Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

“Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

“În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) este în căutarea a zece tineri activi în comunitatea lor, cu viziune europeană și dornici să participe la Evenimentul Tinerilor Europeni (EYE) de la sediul Parlamentului European din Strasbourg, în toamna acestui an, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Evenimentul se va desfășura în perioada 8-9 octombrie și este dedicat tinerilor cu vârsta între 16 și 30 ani. Tema EYE de anul acesta este „Viitorul este al nostru”.

Astfel, pentru a putea participa la acest eveniment, eurodeputatul îndeamnă tinerii doritori să scrie un eseu de două pagini sau să realizeze un video de două minute pornind de la ipoteza că reprezintă România la nivel înalt în UE.

„Vreau să-mi spui, din această poziție: care sunt cele două proiecte pe care le-ai realiza pentru tineri? EYE este oportunitatea ideală de a interacționa cu persoane tinere din toată Europa, cu experți, activiști și decidenți, în epicentrul democrației europene. Vreau să găsesc zece persoane hotărâte și gata să demonstreze oricui că viitorul aparține tinerilor proactivi și entuziaști!”, transmite Dragoș Pîslaru.

Pentru a vă înscrie, completați acest formular până cel târziu miercuri, 1 septembrie, inclusiv eseul/clipul realizat.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) s-a întâlnit vineri, 30 iulie, cu membri ai Guvernului pentru discuții despre oportunitățile României de leadership european în industria de îngrijire, a anunțat acesta într-o postare pe Facebook.

„Vineri am avut o altă întâlnire importantă, de data aceasta legată nu de Garanția pentru Copii, ci de altă prioritate din programul de guvernare la care am contribuit și pe care o susțin, inclusiv din Parlamentul European. Este vorba de politica industrială și de modul în care putem susține cu bani europeni industriile viitorului. Am avut o discuție excelentă la Ministerul Economiei cu miniștrii Claudiu Nasui și Ioana Mihăilă și secretarul de stat Valentina Saygo referitor la un domeniu pe care îl consider de mare viitor – industria de îngrijire („care industry”), care are potențialul de a poziționa România ca un lider european în servicii medicale de tratament pentru afecțiuni cronice, gerontologie și geriatrie, paliație etc”, scrie Dragoș Pîslaru.

Acesta explică că Patrimoniul natural balneoclimateric al României, alături de numărul mare de specialiști din domeniu, mare parte lucrând în afara țării, reprezintă o oportunitate enormă de a reinventa turismul clasic într-o industrie de servicii medicale cu valoare adăugată mare, mai ales în contextul evoluției demografice actuale.

„Este interesecția ideală între turismul HORECA și serviciile medicale”, subliniază Pîslaru.

Discuția dintre eurodeputat și membrii cabinetului a vizat și industrii conexe, precum sectorul farma, unde România are, de asemenea, un potențial semnificativ, atât pe latura de producție, cât și pe zona de cercetare-dezvoltare.

Cadrul european al discuției a fost dat de noua strategie industrială a UE, care, pe lângă cele 14 ecosisteme deja prezentate anul trecut, ca urmare a pandemiei a adăugat dimensiunea autonomiei strategice și a reducerii dependenței față de blocurile comerciale concurente, în special față de China.

Ca membru al Comisiei de Industrie a Parlamentului European (ITRE), Dragoș Pîslaru a precizat că încearcă constant să contribuie la viziunea și acțiunea Guvernului în acest domeniu.