Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Gest simbolic pentru România: Ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an va fi deschisă cu o dezbatere privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română

Published

on

© Wikimedia Commons/ Mihai Petre

Membrii Parlamentului European vor deschide lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care se desfășoară în perioada 16-19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de-a treizecea aniversare a Revoluției române din decembrie 1989.

Dezbaterea are loc astăzi în deschiderea sesiunii plenare, începând cu ora locală 17:00 (18:00 ora României) și va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro. Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, Comisia Europeană va susține o declarație în plen, urmată de intervenții ale liderilor grupurilor politice și deputaților. 

Dezbaterea va fi finalizată cu o rezoluție ce va fi supusă la vot joi, la ora locală 12:00 (13:00 ora României). Propunerea de rezoluție va fi publicată curând aici, iar textul adoptat va fi disponibil aici în urma votului de joi.

Anunțul votării unei astfel rezoluții a fost făcut zilele trecute de eurodeputații Rareș Bogdan și Siegfried Mureșan.

Potrivit lui Bogdan, proiectul de rezoluție are ca scop recunoașterea faptului că în România a fost cea mai sângeroasă Revoluție și  este susținut de cele mai mari trei grupuri politice din Parlamentul European: PPE, S&D și Renew Europe. 

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Pe agenda ultimei sesiuni plenare a eurodeputaților din acest an se mai află o dezbatere privind concluziile Consiliului European de iarnă, alegerea Ombudsmanului European, precum și marcarea zece ani de reforme-cheie ale UE prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În ce privește România, două alte teme de pe agendă vizează țara noastră. În urma eșuării unei nave ce transporta oi în largul coastelor României, deputații vor dezbate asupra modalităților de a proteja mai bine animalele transportate către țări din afara UE.

De asemenea, eurodeputații vor dezbate și despre utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE în statele membre 

În urma informărilor privind acapararea de terenuri și abuzul de putere în unele state membre, deputații vor solicita Comisiei să propună măsuri pentru o mai bună protecție a finanțelor UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a fost “la un pas” de a părăsi PPE. Viktor Orban: Majoritatea acestei familii politice din PE “ne-a trădat”

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a fost “la un pas” de a părăsi joi Partidul Popular European (PPE), realtează Agerpres.

Viktor Orban a făcut această mențiune în contextul în care Parlamentul European a votat o rezoluție în plenul de la Strasbourg, prin care deputații europeni au subliniat că situația statului de drept din Polonia și din Ungaria s-a deterioriat, cereând în același timp crearea unui mecanism permanent pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale.

Orban a spus că motivul pentru care Fidesz a fost atât de aproape de a părăsi PPE a fost faptul că majoritatea acestei familii politice “ne-a trădat”.

El a mai afirmat că eurodeputaţii francezi, spanioli şi italieni din PPE au fost “clar de partea noastră”, iar în dezbatere au susţinut că PPE ar trebui să apere Ungaria.

În acelaşi timp, situaţia nu mai poate rămâne aşa, a adăugat el.

Dacă PPE nu va sprijini Ungaria, “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată. Vom avea aliaţi”, a declarat Orban, reluând o idee pe care a mai menţionat-o recent.

Soarta partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, ar trebui decisă la sfârșitul lunii ianuarie.

Reamintim că noul președinte al Partidului Popular European, Donald Tusk, a anunțat că o decizie privind eventuala excludere din PPE a partidului premierului ungar Viktor Orban va fi luată până la sfârșitul lunii ianuarie.

Popularii Europeni au decis la 20 martie 2018 cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

Totodată, deputații din Fidesz ai premierului ungar Viktor Orbán rămân în grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, în ciuda faptului că au fost suspendați din partidul pan-european în sine, a declarat un membru senior al grupului pentru Politico.eu.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, către ambasadorul SUA la UE: Neincluderea României în programul de ridicare a vizelor este de neînțeles pentru un aliat important al SUA

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Facebook

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii, a discutat cu ambasadorul american la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, despre procesul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

Nicu Ștefănuță a avut această discuție în cadrul Delegației PE pentru relația cu SUA, unde Gordon Sondland „a livrat o listă realistă și concrete de teme pe care vom lucra împreună: de la Iran, la NATO, la comerț, la tehnologie și recunoașterea standardelor pentru produse și servicii ale fiecăruia”, spune eurodeputatul. 

În context, acesta i-a atras atenția reprezentantului SUA la UE că „neincluderea în programul de ridicare a vizelor este de neînțeles pentru o nație care este înainte de toate un aliat important al SUA”. 

Mai mult, Nicu Ștefănuță este de părere că autoritățile române pot „face ceva pentru scăderea acelei rate de refuz de 10%”. În acest sens, eurodeputatul propune deschiderea unui birou de consiliere pentru românii care aplică, pentru a reduce din confuziile administrative și din multiplele candidaturi repetate care afectează acest indicator.

De asemenea, Ștefănuță intenționează să continue discuția avută cu Gordon Sondland și la București cu noul ambasador SUA,  Adrian Zuckerman, care și-a preluat mandatul la finele lui decembrie 2019.


Membru al Uniunii Salvați România, Nicolae Ștefănuță a fost ales eurodeputat pe listele Alianței 2020 USR-PLUS și și-a preluat mandatul la 2 iulie 2019. În Parlamentul European, acesta activează în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru bugete (BUDG), fiind membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Totodată, Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Statele Unite ale Americii.

Anterior carierei sale politice, a lucrat la Parlamentul European încă din anul 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene. De altfel, Nicolae Ștefănuță a reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul român care a asigurat legătura dintre forul european și Congresul american.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, despre Conferința privind viitorul Europei: Tinerii ar trebui să spună cum văd UE în viitor pentru că ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum

Published

on

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, a afirmat joi în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro că, prin Conferința pentru viitorul Europei, tinerii vor fi implicați mai mult în procesul de reformare al Uniunii Europene pentru că ei sunt cei care ”ar trebui să spună cum văd Uniunea Europeană în viitor deoarece ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum”.

Fostul comisar european pentru Agricultură și fostul premier al României speră astfel că, în urma acestei conferințe care va însemna o dezbaterea ce se va întinde pe doi ani, doi ani și jumătate despre cum poate fi îmbunătățită funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană, condusă de președintele Ursula von der Leyen, ”să fie mai apropiată de cetățeni, să se poată lua decizii mai rapide”.

Astfel, Biroul Executiv al acestei conferințe urmează să propună un concept de organizare cu cicluri de dezbateri pe diferite teme în diferite regiuni din Europa ce vor fi anunțate până pe 9 mai, când Conferința privind viitorul Europei va fi lansată.

”După această perioadă în care Conferința va veni cu propuneri, cetățenii vor fi implicați, statele membre vor fi implicate, organizațiile neguvernamentale vor fi implicate, apoi Comisia să își asume că vine cu propuneri legislative astfel încât, până la sfârșitul mandatului acestui Parlament și acestei Comisii să avem deja modificări sau adoptări de texte legislative care să stabilească, de exemplu, că în viitoarea conducere a UE cetățenii vor avea un cuvânt de spus”, a precizat europarlamentarul român.

Dacian Cioloș a completat că vrea ca ”fiecare cetățean cu drept de vot să aibă un cuvânt de spus”.

”Am insistat în rezoluție să avem și o agoră a cetățenilor, reprezentanți ai cetățenilor care se vor reuni în mai multe agore în care vor discuta despre care sunt modificările pe care le văd ei din punct de vedere instituțional, o agoră pentru tineri, și am convenit ca la plenara care va sistetiza aceste discuții care vor avea loc – instituționale, cu parlamente nationale, cetățenii – să participe reprezentanți ai cetățenilor care să prezinte concluziile acestor agore care să fie integrate în concluziile Conferinței care apoi vor fi transferate în texte legislative.”, a mai explicat liderului Grupului Renew Europe.

Dacian Ciolos a explicat că în Conferința privind viitorul Europei Uniunea Europeană dorește să discute în ce fel cetățenii, organizații neguvernamentale să aibă un cuvânt de spus în stabilirea agendei politice anuale a UE, a programului de lucru al Comisiei Europene.

”Dorim ca în fiecare an să existe un mecanism de consultare. Comsia Europeană pe timpul verii, să consulte astfel de parteneri sociali legat de care ar trebui să fie prioritățile politice și legislative pentru anul următor, și apoi, în toamnă, când vine în Parlamentul European cu discursul privind Starea Uniunii să știm și care sunt așteptările cetățenilor.”, a completat Cioloș, spunând că Alianța USR-PLUS a promovat această idee.

Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa cu privire la Conferința pentru viitorul Europei, în care eurodeputații solicită ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Citiți și:
Parlamentul European propune organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor”: Cetățenii vor deveni piatra de temelie pentru Conferința privind viitorul Europei

În urma unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație demografie, Dubravka Šuica, și cu președinția croată a Consiliului UE, eurodeputații au adoptat o rezoluție – cu 494 de voturi pentru, 147 împotrivă și 49 de abțineri – în care și-au expus viziunea pentru această conferință.

Eurodeputații susțin ca cetățenii să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona.

”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.

În această rezoluție, Parlamentul European propune ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.

Amintim faptul că, în anul 2017, premergător discursului privind Starea Uniunii Europene al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, CaleaEuropeană.ro a organizat, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, proiectul ”Agora – Viitorul Europei”. Seria de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică din România – Muntenia, Moldova și Transilvania, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, a fost axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending