Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evidențiat poziția comună a alianței cu privire la Rusia, pe care a calificat-o drept ”o amenințare pe termen lung” la adresa securității euro-atlantice, informează The Kyiv Independent și Reuters.

Acesta a susținut declarațiile în urma unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, la Casa Albă, pe fondul intensificării eforturilor SUA de a ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

”Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este amenințarea pe termen lung la adresa teritoriului NATO – la adresa întregului teritoriu euro-atlantic”, a declarat Rutte reporterilor în fața Casei Albe, în contextul în care, în aceeași zi, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a amenințat că Rusia ar putea utiliza ”măsuri asimetrice”, inclusiv arme nucleare, împotriva Europei ca răspuns la ”acțiuni neprietenoase”.

Rutte a recunoscut eforturile Ucrainei de a ajunge la un acord de pace și a cerut Moscovei să depună eforturi, de asemenea, în această direcție.

”Ucrainenii joacă cu adevărat cartea, iar eu cred că mingea este în mod clar în terenul Rusiei acum”, a continuat secretarul general al NATO.

Președintele american Donald Trump a dat asigurări joi că Statele Unite fac “presiuni puternice” asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, apreciind că Moscova ar face “o concesie destul de mare” acceptând să nu controleze întreaga țară.

Tot joi, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat încă o dată că Ucraina, în comparație cu Rusia, a fost de acord cu solicitarea președintelui american Donald Trump de încetare necondiționată a focului și a reiterat apelul la adresa aliaților de a pune o ”presiune puternică asupra Rusiei”. 

Rusia a bombardat Kievul joi dimineață, la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru respingerea unei propuneri de acord de pace care ar recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei, informează Politico Europe.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a anunțat că peste 70 de persoane au fost rănite în atac și cel puțin 42 au fost spitalizate, inclusiv șase copii.

Uniunea Europeană, prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a condamnat în termeni duri atacul Kremlinului asupra Ucrainei.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a promis marți că va îndeplini obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare până la sfârșitul anului, într-o schimbare a actualei abordări timide a țării față de bugetele militare, informează Politico Europe.

Invocând ”contextul geopolitic și economic care evoluează rapid”, Sanchez a declarat că țara va cheltui încă 10,4 miliarde de euro pentru apărare, ridicând cheltuielile militare totale la aproximativ 34 de miliarde de euro.

Spania este țara din alianță care cheltuiește cel mai puțin pentru apărare, rezervând doar 1,28% din PIB-ul său pentru armată în 2024 – cu mult sub obiectivul de 2% al alianței și o mică parte din procentul de 5% cerut de președintele american Donald Trump.

Până acum, țara spera să atingă obiectivul NATO abia în 2029, însă în ultimele luni Washingtonul și Bruxellesul au făcut presiuni asupra Madridului pentru a accelera acest calendar. În timpul unei întâlniri cu ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, săptămâna trecută, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a insistat că Spania trebuie să majoreze cheltuielile pentru apărare.

Citiți și: Spania este un ”partener de încredere” în cadrul NATO, reacționează Pedro Sanchez după ce Donald Trump a criticat Madridul pentru cheltuielile pentru apărare

Aproximativ o treime din noile fonduri urmează să fie utilizate pentru îmbunătățirea condițiilor pentru membrii forțelor armate spaniole, care vor primi majorări semnificative. Alte 3,26 miliarde de euro vor fi alocate cheltuielilor pentru telecomunicații și securitate cibernetică, care, potrivit lui Sanchez, vor consolida ”scutul digital” al țării, iar 1,9 miliarde de euro vor fi alocate pentru noi echipamente de apărare și descurajare.

Partenerii de coaliție de stânga ai prim-ministrului și aliații săi tradiționali din cadrul parlamentului spaniol sunt împotriva a ceea ce ei numesc ”militarizarea” țării, în special dacă acest lucru se întâmplă în detrimentul programelor expansive de asistență socială ale Spaniei.

Sanchez a insistat că ”niciun cent” din bugetul majorat al apărării nu va fi luat din programele sociale existente sau colectat prin noi taxe. În schimb, el a spus că banii vor proveni din economiile publice generate de economia spaniolă performantă, din fondurile neutilizate ale bugetului național și din fondurile neutilizate ale UE pentru redresare post-COVID-19.

De asemenea, Sanchez a ținut să sublinieze că Spania rămâne o țară ”pacifistă” și că investițiile sunt menite să îi ”descurajeze pe cei care s-ar putea gândi să atace Europa”.

El a subliniat, de asemenea, că multe dintre măsuri, cum ar fi cele 1,75 miliarde de euro alocate pentru consolidarea capacităților forțelor armate spaniole în situații de urgență, vor ajuta trupele să răspundă crizelor interne, cum ar fi dezastrele naturale asociate schimbărilor climatice.

Creșterea cheltuielilor pare să fi divizat guvernul de coaliție al lui Sanchez. La scurt timp după ce acesta a prezentat planul, miniștrii aparținând grupului de stânga Sumar au criticat cheltuielile ”exorbitante”, despre care au spus că au fost efectuate fără o ”reflecție aprofundată, obiectivă și consensuală”.

Companiile spaniole vor fi cei mai mari beneficiari ai creșterii cheltuielilor, 87% din investiții fiind destinate proiectelor interne. Conform previziunilor guvernului spaniol, noile investiții ar putea crește PIB-ul Spaniei între 0,4 % și 0,7 puncte procentuale și ar putea crea până la 100 000 de noi locuri de muncă.

Planul urmează să fie prezentat miercuri Comisiei Europene și NATO la Bruxelles.

Recent, și Grecia a anunțat că va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani, în ”cea mai drastică transformare din istoria forțelor armate ale țării”.

Aliații NATO vor discuta despre creșterea cerințelor privind cheltuielile de apărare de la obiectivul actual de 2% din produsul intern brut la un summit care va avea loc la Haga în această vară.

Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat vineri la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, căruia i-a transmis că în lipsa unor progrese clare privind “o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii” între Rusia și Ucraina.

Rubio a discutat cu Rutte pentru a-l informa despre propunerea de pace transmisă recent delegației ucrainene la Paris și oficialilor ruși prin convorbiri telefonice.

Inițiativa, susținută de președintele Donald Trump, vizează identificarea unei soluții diplomatice care să pună capăt conflictului din Ucraina.

“Secretarul și-a exprimat speranța președintelui Trump și a Statelor Unite ca această propunere să fie acceptată și să conducă la o pace durabilă și de lungă durată în Ucraina”, arată un comunicat al Departamentului de Stat consacrat convorbirii dintre șeful diplomației americane și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Totodată, Marco Rubio a transmis că, în ciuda angajamentului ferm al Washingtonului pentru sprijinirea unui proces de pace, în lipsa unor progrese clare, Statele Unite sunt pregătite să se retragă din rolul de mediator.

“Deși națiunea noastră s-a angajat să contribuie la încheierea războiului, dacă nu va apărea în curând o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii“, a punctat Rubio.

Și președintele americane Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea renunța la negocierile pentru a pune capăt războiului Rusia-Ucraina, reluând avertismentele secretarului de stat Marco Rubio, exprimate vineri la Paris.