Connect with us

NEWS

Germania vrea să modifice legislaţia privind imigraţia, pentru a atrage lucrători calificaţi şi din afara UE

Published

on

Guvernul de la Berlin urmează să ia o decizie cu privire la o propunere de relaxare a legislaţiei privind imigraţia, cu obiectivul de a facilita accesul lucrătorilor calificaţi din afara Uniunii Europene care doresc să vină în Germania, ţară ce se confruntă cu o criză a forţei de muncă specializate, a relatat vineri agenţia Reuters, citată de Agerpres.

FOTO: Christlich-Soziale Union

Germania a primit în ultimii ani peste un milion de solicitanţi de azil, dar puţini dintre ei au reuşit să se integreze, întrucât le lipsesc calificările cerute pe piaţa muncii, majoritatea neavând de fapt nicio calificare, iar necunoaşterea limbii germane este de asemenea un obstacol important care îngreunează integrarea lor.

Pe de altă parte, politica uşilor deschise faţă de refugiaţi, promovată de cancelarul Angela Merkel, a alimentat sentimentele anti-imigraţie şi a condus la creşterea popularităţii formaţiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

În acest context social, adoptarea unor noi măsuri de relaxare a condiţiilor privind imigraţia ar putea fi o decizie sensibilă, dar executivul de la Berlin o are în vedere ca soluţie în faţa deficitului de forţă de muncă.

Conform statisticilor oficiale, în prezent circa 1,2 milioane de locuri de muncă sunt vacante în Germania, iar dificultatea de a găsi lucrători calificaţi şi numărul mic al tinerilor dispuşi să urmeze programe îndelungate de pregătire profesională provoacă mari îngrijorări mediului de afaceri din cea mai mare economie a Europei.

Măsurile preconizate se adresează în special lucrătorilor veniţi din afara UE, întrucât cei comunitari beneficiază oricum de libertatea de circulaţie a forţei de muncă. „Vom ajusta conceptul guvernului federal privind munca specializată şi ne vom concentra pe trei zone: potenţialul de lucrători calificaţi pe plan intern, european şi internaţional”, menţionează ministrul de interne Horst Seehofer într-un document elaborat de guvernul de la Berlin şi consultat de agenţia Reuters.

Angajații germani nu vor mai fi favorizați

În documentul consultat de Reuters se mai menţionează că guvernul nu va mai insista ca la angajare societăţile să dea prioritate cetăţenilor germani în faţa celor extracomunitari. „Renunțăm în principiu la favorizarea căutării prealabile a unor angajați germani pentru ocuparea posturilor vacante pe piața muncii”, se spune în documentul elaborat de ministrul Seehofer. În prezent, angajatorii germani nu sunt obligați să respecte această prevedere doar în cazul domeniilor profesionale care suferă de o lipsă acută de personal calificat.

În plus, absolvenţii şi lucrătorii specializaţi din afara UE vor avea posibilitatea de a sta în Germania un anumit interval de timp pentru a-şi căuta un loc de muncă, dacă îndeplinesc unele condiţii de calificare şi de cunoaştere a limbii germane. Ei nu vor putea beneficia în acest interval de timp de accesul la sistemul german de asistenţă socială, dar vor putea să se angajeze pe posturi pentru care sunt supracalificaţi pentru a putea astfel să se întreţină.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Viorica Dăncilă: Drapelul Național, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc

Published

on

Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc, ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune, a declarat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

”Celebrăm astăzi Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc. Ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune şi ne aminteşte unde ne e sorgintea. În această zi, vă îndemn să reflectaţi la importanţa patriotismului şi a iubirii de ţară în aceste vremuri şi să vorbiţi generaţiilor tinere despre istoria noastră plină de sacrificii”, a scris prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a completat că ”ancorarea conştiinţei naţionale” şi mândria că suntem români ”trebuie să dăinuie vii” în toate momentele existenţei noastre.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuters: Franța amenință că nu va semna declarația G20 dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Published

on

Președintele Emmanuel Macron a avertizat că Franța nu va semna declarația comună a summitului G20, găzduit de Osaka, dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit unui oficial, citat de Reuters.

” (…) o mulțime de oameni spun că au <<linii roșii>>”  și sunt persoane ”care spun că nu doresc să semneze declarația comună a G7 sau G20 din cauza acestor linii roșii”, a precizat un oficial al Palatului Elysee într-o remarcă ce reprezintă o critică la adresa președintelui american Donald Trump.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, Canada, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Continue Reading

NEWS

MAE salută celebrarea Zilei Drapelului României, care ”oferă românilor posibilitatea de manifestare a ataşamentului faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează miercuri Ziua Drapelului Național, aniversare care ”oferă tuturor românilor posibilitatea de a-şi manifesta ataşamentul faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”.

”Drapelul reprezintă nu numai unul dintre semnele convenţional distinctive ale unui stat, ci şi un element simbolic fundamental care stimulează şi adună în jurul său energiile pozitive ale naţiunii, puse în slujba idealurilor acesteia”, arată un comunicat al MAE.

MAE aminteşte că drapelul naţional român a fost atestat istoric în 1834, când domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani permisiunea ”de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending