Connect with us

NEWS

Germania vrea să modifice legislaţia privind imigraţia, pentru a atrage lucrători calificaţi şi din afara UE

Published

on

Guvernul de la Berlin urmează să ia o decizie cu privire la o propunere de relaxare a legislaţiei privind imigraţia, cu obiectivul de a facilita accesul lucrătorilor calificaţi din afara Uniunii Europene care doresc să vină în Germania, ţară ce se confruntă cu o criză a forţei de muncă specializate, a relatat vineri agenţia Reuters, citată de Agerpres.

FOTO: Christlich-Soziale Union

Germania a primit în ultimii ani peste un milion de solicitanţi de azil, dar puţini dintre ei au reuşit să se integreze, întrucât le lipsesc calificările cerute pe piaţa muncii, majoritatea neavând de fapt nicio calificare, iar necunoaşterea limbii germane este de asemenea un obstacol important care îngreunează integrarea lor.

Pe de altă parte, politica uşilor deschise faţă de refugiaţi, promovată de cancelarul Angela Merkel, a alimentat sentimentele anti-imigraţie şi a condus la creşterea popularităţii formaţiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

În acest context social, adoptarea unor noi măsuri de relaxare a condiţiilor privind imigraţia ar putea fi o decizie sensibilă, dar executivul de la Berlin o are în vedere ca soluţie în faţa deficitului de forţă de muncă.

Conform statisticilor oficiale, în prezent circa 1,2 milioane de locuri de muncă sunt vacante în Germania, iar dificultatea de a găsi lucrători calificaţi şi numărul mic al tinerilor dispuşi să urmeze programe îndelungate de pregătire profesională provoacă mari îngrijorări mediului de afaceri din cea mai mare economie a Europei.

Măsurile preconizate se adresează în special lucrătorilor veniţi din afara UE, întrucât cei comunitari beneficiază oricum de libertatea de circulaţie a forţei de muncă. „Vom ajusta conceptul guvernului federal privind munca specializată şi ne vom concentra pe trei zone: potenţialul de lucrători calificaţi pe plan intern, european şi internaţional”, menţionează ministrul de interne Horst Seehofer într-un document elaborat de guvernul de la Berlin şi consultat de agenţia Reuters.

Angajații germani nu vor mai fi favorizați

În documentul consultat de Reuters se mai menţionează că guvernul nu va mai insista ca la angajare societăţile să dea prioritate cetăţenilor germani în faţa celor extracomunitari. „Renunțăm în principiu la favorizarea căutării prealabile a unor angajați germani pentru ocuparea posturilor vacante pe piața muncii”, se spune în documentul elaborat de ministrul Seehofer. În prezent, angajatorii germani nu sunt obligați să respecte această prevedere doar în cazul domeniilor profesionale care suferă de o lipsă acută de personal calificat.

În plus, absolvenţii şi lucrătorii specializaţi din afara UE vor avea posibilitatea de a sta în Germania un anumit interval de timp pentru a-şi căuta un loc de muncă, dacă îndeplinesc unele condiţii de calificare şi de cunoaştere a limbii germane. Ei nu vor putea beneficia în acest interval de timp de accesul la sistemul german de asistenţă socială, dar vor putea să se angajeze pe posturi pentru care sunt supracalificaţi pentru a putea astfel să se întreţină.

 

.

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

76 de ani de la Debarcarea în Normandia, cel mai amplu asalt amfibiu din istorie

Published

on

© US Ambassy Bucharest

Astăzi se împlinesc 76 de ani de la Debarcarea în Normandia. Soldaţi americani alături de aliaţi din Marea Britanie, Canada, Polonia, Franţa şi alte ţări au efectuat cel mai amplu asalt amfibiu din istorie, deschizând frontul de vest şi ducând, un an mai târziu, la înfrângerea puterilor Axei în Europa.

”Americanii care au luat parte la operaţiune, bărbaţii şi femeile care au mers cu abnegaţie la război în locuri îndepărtate pentru a lupta împotriva fascismului sunt numiţi adesea „Generaţia cea mai măreaţă”, transmite Amasada SUA în România într-un mesaj aniversar postat pe pagina oficială de Facebook.

Atitudinea lor este exemplificată de Lynn „Buck” Compton, soldat în Divizia 101 Aeropurtată: „Astăzi, când oamenii îmi mulţumesc pentru serviciul îndeplinit, îmi spun că trei ani din viaţa mea sunt un preţ mic de plătit pentru această ţară. Nimeni nu îmi datorează nimic.” 


La 6 iunie 1944 a avut loc debarcarea în Normandia a forţelor aliate (numită codificat Operaţiunea ”Overlord”), fiind deschis, astfel, cel de-al doilea front în Europa în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Agerpres.

Deşi au existat discuţii cu ocazia întrevederilor şi a conferinţelor interaliate la care au participat reprezentanţii SUA, Marii Britanii şi URSS privind problema deschiderii celui de-al doilea front în Europa, împotriva Germaniei hitleriste, încă din 1942, acest eveniment a fost amânat, preocuparea principală constituind-o la început teatrul de război din Africa de Nord. În urma Conferinţei de la Casablanca din ianuarie 1943, s-a decis din nou amânarea deschiderii celui de-al doilea front în Europa, din 1943 pentru 1944, iar la Conferinţa anglo-americană de la Washington din mai 1943, la care au participat W. Churchill şi F.D. Roosevelt, s-a stabilit ca o debarcare în Europa occidentală, mai exact în Franţa, să aibă loc în mai 1944.

În ceea ce priveşte ”Ziua Z”, Eisenhower a stabilit iniţial debarcarea în dimineaţa zilei de 5 iunie 1944. Data avea să fie amânată cu 24 de ore, pentru 6 iunie, din cauza timpului nefavorabil.

Debarcarea forţelor aliate urma să fie precedată de o vastă acţiune de desant-paraşutare. Bombardamentele de aviaţie, care începuseră cu două luni înaintea datei stabilite pentru debarcare, urma să se intensifice în ultimele zile. Aviaţia trebuia să acopere forţele maritime aflate în deplasare, să execute bombardamente masive asupra fortificaţiilor germane de pe ţărmul francez şi apoi să sprijine desantarea.

”Forţele principale, dislocate în ultimele trei luni la 150 km nord de ţărmurile sudice ale Marii Britanii, au fost aduse la începutul lunii iunie 1944 într-o zonă de adunare situată la cca 20-25 km de locul de îmbarcare. Deplasarea convoaielor a început în dimineaţa zilei de 5 iunie, iar la sfârşitul zilei navele se aflau în zona de control şi de coordonare de la sud-est de insula Wight. De aici convoaiele s-au deplasat în noaptea de 5/6 iunie spre sectorul de debarcare, iar la 15-20 km de ţărm s-au desfăşurat pentru luptă”, se arată în lucrarea ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial” (Bucureşti, 1971).

”La orele 6.30 a început debarcarea, mai întâi în zona americană, iar cu o oră mai târziu şi în zona engleză. Primele detaşamente debarcate au înaintat cu succes pe ţărmul francez, respingând rezistenţele forţelor germane aflate în apărare (…) Ziua de 6 iunie 1944, prima zi a debarcării, decisivă pentru desfăşurarea întregii acţiuni, s-a încheiat cu succes. Cele cinci divizii debarcate în primul eşalon (în afara celor trei divizii paraşutate) au ocupat fiecare câte un cap de pod cu o adâncime de peste 10 km.” (”Marea conflagraţie a secolului XX. Al Doilea Război Mondial”). În cursul lunii iunie 1944 au fost aduse noi forţe aliate, astfel că la 1 iulie 1944 efectivele debarcate totalizau aproape un milion de oameni, potrivit sursei mai sus menţionate.

”Reuşita debarcării în Normandia a fost decisivă pentru eşecul trupelor germane pe teatrul de operaţiuni din Vest în anii 1944-1945. Deşi ulterior zilei de 6 iunie 1944, Wehrmachtul a mai obţinut unele succese (îndeosebi la Arnhem şi Ardeni) care au întârziat înaintarea forţelor aliate, după debarcare acestea din urmă nu au putut fi totuşi stăvilite în marşul lor spre est, ele impunându-se categoric în bătălia Normandiei (iunie-iulie 1944), în campania din sudul Franţei şi în eliberarea întregii Franţe şi a ţărilor Beneluxului (….)” (”Din istoria secretă a celui de-al Doilea Război Mondial”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Canadei a îngenunchiat alături de protestatarii din Ottawa pentru a denunța rasismul în urma morții lui George Floyd în SUA

Published

on

© Captură de ecran-Twitter

 

Premierul canadian Justin Trudeau s-a alăturat vineri miilor de protestatari din Ottawa pentru a denunţa rasismul şi violenţa poliţiei în urma morţii lui George Floyd în SUA, aşezându-se în genunchi alături de aceştia, informează AFP și Agerpres.

Purtând o mască de protecţie, Justin Trudeau a îngenunchiat de mai multe ori, ultima oară timp de 8 minute şi 46 de secunde, perioada de timp în care George Floyd a suportat presiunea genunchiului poliţistului alb Derek Chauvin pe gât şi care i-a provocat moartea.

Prim-ministrul canadian s-a alăturat manifestanţilor adunaţi în faţa clădirii Parlamentului pentru a aduce un omagiu afro-americanului a cărui moarte a stârnit o mişcare mondială de revoltă şi proteste. Trudeau a fost însoţit de ministrul responsabil cu familia, Ahmed Hussen.

Justin Trudeau  a ținut și un discurs în Parlament privind rasismul în Canada care există și le-a cerut liderilor să fie alături de protestari: ”Deci, ca lideri și ca aliați, trebuie să ascultăm, să învățăm și să lucrăm cu fiecare persoană care marchează și postează și așteaptă mai mult decât status quo-ul.”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending