Connect with us

NATO

Germania trimite trupe în Australia pentru prima oară, în timp ce Berlinul își îndreaptă atenția spre Indo-Pacific

Published

on

© NATO Allied Air Command via Bundeswehr

Germania va trimite, pentru prima dată, trupe în Australia în cadrul unor exerciții comune cu aproximativ 30.000 de militari din alte 12 țări, subliniind astfel atenția sporită a Berlinului față de Indo-Pacific, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu China în regiune, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Germania este unul dintre cei 13 participanți în cadrul exercițiului Talisman Sabre – o operațiune amplă, de două săptămâni, care începe la 22 iulie în trei state și teritorii australiene și este concepută pentru a testa interoperabilitatea militară.

Aceasta marchează o aprofundare semnificativă a angajamentului de securitate al Germaniei în Indo-Pacific, inclusiv în condițiile în care NATO se gândește dacă și cum să își extindă interesele în regiune.

Vestea a venit la o zi după ce premierul australian Anthony Albanese a dezvăluit un acord de apărare în valoare de 1 miliard de dolari pentru a vinde armatei germane peste 100 de transportoare de arme grele Boxer fabricate în Brisbane. Premierul a participat luni la Berlin la o ceremonie de semnare a acordului, informează The Guardian.

Aprofundarea legăturilor militare germano-australiene reflectă o relație mai strânsă între Australia și NATO. Albanese participă în această săptămână, pentru al doilea an consecutiv, la summitul liderilor alianței.

Iar Australia a devenit recent prima dintre cele “Patru națiuni din Indo-Pacific” (IP4) care și-a îmbunătățit parteneriatul cu alianța într-o structură nouă, mai intimă, cunoscută sub numele de Programul de Parteneriat Individual Adaptat.

Adresându-se reporterilor, Albanese a apreciat că NATO se concentrează asupra regiunii transatlantice și că Alianța își „va lua propriile decizii”.

Secretarul general Jens Stoltenberg a propus deschiderea unui birou NATO în Japonia, o inițiativă căreia i s-a opus președintele francez Emmanuel Macron.

În context, premierul australian l-a descris pe Stoltenberg ca fiind „un prieten al Australiei” și a salutat participarea liderilor din patru țări din regiune – Australia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă – la summitul NATO de la Vilnius din această săptămână.

Șeful Armatei Germane, Alfons Mais, a declarat pentru Reuters că țara sa consideră Indo-Pacificul ca fiind „o regiune de o importanță extrem de mare… datorită interdependențelor economice”. Ăână la 240 de soldați germani se îndreaptă spre Australia, inclusiv 170 de parașutiști și 40 de pușcași marini. Germanii se vor antrena în operațiuni de luptă în junglă și de debarcare alături de soldați din țări precum Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Franța și Marea Britanie.

„Ne propunem să demonstrăm că suntem parteneri de încredere și capabili care contribuie la stabilizarea ordinii bazate pe reguli în regiune”, a declarat Mais.

Întrebat ce mesaj ar trebui să transmită Chinei prima desfășurare de trupe germane în Australia, acesta a subliniat că Berlinul nu urmărește să antagonizeze pe nimeni.

„În general, este logic să cunoaștem perspectiva pe care o au alții asupra lumii”, a declarat generalul-locotenent, adăugând că provocările actuale în materie de securitate sunt mult mai puțin clare decât înainte de 1990. „Războiul Rece a fost ușor, era o lume bipolară. Astăzi, nu ne mai putem concentra doar pe Europa… trebuie să ne poziționăm mult mai larg”, a subliniat șeful Armatei Germane.

Operațiunea Talisman Sabre, care este bianuală și este condusă în comun de SUA și Australia, va implica de această dată peste 30.000 de militari. Celelalte națiuni NATO sunt Marea Britanie, Franța și Canada și se vor antrena alături de țări precum Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Fiji, Papua Noua Guinee și Tonga.

Mais intenționează să viziteze trupele germane din Australia și o fabrică Rheinmetall (RHMG.DE) care asamblează vehicule blindate de transport Boxer pentru ambele armate la jumătatea lunii iulie, înainte de a se deplasa în Japonia și Singapore.

Anul trecut, Berlinul a trimis 13 avioane militare în Australia pentru exerciții, participând la Exercițiul Pitch Black și la Exercițiul Kakadu din Teritoriul de Nord – prima implicare a Germaniei în exerciții militare australiene. În 2021, a navigat cu o navă de război prin Marea Chinei de Sud.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

Published

on

French Forces in Romania/ Twitter

Grupul de Luptă NATO de la Cincu va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, acest lucru implicând creşterea numărului de militari aliaţi până la 4.000, a declarat, joi, generalul francez Loic Girard, Senior National Representative în România, în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti români, relatează Agerpres

Perioada estimată este luna mai, când va avea loc exerciţiul multinaţional Dacian Spring.

Odată cu creşterea numărului de militari, a explicat Loic Girard, va spori şi aparatura militară – dacă în prezent, la Cincu, sunt 13 tancuri Leclerc, în 2025, numărul acestora poate creşte până la 50. Acestora li se adaugă şi obuziere Caesar, mai precizează sursa citată.

Ulterior, Ambasada Franței la București a revenit cu precizări, subliniind că această desfășurare de forțe și tehnică suplimentară va avea loc, temporar, în primăvara anului 2025.

“O brigadă de peste 4.000 de militari și câteva sute de vehicule blindate vor fi dislocate din Franța în România pentru câteva săptămâni. Acesta este un exercițiu NATO pentru a testa pe scară largă desfășurarea unei brigăzi complete la granițele Europei într-un interval de timp foarte scurt. Această brigadă va fi prezentă în România câteva săptămâni pentru antrenament, trupele urmând să se întoarcă odată cu încheierea exercițiului în țările lor de origine. Acest exercițiu de desfășurare poate fi repetat la cererea NATO. Batalionul multinațional Cincu, care are peste 1.500 de militari, este desfăşurat permanent în România. Cu acest batalion, Franța își confirmă prezența militară de lungă durată în România”, a transmis misiunea diplomatică franceză într-o informare transmisă CaleaEuropeană.ro.

Grupul de luptă al NATO din România, condus de Franța și care mai are în componența sa militari olandezi, belgieni și români, a fost înființat anul trecut ca răspuns al invaziei militare a Rusiei în Ucraina și ca urmare a deciziei aliate de a transforma postura de apărare și descurajare a NATO în România de la o prezență adaptată la o prezență și apărare avansate.

Astfel, batalionul francez considerat “vârful de lance” al Forței de Reacție Rapidă a NATO, pe care Franța a condus-o pe parcursul anului 2022, a devenit nucleul grupului de luptă al NATO din România.

Participarea franceză la grupul de luptă al NATO din România în calitate de națiune-lider reprezintă cel mai mare contingent militar al Franței dislocat peste hotare.

De asemenea, sute de soldați au trimis și Olanda și Belgia, în vreme ce Luxemburgul a dislocat în România cel mai mare contingent al său în străinătate.

Conform deciziilor summitului NATO de la Madrid din 2022 și reconfirmate la summitul de la Vilnius 2023, grupul de luptă va putea fi ridicat la nivel de brigadă dacă situația o impune.

Continue Reading

NATO

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

Published

on

© European Union, 2022

NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia, au declarat marţi agenţiei EFE oficiali ai Alianţei, idee care nu a fost discutată nici în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al Uniunii, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate.

“NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat oficialii din cadrul NATO, neprecizați, relatează Agerpres.

Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina “nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, “consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.

Primul care a vorbit despre această posibilitate, dar a dezaprobat-o, a fost premierul slovac Robert Fico. Acesta a declarat, înaintea reuniunii găzduite de Franţa, că potrivit documentului pregătitor al acesteia mai multe state membre ale UE şi ale NATO iau în considerare să trimită soldaţi în Ucraina prin înţelegeri bilaterale.

Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia, arată Reuters.

Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.

De la Washington, Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina.

“Preşedintele Biden a fost clar asupra faptului că Statele Unite nu vor trimite soldaţi să lupte în Ucraina”, a declarat, potrivit Reuters şi AFP, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA, Adrienne Watson, după ce Biden s-a întâlnit la Casa Albă cu o delegaţie a Congresului pentru a discuta despre ajutorul oferit Ucrainei.

Şi Regatul Unit, unul din principalii susţinători ai Ucrainei, a anunţat că nu are în vedere vreo “desfăşurare pe scară extinsă” în Ucraina, în plus faţă de personalul limitat pe care l-a trimis deja acolo “pentru a susţine forţele armate ucrainene, în special pentru pregătirea medicală”.

Posibilitatea trimiterii unor trupe occidentala în Ucraina “este o idee a lui Macron”, a remarcat ministrul de externe italian Antonio Tajani. “Dar când vorbeşti despre trimiterea de trupe trebuie să fii foarte prudent, pentru că nu trebuie să facem oamenii să creadă că suntem în război cu Rusia”, a explicat ministrul italian, potrivit agenţiei ANSA.

În opinia preşedintelui bulgar Rumen Radev, la conferinţa desfăşurată luni la Paris “a început testarea opiniei publice asupra trimiterii de trupe ale unor ţări” în Ucraina, întrucât “vedem că strategia de a obţine victoria (împotriva Rusiei) pe câmpul de luptă prin mijloace militare nu a dat rezultatul dorit”. Potrivit preşedintelui bulgar, acuzat de simpatii pro-ruse, trimiterea unor trupe combatante în Ucraina ar implica un risc ridicat de război mondial şi conflict nuclear.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis salută extinderea NATO: Cu Suedia în familia NATO, vom consolida apărarea și descurajarea pe flancul estic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat luni finalizarea procesului de aderarea a Suediei la NATO, subliniind că prin aderarea acestei țări scandinave la Alianța Nord-Atlantice va fi consolidată postura de apărare și descurajare pe flancul estic.

“Astăzi au fost îndeplinite condiţiile pentru a primi Suedia în familia NATO. Contribuţia sa la securitatea euroatlantică este esenţială. Cu Suedia în NATO, vom consolida postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic şi vom continua sprijinul puternic pentru Ucraina. Împreună suntem mai puternici”, a scris şeful statului român pe platforma X.

 

Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la aderarea la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

Doar o mână de parlamentari s-au opus, după ce guvernul premierului Viktor Orban a permis ca moțiunea să ajungă la vot după luni de amânare, a relatat Deutsche Welle și The Guardian.

Aprobarea a fost salutată imediat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Salut votul Parlamentului ungar de ratificare a aderării Suediei la NATO. Acum că toți aliații au aprobat, Suedia va deveni al 32-lea aliat NATO. Aderarea Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”, a scris Stoltenberg.

“Astăzi (…) vom susține aderarea Suediei la NATO”, a declarat Orban la începutul sesiunii plenare.

Orban a declarat că criticile aduse de politicienii suedezi la adresa stării statului de drept din Ungaria i-au determinat pe legislatorii din partidul său să se opună candidaturii Suediei la aderare.

Vinerea trecută, Orban s-a întâlnit cu omologul suedez Ulf Kristersson la Budapesta și a indicat că partidul său va susține candidatura Stockholmului la aderarea la NATO. “Am reușit să ne clarificăm bunele noastre intenții reciproce”, a declarat el după semnarea unui acord pentru achiziționarea a patru avioane de luptă de producție suedeză.

Anterior, aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică fusese blocată în parlament din cauza obiecțiilor deputaților din partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban.

Luna trecută, Turcia și-a dat aprobarea pentru ratificarea aderării la NATO a acestei țări nordice, lăsând Ungaria să fie ultima țară care mai trebuie să facă acest lucru – în ciuda asigurărilor date de Orbán că nu va fi ultimul membru NATO care va ratifica această extindere.

Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO.

Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022.

Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

U.E.3 hours ago

Donald Tusk face apel la trezirea capitalelor din UE după discursul lui Putin: Europa trebuie să egaleze potențialul militar al Rusiei

U.E.3 hours ago

UE îl compară pe Putin cu Stalin după ce dictatorul rus a amenințat NATO și Europa cu arme nucleare: Putin este responsabil de toate consecințele războiului din Ucraina

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis a aprobat numirea a patru noi ambasadori: Ovidiu Raețchi – Japonia, Daniela Gîtman – Portugalia, Daniela Cămărășan – Croația și Sebastian Mitrache – Arabia Saudită

ROMÂNIA7 hours ago

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Vladimir Putin trebuie tras la răspundere pentru uciderea lui Navalnîi, reclamă Parlamentul European într-o rezoluție în care cere UE să sprijine active opoziția democratică a Rusiei

NATO8 hours ago

Grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE9 hours ago

În plin proces de aderare la OCDE, Guvernul României face toate eforturile de a implementa cu succes reformele și țintele pe care și le-a asumat la nivel de țară și prin PNRR, subliniază Mircea Abrudean

ROMÂNIA9 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Parlamentul European solicită UE să furnizeze Ucrainei tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia: Aliații UE și NATO ar trebui să sprijine militar Ucraina cu nu mai puțin de 0,25% din PIB-ul lor anual

ROMÂNIA11 hours ago

Marcel Ciolacu, la Congresul PES de la Roma, unde va fi desemnat candidatul comun pentru preşedinţia Comisiei Europene

ROMÂNIA9 hours ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA1 day ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA2 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO5 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.6 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA1 week ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending