Connect with us

U.E.

Germania, Franța și Italia suspendă utilizarea vaccinului anti-COVID-19 produs de compania AstraZeneca după semnalarea unor efecte secundare

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Germania a suspendat utilizarea vaccinului dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania britanico-suedeză AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford, “cu titlu preventiv”, după semnalarea unor efecte secundare, a anunţat luni ministrul german al Sănătăţii, citat de AFP şi DPA, informează Agerpres.

Specialiştii de la Institutul medical Paul-Ehrlich, care consiliază guvernul de la Berlin, “consideră că alte examene sunt necesare”, după cazurile de cheaguri sangvine raportate la câteva persoane vaccinate în Europa, a precizat un purtător de cuvânt al ministrului german al Sănătăţii, în contextul în care mai multe ţări au adoptat deja aceeaşi măsură.

De asemenea, Italia și Franța au anunțat că suspendă vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca, informează Digi24.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța suspendă utilizarea vaccinului AstraZeneca Covid-19 în așteptarea unei decizii privind siguranța acestuia de către Agenția Europeană pentru Medicamente.

“Franța va înceta administrarea vaccinului Covid-19 al AstraZeneca în așteptarea unei evaluări de către autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană, care urmează să aibă loc marți”, a declarat luni Macron, într-o conferință comună de presă cu premierul spaniol Pedro Sanchez.

Și Italia a anunțat că va suspendat vaccinarea pe întreg teritoriul național, după ce inițial suspendaseră administrarea vaccinului din lotul  ABV5811, după decesul unui bărbat căruia i-a fost administrată o doză.

Autorităţile din Danemarca, Norvegia, Islanda, Olanda și Irlanda stopat de asemenea, temporar, vaccinările cu AstraZeneca, care a fost asociat într-o manieră neconcludentă cu riscul de formare a unor cheaguri sangvine, potrivit DPA.

Decizia de la Berlin vine la trei zile distanță după ce ministrul german al sănătății, Jens Spahn, a criticat decizia altor state ale UE de a suspenda vaccinarea cu serul AstraZeneca, invocând lipsa dovezilor privind cauzarea de tromboze.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană se află în relații dificile cu compania AstraZeneca, care întâmpină întârzieri la livrările de vaccinuri anti-COVID-19.

Însă, Comisia Europeană a dat asigurări că Uniunea Europeană își va putea respecta țintele stabilite cu privire la vaccinările împotriva COVID-19 în pofida întârzierii livrărilor vaccinurilor AstraZeneca ca urmare a faptului că Pfizer-BioNTech va produce o cantitate mult mai mare decât era planificat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că va participa, la Sofia, la inaugurarea interconectorului de gaze dintre Bulgaria şi Grecia, menţionând că, prin acest sistem, România va avea asigurate “conectarea” şi “coerenţa” aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord.

Urmează ca sâmbătă să particip la activitatea de inaugurare a interconectorului de gaze dintre Grecia şi Bulgaria, activitate care se va desfăşura la Sofia. Vor fi prezenţi oficiali ai Bulgariei, ai Greciei, Azerbaidjanului, preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen“, a informat Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern, citat de Agerpres.

Potrivit prim-ministrului, interconectorul Bulgaria – Grecia va da relevanţă sistemului propriu de gaze, BRUA, la care a lucrat Transgaz.

În felul acesta ne asigurăm că interconectorul va reuşi să dea relevanţă sistemului propriu de gaze la care compania noastră Transgaz a lucrat şi a reuşit să îl pună în valoare. Este vorba de sistemul BRUA. Practic, avem asigurată conectarea şi garanţia că poate fi asigurată coerenţa aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord“, a menţionat Nicolae Ciucă.

 

România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă “să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Mai mult, Uniunea Europeană și Azerbaidjan au semnat în vara acestui an un memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei pentru a ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc.

Inaugurarea interconectorului dintre Bulgaria și Grecia coincide cu scurgerile de gaze din conductele Nord Stream, prin care Rusia aproviziona Europa cu gaze naturale, situații pe care UE, NATO și SUA le-au calificat drept acte deliberate de sabotaj și atacuri asupra infrastructurilor critice.

Uniunea Europeană a atins deja, în medie, nivelul propus de umplere a depozitelor de gaze pentru iarna viitoare până la data de 1 noiembrie, stabilit la 80% din capacitatea de stocare, iar dependența de Rusia este redusă considerabil prin prisma creșterii importurilor din Norvegia, dar și a altor acorduri aflate în desfășurare.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

Published

on

© European Committee of the Regions

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și fost prim-ministru al României, a fost ales președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) a Comitetului European al Regiunilor. Mandatul său va dura doi ani și jumătate.

Emil Boc (RO-PPE) este membru al CoR din 2019 și a fost raportorul a numeroase avize pe teme legate de educație, cum ar fi cele referitoare la Spațiul european al educației, Strategia europeană pentru universități și modul în care UE abordează provocarea exodului creierelor. În noul său rol de președinte al Comisiei COTER, Boc își va concentra activitatea politică pe modul utilizării bugetului UE și a fondurilor de coeziune, decarbonizarea transporturilor și lansarea unei reflecții prospective ce asigură și în viitor o politică de coeziune puternică și eficientă.

“În calitate de președinte COTER, unul dintre cele mai importante priorități este să mă asigur că vom avea o implementare eficientă, durabilă și calitativă a actualelor programe de coeziune și o politică de coeziune puternică în viitor. Vom dedica foarte multă atenție viitoarelor dezbateri pe acest subiect. Mă voi întâlni, în curând, cu comisarul UE pentru politica de coeziune și reforme, Elisa Ferreira, pentru a discuta despre Planul nostru de Acțiune Comun: trebuie să lucrăm îndeaproape cu Comisia pentru a oferi sprijinul necesar autorităților locale și regionale și  pentru a accelera implementarea proiectelor”, a afirmat Emil Boc, cu privire la alegerea sa în funcția de președinte COTER.

“Vreau să mă asigur că activitatea noastră din Comisia COTER are un impact real în teritoriile noastre și că nicio regiune nu este lăsată în urmă, indiferent de dimensiune, provocări demografice sau geografice. Trebuie să lucrăm împreună cu toate instituțiile UE și să ne asigurăm că vocea orașelor și regiunilor și a cetățenilor noștri este auzită. Coeziunea nu este o tehnicalitate, ci un principiu politic, este lipiciul care menține Europa unită. Viitorul democratic al Europei. depinde de viitorul politicii de coeziune. În special, în aceste momente dificile avem nevoie de coeziune și solidaritate pentru a putea răspunde corect și eficient la nevoile cetățenilor noștri”, a adăugat el.

Președintele CoR, Vasco Alves Cordeiro, l-a felicitat pe Emil Boc pentru alegerea sa în această funcție.

“Emil Boc devine președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE într-un moment crucial pentru regiuni și orașe și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și redresarea – încă în curs – în urma pandemiei conferă politicii de coeziune un rol și mai important pentru a păstra laolaltă UE. Experiența domnului Boc va ajuta Comitetul să pledeze mai ferm pentru o politică de coeziune mai puternică.”

Comisia COTER urmărește îndeaproape dosarele legate de politica de coeziune, de bugetul UE, de politica în domeniul transporturilor, de dezvoltarea teritorială, de cooperarea transfrontalieră și de chestiunile urbane.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN39 mins ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH11 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH15 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA16 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Socialiștii europeni: Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending