Connect with us

U.E.

Germania vrea reformarea serviciilor de securitate după atentatul de la Berlin: Competențele statului privind lupta împotriva terorismului sunt divizate

Published

on

Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a dezvăluit liniile directoare ale unui proiect de reformă ce vizează serviciile de securitate după atacul terorist care a avut loc la Berlin, potrivit AFP, informează Adevărul.ro.

Acesta a pus accent în cadrul unui editorial din cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ pe necesitatea de a consolida puterile statului federal în materie de informații interne și de a accelera repatrierea migranților ale căror cereri de azil au fost respinse.

Acesta a adăugat că este necesar să se consolideze competențele limitate ale Poliției federale și să se înființeze un centru de criză care să coordoneze serviciile implicate în gestionarea migranților și antiteorism.

Statul federal nu are competenţe în cazul catastrofelor de amploare naţională“, a afirmat ministrul de Interne German, făcând trimitere la atentatul din 19 decembrie, care s-a soldat cu 12 morți.

Competenţele în materie de luptă împotriva terorismului internațional sunt divizate“, a completat acesta, făcând trimitere în mod special la supravegherea persoanelor declarate „periculoase”.

Citiți și UPDATE Atentat la Berlin. Gruparea Stat Islamic a revendicat atacul. Atacatorul este liber

Un camion a intrat pe data de 19 decembrie într-un târg de Crăciun din centrul Berlinului. Potrivit bilanțului, poliţia din capitala germană a precizat că 12 oameni au murit, iar 48 de persoane au fost rănite.

Atentatul a scos la iveală hibele sistemului, în condițiile în care presupusul autor al atentatului, tunisianul Anis Amri, fusese în vizorul autorităților.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Indicele egalității de gen 2019: România se clasează pe locul 25 în Uniunea Europeană, cu un scor mai mic cu aproape 13 puncte față de media europeană

Published

on

© European Commission/ Twitter

România se situează pe locul 25 în Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele egalității de gen, cu 54.5 din 100 de puncte, scorul fiind cu 12.9 puncte mai mic decât media europeană, arată un comunicat al Reprezentaței Comisiei Europene în România, care citează cel mai recent indice al egalității de gen al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).

Între 2005 și 2017, România a înregistrat o creștere cu 4.6 puncte (+ 2.1 puncte față de 2015) și a înregistrat progrese în direcția egalității de gen într-un ritm mai lent decât în alte state membre.

”UE continuă să progreseze în ritm lent în domeniul egalității de gen. Cel mai recent indice al egalității de gen al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) arată că scorul UE pentru egalitatea de gen a crescut cu doar un punct, până la 67,4 puncte, de la ediția din 2017”, este precizat în comunicatul amintit mai sus.

Suedia continuă să se afle în topul tabloului de bord al UE, cu 83.6 puncte, urmată de Danemarca cu 77.5 puncte. Grecia și Ungaria au cel mai mult teren de recuperat, ambele având sub 52 de puncte. Țara care a făcut cele mai mari progrese este Portugalia, cu o creștere de 3.9 puncte, urmată îndeaproape de Estonia, cu 3.1 puncte.

”Ne deplasăm în direcția bună, dar suntem încă departe de linia de sosire. Indicele nostru, care stabilește un criteriu de referință pentru egalitatea de gen în UE, arată că aproape jumătate din toate statele membre au scoruri sub 60 de puncte. Pe măsură ce se formează noul Parlament European și noua Comisie Europeană și se reînnoiesc prioritățile UE pentru următorul cadru strategic, este esențial să se accelereze progresele în domeniul egalității de gen”, a declarat Virginija Langbakk, directoarea Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).

Domeniul cu cel mai mic punctaj o reprezintă puterea, care se referă la egalitatea în procesul de luare a deciziilor. Cu toate acestea, este domeniul în care se înregistrează cele mai mari progrese. Acest lucru a fost determinat în principal de creșterea numărului de femei în consiliile de administrație ale companiilor, chiar dacă numai în câteva state membre.

Franța este singura care deține cel puțin 40 % din fiecare gen în consiliile de administrație ale societăților cotate la bursă.

”Inegalitatea de gen împiedică Europa să-și atingă întregul potențial. Sunt mândră de ceea ce am realizat, însă acum acțiunile noastre trebuie să aibă un impact pe teren. Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, adoptată anul acesta, va aduce o schimbare radicală pentru femeile și bărbații din întreaga Europă. Reglementările sprijină o repartizare mai echitabilă a responsabilităților de îngrijire, ceea ce va permite femeilor să rămână pe piața forței de muncă și să își asume roluri sau funcții de conducere dificile”, a declarat Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.

Indicele din acest an pune un accent special pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată și legătura acestuia cu egalitatea de gen. Concediul pentru creșterea copilului este una dintre măsurile politice importante de sprijinire a părinților care caută un echilibru între sarcinile de îngrijire și viața profesională, care însă nu este disponibil pentru toți.

În UE, 28 % dintre femei și 20 % dintre bărbați nu pot beneficia de concediul pentru creșterea copilului.

Accesul la servicii de îngrijire a copiilor accesibile și de bună calitate este important pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată, dar nu numai copiii au nevoie de astfel de servicii. Ratele de îmbătrânire și de handicap sunt în creștere în UE, ceea ce determină o cerere tot mai mare de servicii de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu handicap. Femeile aflate în preajma vârstei de pensionare se ocupă de cea mai mare parte a serviciilor informale de îngrijire pe termen lung în UE.

Diferența este remarcabilă pentru grupa de vârstă 50-64 de ani: 21 % dintre femei și 11 % dintre bărbați îngrijesc persoane în vârstă și/sau persoane cu handicap cel puțin câteva zile pe săptămână.

În cadrul analizei echilibrului dintre viața profesională și cea privată, indicele a examinat, de asemenea, dacă femeile și bărbații au aceleași oportunități în ceea ce privește flexibilitatea timpului de lucru, participarea la cursuri de formare, utilizarea transporturilor și efectuarea navetei. Un element important al echilibrului dintre viața profesională și cea privată îl constituie programul de lucru flexibil.

Tabloul de bord al EIGE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată prezintă diferitele opțiuni pe care le au la îndemână oamenii pentru a realiza echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

Acesta arată dacă opțiunile sunt disponibile în mod egal pentru femei și bărbați și oferă idei noi pentru monitorizarea pilonului european al drepturilor sociale și a inițiativei sale privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

U.E.

Premierul Nicola Sturgeon: Scoția trebuie să organizeze un referendum pentru independență în 2020

Published

on

Scoția trebuie să organizeze un referendum pentru idependență în 2020 și va cere în curând puterile necesare pentru ca această consultare populară să se desfășoare legal, a declarat marți prim-ministrul scoțian și liderul Partidului Național Scoțian (SNP), Nicola Stugeon, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Sarcina noastră este să obţinem independenţa. Dorinţa mea este ca referendumul să aibă loc anul viitor. Şi ne pregătim pentru asta”, a spus Sturgeon la o conferinţă de la Aberdeen a SNP, principalul partid politic din Scoţia.

”Până la sfârşitul acestui an, voi cere transferul de puteri care să pună legalitatea referendumului în afara oricărei îndoieli”, a completat aceasta.

Sturgeon a mai spus, conform Xinhua, că o Scoţie independentă ar putea funcţiona ca o punte între Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

”Vom face parte din piaţa unică a UE şi vom fi de asemenea cel mai apropiat vecin al prietenilor noştri din restul Regatului Unit – o punte între UE şi Marea Britanic, făcând din ţara noastră un magnet pentru investiţii globale”, a mai spus Sturgeon.

La 24 aprilie, premierul Scoției declara că țara sa trebuie să organzieze un nou referendum privind independența sa față de Regatul Unit, înaintea alegerilor parlamentare din luna mai 2021.

”O alegere între Brexit şi viitorul Scoţiei ca naţiune europeană independentă trebuie oferită în mandatul acestui parlament”, a afirmat ea în forul legislativ scoţian.

”Scoția ar trebui să fie o forță motrice în Europa. În schimb, ne confruntăm cu riscul de a fi marginalizați, într-un Regat Unit care devine din ce în ce mai marginalizat pe scena internațională. Independența, dimpotrivă, ne-am premite să ne protejăm locul în Europa”, a spus Sturgeon în fața parlamentarilor.

Scoţia face parte din Regatul Unit de peste trei secole. Cetăţenii au respins independenţa prin vot, cu o diferenţă de 10% în favoarea unioniştilor, într-un referendum organizat în 2014.

Amintim, de asemenea, că 62% dintre scoțieni au votat la 23 iunie 2016 pentru rămânerea în Uniunea Europeană, stabilind o diferență de 24 de puncte procentuale față de tabăra care s-a opus apartenenței la UE, ce a obținut 38% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending