În urma dezbaterii aprinse din plen de marți cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, eurodeputații “regretă profund” decizia din 7 octombrie 2021 “ca atac împotriva comunității europene de valori și legi în ansamblul său” și afirmă că Tribunalul a fost transformat “într-un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților”.

Parlamentul felicită zecile de mii de protestatari pașnici din Polonia, care au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva deciziei Tribunalului, precum și dorința lor de a avea o Polonie democratică puternică, în centrul proiectului european. Eurodeputații își reiterează sprijinul pentru judecătorii polonezi care aplică în continuare supremația dreptului UE și sesizează Curtea Europeană de Justiție, în pofida riscului la adresa carierei lor.

Eurodeputații subliniază că, în conformitate cu Constituția Poloniei, tratatele UE sunt direct aplicabile în ordinea sa juridică și au prioritate în cazul unui conflict cu dreptul intern. Aceștia îl acuză pe prim-ministrul polonez care “continuă să folosească abuziv sistemul judiciar ca instrument de realizare a programului său politic” și afirmă că Polonia este în continuare angajată în mod voluntar să respecte tratatele și jurisprudența Curții Europene Justiție.

Parlamentul solicită să nu se acorde bani ai contribuabililor UE guvernelor care “subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic” valorile europene, invitând Comisia și Consiliul să acționeze, inclusiv prin:

– Lansarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și solicitarea unor măsuri provizorii de către Curtea de Justiție a UE;

– Declanșarea prevederilor Regulamentului privind regimul de condiționalitate;

– Abținerea de la aprobarea planului polonez de redresare și reziliență;

– Declararea existenței unui risc clar de încălcare gravă a statului de drept de către Polonia, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratat;

– Întreruperea sau suspendarea plăților, având în vedere riscul unor deficiențe grave în sistemele de control;

– Discutarea crizei la summitul din 21-22 octombrie și emiterea unei declarații comune în termenii cei mai fermi cu putință de către șefii de stat și de guvern din UE.

“Eurodeputații subliniază că aceste acțiuni nu sunt menite să pedepsească poporul polonez, ci să restabilească statul de drept, având în vedere deteriorarea continuă a acestuia, și solicită Comisiei să găsească mecanisme care să permită ca finanțarea să ajungă la beneficiarii direcți. Rezoluția subliniază faptul că, potrivit unei serii de sondaje realizate în Polonia în septembrie și octombrie 2021, doar 5% dintre respondenți au declarat că ar dori ca Polonia să părăsească UE. 90% au apreciat pozitiv aderarea Poloniei la UE, iar 95% (peste media UE) au considerat că sprijinul UE a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării orașului sau a regiunii lor” mai transmite Parlamentul European în rezoluția adoptată.

Documentul adoptat cu o substanțială majoritate a venit și fondul faptului că ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european și-a făcut loc pe agenda summitului Consiliului European, cu Ursula von der Leyen solicitând liderilor europeni să discute subiectul, și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron făcând apel la compromis și dialog. Dar şeful guvernului polonez a insistat că este ”important de subliniat” ceea ce el a spus şi marți în plenul Parlamentului European, şi anume că ”unele instituţii europene îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Printr-o rezoluție adoptată cu 578 de voturi pentru, 28 împotrivă și 79 abțineri, eurodeputații au numit cele mai urgente măsuri de care are nevoie Uniunea pentru a elimina lacunele existente care permit evitarea obligațiilor fiscale, spălarea de bani și evaziunea fiscală la scară largă. De asemenea, ei au cerut Comisiei să introducă acțiuni în justiție împotriva țărilor Uniunii care nu aplică în mod corect legislația existentă. Deputații au criticat în mod deosebit foștii și actualii miniștri și prim-miniștri ai țărilor Uniunii ale căror activități au fost dezvăluite de Pandora Papers.

Rezoluția a fost redactată pe fondul indignării exprimate de eurodeputați în cadrul unei dezbateri în plen din luna octombrie, care a avut loc la două zile de la publicarea primelor concluzii trase în urma consultării informațiilor din Pandora Papers.

Rezoluția adoptată în data de 21 octombrie îndeamnă autoritățile naționale ale țărilor Uniunii să ancheteze în mod amănunțit toate neregulile dezvăluite de Pandora Papers în jurisdicțiile lor, inclusiv prin auditarea tuturor persoanelor menționate în acestea. Comisia este îndemnată de eurodeputați să examineze dezvăluirile pentru a constata dacă este nevoie de legi suplimentare sau dacă se impune demararea unor acțiuni în justiție împotriva unor țări membre ale Uniunii. Potrivit eurodeputaților, și procurorul european ar trebui să evalueze dacă dezvăluirile impun anchete specifice.

Eurodeputații condamnă în special foștii și actualii politicieni de la nivel european: Andrej Babiš, prim-ministrul Cehiei, Nicos Anastasiades, președintele Ciprului, Wopke Hoekstra, ministrul de finanțe al Olandei, Tony Blair, fost prim-ministru al Angliei, și John Dalli, fost ministru maltez și comisar european. Toți aceștia au fost menționați în Pandora Papers. Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Milo Đukanović, președintele Muntenegrului, sunt, de asemenea, criticați direct în rezoluție.

Mai multe detalii despre beneficiarii reali și aplicarea normelor convenite

Parlamentul îndeamnă țările Uniunii și Comisia să depună mai multe eforturi pentru a găsi și face cunoscute informații despre beneficiarii reali, adică persoanele care profită de fapt de societățile de tip „cutie poștală” la care se face referire. Eurodeputații subliniază și că numeroase țări ale Uniunii întârzie să pună în aplicare normele existente care combat spălarea de bani și evitarea obligațiilor fiscale, iar Comisia ar trebui să deschidă proceduri împotriva lor. Comisia mai este invitată să facă propuneri pentru a reglementa sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori. Ea ar mai trebui să evalueze eficacitatea procedurilor de identificare a persoanelor expuse politic și să constate dacă se aplică măsuri de precauție mai stricte în acest caz.

În rezoluție se menționează că nu ar avea sens să se introducă norme noi și mai severe până nu se asigură buna funcționare a normelor existente și o cooperare mai bună între autoritățile naționale din întreaga Uniune Europeană. În rezoluție se cere să se aloce mai multe resurse în acest domeniu, care ar trebui tratat cu o mai mare seriozitate. Comisia însăși ar trebui să examineze dacă unitățile de informații financiare naționale primesc resurse suficiente.

Lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale – un instrument fără efect

Rezoluția consideră că lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale este ca un instrument fără efect. Ea nu este capabilă să includă unele dintre țările care încalcă principiul în modul cel mai flagrant. De exemplu, în Insulele Virgine Britanice sunt înregistrate peste două treimi dintre societățile de tip „cutie poștală” expuse de Pandora Papers, însă ele nu sunt cuprinse în lista neagră a Uniunii Europene, se susține în rezoluție. Eurodeputații propun numeroase îmbunătățiri ale procedurilor folosite pentru a completa lista. Printre ele se numără extinderea listei de practici caracteristice pentru un paradis fiscal și reformarea procesului ce stabilește jurisdicțiile care să fie incluse în listă. În octombrie 2021, eurodeputații au adoptat o rezoluție mai detaliată pe această temă.