Comisia Europeană a publicat luni, 25 martie, o analiză aprofundată (IDR) axată pe vulnerabilitățile macroeconomice ale României în pregătirea Pachetului din primavara lui 2024 al Semestrului European. Documentul analizează evoluția vulnerabilităților, inclusiv deficitele publice și externe mari, precum și riscurile nou apărute. Acesta se bazează pe Raportul privind mecanismul de alertă 2024 (AMR) și evaluează persistența sau atenuarea vulnerabilităților, identifică riscurile potențiale și prezintă progresele și opțiunile de politică. Totodată, IDR servește drept foaie de parcurs pentru decidenții politici în vederea abordării provocărilor și a valorificării oportunităților de creștere, urmărind o stabilitate și o prosperitate economică sporită.

Dinamica economică și competitivitatea

În anul 2023 s-a înregistrat o încetinire a economiei României, atribuită unor factori diverși, printre care inflația ridicată, condițiile monetare înăsprite și slăbirea cererii globale. În pofida acestei decelerări, există optimism pentru o accelerare în 2024, deși se întrevăd riscuri semnificative de scădere. Creșterea reală a PIB-ului în 2023 s-a situat la aproximativ 2%, o scădere considerabilă față de anii precedenți. Provocări precum inflația ridicată care afectează veniturile reale disponibile și presiunile salariale în creștere evidențiază importanța monitorizării atente a competitivității.

Competitivitatea, deși un element fundamental al stabilității economice, se confruntă cu provocări care decurg din evoluțiile recente ale salariilor și prețurilor. În timp ce România a reușit să mențină competitivitatea costurilor în 2021 și 2022, în 2023 a avut loc o modificare semnificativă, salariile nominale înregistrând un salt de aproximativ 15%, depășind ritmul de creștere a productivității. Această disparitate riscă să submineze competitivitatea externă, necesitând o monitorizare vigilentă și intervenții de politică pentru a atenua efectele negative.

Politica monetară și dinamica creditului

Banca Națională a României a reacționat la presiunile inflaționiste prin majorarea ratelor cheie de politică monetară la 7% în ianuarie 2023, contribuind la o decelerare a creditului intern privat. În timp ce condițiile de lichiditate s-au relaxat, ratele nominale ale creditelor au avut o tendință de scădere, deși au crescut în termeni reali din cauza inflației în scădere. Măsuri precum majorarea amortizorului anticiclic de capital urmăresc să limiteze creșterea creditării, asigurând stabilitatea financiară în contextul evoluției condițiilor economice.

Stabilitate remarcabilă a leului în raport cu euro

Pe fondul turbulențelor externe, leul a demonstrat o reziliență remarcabilă față de euro în ultimii doi ani. Stabilitatea cursului de schimb rămâne o piatră de temelie pentru stabilitatea financiară și ancorarea inflației, în ciuda presiunilor de apreciere alimentate de intrările puternice de fonduri din UE și de accelerarea intrărilor de capital din partea nerezidenților. Evaluările pe termen lung indică o potențială supraevaluare a cursului de schimb real, subliniind necesitatea unei gestionări prudente pentru a reduce riscurile.

Un sector bancar rezilient

Sectorul bancar din România se prezintă ca un bastion de stabilitate, caracterizat de o capitalizare, lichiditate și profitabilitate solide. Cu o rată de adecvare a capitalului de 21,6% în T3-2023 și o rentabilitate care a atins un nivel maxim al ultimilor șapte ani, sectorul demonstrează rezistență în contextul fluctuațiilor economice. Scăderea creditelor neperformante și gestionarea prudentă a datoriilor subliniază soliditatea sectorului, deși expunerea ridicată (45% din total) la creditele denominate în monedă străină constituie un risc în cazul unei deprecieri mari a cursului de schimb, dar acest risc este atenuat de nivelul relativ scăzut de îndatorare și de rentabilitatea ridicată.

Abordarea blocajelor structurale

În ciuda progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, competitivitatea în afara costurilor continuă să fie afectată de blocaje structurale, ceea ce afectează investițiile și exporturile. Indicatorii de guvernanță evidențiază domeniile care necesită îmbunătățiri, inclusiv calitatea reglementărilor și controlul corupției. Eforturile de eficientizare a mediului de afaceri și de remediere a ineficienței întreprinderilor de stat sunt esențiale pentru a stimula investițiile și potențialul de export.

Imperative politice

Întrucât vulnerabilitățile persistă, intervențiile proactive în materie de politici sunt esențiale pentru a atenua riscurile și pentru a promova o creștere durabilă. Abordarea deficitelor publice ridicate și gestionarea dinamicii salariilor sunt esențiale pentru menținerea competitivității și a echilibrelor externe. Reformele structurale care vizează guvernanța, eficiența reglementărilor și climatul investițional sunt imperative pentru o rezistență economică susținută.