Connect with us

NATO

Gestul inedit prin care președinta Estoniei a sărbătorit 15 ani de la aderarea țării sale la NATO: Kersti Kaljulaid a efectuat antrenamente militare alături de soldații estoni și cei aliați

Published

on

© Kersti Kaljulaid/ Facebook

Preşedinta Estoniei Kersti Kaljulaid a sărbătorit într-un mod inedit ziua aderării ţării ei la NATO, punându-se pentru câteva ore în pielea soldaţilor celor 29 de aliaţi.

Vineri, Estonia și alte state membre ale NATO, inclusiv România, au împlinit 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, în ceea ce a reprezentat cea mai mare extindere din istoria Alianței și prin care teritoriul protejat de principiul apărării colective al Tratatului Atlanticului de Nord s-a extins până la Marea Baltică și Marea Neagră și între acestea.

Potrivit Adevărul, cu această ocazie, Kersti Kaljulaid, prima femeie preşedintă din istoria Estoniei, s-a pus în pielea soldaţilor NATO, participând la un marş de 30 de kilometri pe teren accidentat, cu o greutate de adiţională de cel puţin 15 kilograme. Ea a parcurs această distanţă în patru ore şi 19 minute, alături de 1.300 de militari estonieni şi din state membre NATO.

Estonia, care și-a recăpătat independența de Uniunea Sovietică în 1991, a aderat la NATO în 2004.

Statul baltic a fost invitat să adere la Alianța Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliații au lansat invitații de aderare pentru șapte state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

La 29 martie 2004, Estonia a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului eston la sediul NATO.

Celebrarea a 15 ani de la aderarea la NATO a acestor țări va fi urmată, săptămâna viitoare, cu aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord Atlantice.

În prezent, Estonia se numără printre țările care alocă 2% din PIB pentru Apărare, un criteriu important al NATO, și beneficiază de măsurile de apărare și descurajare ale Alianței, fiind unul dintre cele 4 state din regiune care găzduiește un batalion aliat condus de Marea Britanie în contextul amenințărilor generate de atitudinea agresivă a Federației Ruse.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general adjunct al NATO, decorat cu Ordinul Național ”Steaua României”. Rose Gottemoeller va fi înlocuită în funcție de Mircea Geoană în această săptămâna

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică.

Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Distincția a fost înmânată lui Rose Gottemoeller de către ambasadorul României la NATO, Stelian Stoian.

 

Rose Gottemoeller își va încheia în această săptămână mandatul de secretar general adjunct al NATO, poziție care va fi preluată imediat de Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României, conform unei decizii anunțate de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la 17 iulie. Geoană va deveni, astfel, primul român și primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Rose Gottemoeller este prima femeie secretarul general adjunct din istoria NATO, aceasta înlocuindu-l în funcție în octombrie 2016 pe ambasadorul Alexander Vershbow.

Înainte de a ocupa a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței, Gottemoeller a fost subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În calitatea deținută în cadrul Departamentului de Stat, Gottemoeller avea în aria de activități subiecte și chestiuni ce țin de afaceri politico-militare, non-proliferare și control al armelor, transmițând recomandări în aceste direcții Secretarului de stat.

Totodată, aceasta a fost și negociator-șef al Noului Tratat privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă. Înainte de a face parte din diplomația americană, Gottemoeller a lucrat la Carnegie Center de la Moscova și Institutul Internațional pentru Studii Strategice de la Londra.

Anul acesta, NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA suplimentează prezența militară în Polonia cu încă 1.000 de soldați. Donald Trump și Andrzej Duda au semnat, la New York, o nouă declarație de cooperare

Published

on

© President of Poland official website

Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a semnat luni, la New York, o declarație de cooperare în domeniul militar cu omologul său polonez Andrzej Duda, care va determina creşterea numărului forțe americane staționate pe teritoriul statului central european.

“Este de aşteptat o creştere cu aproximativ 1.000 de militari americani în viitorul apropiat” a personalului actual, conform declaraţiei de cooperare, citată de DPA, potrivit Agerpres

De asemenea, cele două părţi au identificat şase locuri în care prezenţa militară va fi suplimentată, urmând să fie discutată, de asemenea, identificarea locului potrivit pentru dislocarea unei echipe de luptă a brigăzii armate, mai arată sursa citată.

”Vom coopera în multe domenii, în special în domeniul militar. Vom transfera soldați acolo, iar Polonia va suporta costurile. Ei vor construi facilitățile”, a spus Donald Trump, după semnarea acordului, conform transcrierii furnizate de Casa Albă.

Prezent la întâlnirea Trump – Duda, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a precizat că documentul semnat va fi publicat ulterior.

Declaraţia urma să fie semnată la 1 septembrie la Varşovia, când Donald Trump era așteptat să participe la ceremoniile de comemorare a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, liderul SUA şi-a anulat vizita din cauza uraganului Dorian, care se apropia de coastele Floridei.

De altfel, cei doi lideri ar putea anunţa noua dată a vizitei lui Trump în Polonia, a declarat luni dimineaţă şi Andrzej Dera, un oficial din cadrul preşedinţiei poloneze. Polonia speră că Trump va efectua o vizită în acest an.

Semnarea acestui acord la New York vine după ce Donald Trump și Andrzej Duda s-au întâlnit anul acesta la Washington, la 12 iunie 2019, prilej cu care SUA și Polonia au convenit să crească prezenţa militară americană în Polonia cu 1.000 de militari, până la 5.500.

Atunci, cei doi președinți au semnat un acord-cadru de susţinere a cooperării militare bilaterale.

În context, preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Continue Reading

NATO

Fost comandant al forțelor SUA în Europa: Rusia încearcă să ridice o nouă ”cortină de fier” în Marea Neagră, între aliații NATO și țările non-NATO

Published

on

Rusia încearcă să ridice o nouă ”cortină de fier”, care trece prin Marea Neagră, cu România, Turcia, Bulgaria, pe de o parte, şi cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, pentru a-şi putea folosi forţa împotriva ţărilor care nu fac parte din NATO, a declarat generalul în rezervă american Ben Hodges, care între 2014 şi 2017 a fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR), într-un interviu acordat duminică publicaţiei ucrainene Segodnia și citat de Agerpres.

De aceea, în opinia sa, este necesar ca NATO să-şi sporească prezenţa în Marea Neagră pentru ca ea să dispună de mai multe posibilităţi de a asigura libertatea de navigaţie, de a proteja Alianţa, precum şi de a descuraja Rusia de la acţiuni agresive împotriva ”partenerilor noştri”.

În acest interviu, generalul american şi-a exprimat preocuparea faţă de situaţia legată de Odesa. ”Ceea ce a făcut Rusia în Crimeea s-ar putea extinde şi în Odessa”, a spus Hodges, actualmente responsabil cu domeniul studiilor strategice în cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), singurul think tank din capitala SUA concentrat pe problematica securității în Europa Centrală și de Est

”Atunci când noi anunţăm locul unor viitoare exerciţii (în Marea Neagră), ei (ruşii) închid accesul spre aceste zone. Aceasta reprezintă o formă de blocadă temporară împotriva Odesei. Nu este o întâmplare. De aceea, România şi alţi aliaţi ai noştri sunt atât de îngrijoraţi”, a mai afirmat Ben Hodges.

În urmă cu câteva luni, aflat la un eveniment la Praga, generalul american preciza NATO trebuie să își întărească prezența la Marea Neagră. ”Dacă Occidentul nu face nimic în legătură cu anexarea Crimeii, este foarte posibil ca Odessa să fie următorul oraş ocupat şi, probabil, şi România“, a afirmat în luna martie fostul comandant al forţelor americane în Europa.

Anul trecut, Hodges susținea că România reprezintă centrul de gravitație al Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, punând accentul în aserțiunile sale pe acțiunile Rusiei de a ”înghiți Marea Neagră” și de a nu se opri până când ”nu va sufoca Ucraina”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending