Connect with us

NATO

Gestul inedit prin care președinta Estoniei a sărbătorit 15 ani de la aderarea țării sale la NATO: Kersti Kaljulaid a efectuat antrenamente militare alături de soldații estoni și cei aliați

Published

on

© Kersti Kaljulaid/ Facebook

Preşedinta Estoniei Kersti Kaljulaid a sărbătorit într-un mod inedit ziua aderării ţării ei la NATO, punându-se pentru câteva ore în pielea soldaţilor celor 29 de aliaţi.

Vineri, Estonia și alte state membre ale NATO, inclusiv România, au împlinit 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, în ceea ce a reprezentat cea mai mare extindere din istoria Alianței și prin care teritoriul protejat de principiul apărării colective al Tratatului Atlanticului de Nord s-a extins până la Marea Baltică și Marea Neagră și între acestea.

Potrivit Adevărul, cu această ocazie, Kersti Kaljulaid, prima femeie preşedintă din istoria Estoniei, s-a pus în pielea soldaţilor NATO, participând la un marş de 30 de kilometri pe teren accidentat, cu o greutate de adiţională de cel puţin 15 kilograme. Ea a parcurs această distanţă în patru ore şi 19 minute, alături de 1.300 de militari estonieni şi din state membre NATO.

Estonia, care și-a recăpătat independența de Uniunea Sovietică în 1991, a aderat la NATO în 2004.

Statul baltic a fost invitat să adere la Alianța Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliații au lansat invitații de aderare pentru șapte state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

La 29 martie 2004, Estonia a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului eston la sediul NATO.

Celebrarea a 15 ani de la aderarea la NATO a acestor țări va fi urmată, săptămâna viitoare, cu aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord Atlantice.

În prezent, Estonia se numără printre țările care alocă 2% din PIB pentru Apărare, un criteriu important al NATO, și beneficiază de măsurile de apărare și descurajare ale Alianței, fiind unul dintre cele 4 state din regiune care găzduiește un batalion aliat condus de Marea Britanie în contextul amenințărilor generate de atitudinea agresivă a Federației Ruse.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

The Washington Times: O echipă de medici militari din România ajută SUA în lupta împotriva pandemiei de coronavirus

Published

on

© Alabama National Guard/ Facebook

O echipă de medici, asistenți medicali și specialiști în domeniul CBRN din România au călătorit aproximativ 9.000 de kilometri pentru a veni în sprijinul autorităților din statul american Alabama în lupta împotriva noului coronavirus, relatează The Washington Times într-un articol în care este precizată că România și alte națiuni din Europa de Est întorc sprijinul oferit de SUA pentru tranziția de la comunism la democrație și instituții solide.

“Bucureștiul se află la mai mult de 5.500 de mile de Tuscaloosa, Alabama, dar chiar și într-o lume închisă, o echipă de specialiști și medici români a putut să facă o călătorie improbabilă pentru a da o mână de ajutor în lupta împotriva COVID-19”, scriu cei de la The Washington Times.

“Legătura dintre țara mea natală a României și statul american Alabama a devenit una dintre cele mai rezistente”, a declarat colonelul Armatei României, Jan-Florin Ganea, citat în articol.

Armata României are un parteneriat cu Garda Națională Alabama din anul 1993. De-a lungul timpului, acestea s-au antrenat împreună în SUA și în Europa și au servit împreună pe câmpurile de luptă din Irak.

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN a plecat la 25 mai în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.

Anunțul privind misiunea personalului MApN în SUA a fost făcută în urmă cu aproximativ două săptămâni în urma unei convorbiri telefonice între ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper.

Personalul MApN va oferi, pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, sprijin de specialitate omologilor americani din mai multe unităţi de îngrijire şi tratament medical de pe teritoriul statului Alabama şi se va informa cu privire la modul în care sunt aplicate în SUA metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus atât în domeniul medical, cât şi în ceea ce priveşte apărarea CBRN.

Continue Reading

NATO

MApN: Două bombardiere strategice americane B-1B Lancer au desfășurat, în premieră, antrenamente în spațiul aerian al României

Published

on

© MApN

Două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer au desfăşurat, vineri, pentru prima dată, activităţi de antrenament în spaţiul aerian al României împreună cu aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române, sub coordonarea Componentei Operaţionale Aeriene din Statul Major al Forţelor Aeriene şi al Forţelor Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE), informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Antrenamentul a inclus misiuni de interceptare şi escortă executate cu aeronave de tip MiG-21 Lancer şi F-16 Fighting Falcon aparţinând Bazei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii şi Bazei 86 Aeriană de la Borcea, având ca scop demonstrarea capacităţii de dislocare rapidă a forţelor aliate şi partenere în sud-estul Europei.

“Participarea aeronavelor româneşti la acest tip de activităţi permite antrenarea personalului român în executarea unor astfel de misiuni şi contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune. Activităţile de instruire în comun cu partenerul american reprezintă un element-cheie în asigurarea interoperabilităţii şi a succesului în acţiunile militare comune, iar misiunile de acest fel contribuie la consolidarea măsurilor de reasigurare şi sporire a încrederii privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre”, se menţionează în comunicat.

Continue Reading

NATO

Ministerul Apărării Naționale cere aprobarea Parlamentului pentru transformarea Bazei Militare Mihail Kogălniceanu în cea mai mare bază a NATO din Europa de Est

Published

on

© Armata României/ Facebook

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a cerut miercuri încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est, informează Adevărul.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă.  

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Citiți și Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA

Citiți și MApN: Comitetul executiv româno-american a discutat, la București, despre planurile de extindere ale bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending