Uniunea Europeană şi India au decis sâmbătă în cadrul unui summit să-şi revigoreze relaţiile, convenind în special asupra reluării negocierilor în vederea unui acord de liber schimb şi unei cooperări mai substanţiale, într-un moment în care India este grav afectată de pandemia COVID-19, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”Sunt bucuros să anunţ că UE şi India deschid un nou capitol în relaţiile lor”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după încheierea summitului UE-India, desfăşurat prin videoconferinţă de la Porto, unde anterior liderii europeni au participat la Summitul social european și la reuniunea informală a Consiliului European.

UE este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali și investitori străini din India.

Reuniunea a generat un nou impuls pentru relațiile comerciale bilaterale, liderii europeni și premierul indian căzând de acord asupra “reluării negocierilor privind un acord de liber schimb echilibrat, ambițios, cuprinzător și benefic reciproc, găsirii de soluții rapide la problemele de lungă durată de acces pe piață, lansării negocierilor privind un acord autonom de protecție a investițiilor și începerii negocierile privind un acord privind indicatorii geografici”, se arată în declarația semnată de UE și India.

S-a recurs la varianta videoconferinţei după ce premierul indian Narendra Modi a fost constrâns să-şi anuleze deplasarea în oraşul portughez din cauza situaţiei sanitare din ţara sa.

UE şi India vor realiza în comun proiecte de infrastructură în Africa, Asia centrală şi de est, zone unde China este foarte prezentă prin finanţarea şi executarea unor astfel de proiecte, a declarat un oficial din MAE indian, potrivit Reuters.

Citiți și Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

Dar preşedinta Comisiei European a spus în faţa presei după summitul UE-India că ”este prematur să intrăm în detalii, însă vom conduce trei negocieri în paralel”, enunţate şi de Charles Michel, care a precizat că este vorba despre negocierea ”acordurilor privind comerţul, protejarea investiţiilor şi indicaţiile geografice”.

Mari producătoare de vaccinuri, UE şi India au mai convenit cu această ocazie să-şi consolideze cooperarea pentru a face faţă actualei pandemii şi a unor alte viitoare posibile crize de acest fel.

”Aş putea foarte bine să-mi imaginez o cooperare încă şi mai strânsă între UE şi India în producţia de vaccinuri”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, ea participând de asemenea prin videoconferinţă la summiturile desfăşurate la Porto.

”India a ales să investească mai mult în relaţia sa cu UE din cauza Chinei şi a Brexitului, care obligă New Delhi să nu mai considere Londra drept unica sa intrare în UE”, a explicat în acest timp şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în contextul în care guvernul de la Londra doreşte să negocieze de asemenea un acord de liber schimb cu India.

Dar acordurile pe care UE doreşte să le încheie cu India nu vor fi uşor de obţinut, a avertizat un înalt funcţionar european citat de AFP.

”India este o ţară foarte protecţionistă şi, cu toate că este o mare democraţie, chestiunile privind drepturile omului sunt foarte sensibile şi indienii se reorientează uşor”, explică acesta, subliniind însă că relansarea cooperării convenită la acest summit ”nu înseamnă că UE şi India vor constitui un bloc între SUA şi China”.

Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei va avea loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.

Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, vor lansa Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.

Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, va avea loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.

Programul lansării va include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.

În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.

Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, sâmbătă, la reuniunea informală a Consiliului European de la Porto, apelul la consolidarea coordonării la nivelul Uniunii Europene, arătând că imunizarea populaţiei împotriva COVID-19 rămâne prioritară, context în care este importantă asigurarea necesarului de vaccinuri, eforturile Comisiei Europene în acest sens fiind pe deplin apreciate, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest context, el a subliniat importanţa unei campanii de informare publice eficiente care să contracareze acţiunile de dezinformare, care riscă să sporească gradul de neîncredere în vaccinuri.

Totodată, Iohannis a evidenţiat importanţa sprijinului acordat partenerilor estici şi celor din Balcanii de Vest, precum şi statelor terţe în nevoie, un exemplu în acest sens fiind sprijinul acordat recent Indiei. În context, preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România continuă să acorde sprijin Republicii Moldova şi Ucrainei prin donarea de vaccinuri.

În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, şefii de stat şi de guvern au avut un nou schimb de opinii cu privire la coordonarea la nivel UE în contextul pandemiei de COVID-19, cu accent pe situaţia epidemiologică actuală şi derularea campaniilor de vaccinare, inclusiv din perspectiva asigurării necesarului de vaccinuri şi a comunicării publice. Au fost abordate în discuţii şi aspectele de interes privind instituirea certificatului digital, precum şi sprijinul pentru statele terţe.

În marja Consiliului European informal s-a desfăşurat, de asemenea, reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE cu India, în format hibrid, premierul Indiei, Narendra Modi, participând prin videoconferinţă la reuniune. Discuţiile s-au axat pe consolidarea cooperării în combaterea pandemiei de COVID-19, cu precădere în contextul în care India se confruntă cu o situaţie epidemiologică pe plan intern fără precedent.

Liderii europeni şi premierul indian au agreat o declaraţie comună, axată în principal pe aspecte legate de combaterea pandemiei de COVID-19 şi redresarea socio-economică durabilă şi digitală, o declaraţie privind stabilirea unui Parteneriat pentru Conectivitate, cu obiectivul îmbunătăţirii conectivităţii în toate dimensiunile sale, prin promovarea unor proiecte de calitate, bazate pe principiile durabilităţii şi condiţiilor echitabile, precum şi o serie de angajamente de cooperare sectorială în domeniile dezvoltării durabile, securităţii, digital şi inteligenţei artificiale.

Klaus Iohannis a participat, vineri şi sâmbătă, la Porto, în Portugalia, la Summitul Social european, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE-India.

Găzduit de preşedinţia portugheză a Consiliului Uniunii Europene, Summitul Social a inclus două evenimente distincte: Conferinţa la nivel înalt pe teme sociale, cu participarea partenerilor sociali, şi reuniunea informală a Consiliului European.

Discuţiile specifice din cadrul Conferinţei la nivel înalt au fost structurate pe trei ateliere tematice – “Ocuparea şi locurile de muncă”, “Competenţe şi inovare”, “Bunăstarea şi protecţia socială”, la acestea participând, pe lângă liderii europeni, şi diverşi parteneri sociali de la nivel UE.

Citiți și Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o intervenţie în cadrul atelierului tematic “Competenţe şi Inovare”. Cu această ocazie, şeful statului a subliniat importanţa unei educaţii de calitate, atât pentru persoanele tinere, cât şi pentru persoanele adulte, deja active, evidenţiind rolul acesteia în susţinerea unei mai bune integrări pe piaţa muncii, precum şi pentru dezvoltarea societăţii în ansamblu.

Citiți și

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

Şefii de stat şi de guvern au agreat Declaraţia de la Porto, document care stabileşte agenda politicii sociale europene pentru perioada următoare. Documentul subliniază importanţa unităţii şi solidarităţii pentru definirea proiectului european, promovarea modelului social european, a coeziunii sociale şi a prosperităţii în Uniune, precum şi în combaterea efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19. Pilonul European al Drepturilor Sociale este considerat un element fundamental al redresării post-criză, care trebuie să fie colectivă, incluzivă şi coezivă.