Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Gheorghe Falcă propune desemnarea lui Siegfried Mureșan drept candidat al PPE la șefia Parlamentului European: Am discutat la Berlin ca poziția să fie ocupată de un român

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Corespondență din Strasbourg. Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a anunțat miercuri că a propus în cadrul Grupului Popular European ca viitorul președinte al Parlamentului European să fie un eurodeputat român și a avansat în acest sens numele lui Siegfried Mureșan, vice-lider al grupului PPE și vicepreședinte al Partidului Popular European.

În Partidul Popular European, Partidul Național Liberal și grupul europarlamentarilor români este al doilea după grupul german. Logic ar fi să creștem în putere și să începem să ne mărim influența. Am și discutat la Berlin într-un cerc de români și într-un cerc mai restrâns de politicieni PPE ca poziția care se va elibera în Parlamentul European, cea ce de președinte, și care va trebui prin negociere să revină Partidului Popular European și să fie ocupată de un român. Vă pot spune că am prezentat această situație atât grupului PPE România, cât și unor apropiați din Partidul Popular European, spunând că este momentul ca și estul Europei să aibă o funcție din cele importante – președinția Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European și Banca Centrală Europeană. Este un moment prielnic ca un român, reprezentând PPE și estul Europei, să ocupe această funcție”, a declarat Falcă, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

La reuniunea grupului PPE de la Berlin de săptămâna trecută, popularii europeni și-ua confirmat angajamentul față de acordul din 2019 dintre grupurile politice din Parlamentul European ca președintele Parlamentului în a doua jumătate a mandatului să provină din rândurile grupului PPE.

În același timp, Grupul PPE a lansat atunci o procedură internă de selectare a candidatului său.

Domnul Weber a și transmis ca nu poate să ocupe aceasta funcție. El dorește să candideze la funcția de președinte al Partidului Popular European în locul domnului Tusk care revine în prim-planul politicii din Polonia. Logic ar fi ca partidul numărul doi din PPE să solicite această funcție de jumătate de mandat de președinte al Parlamentului și eu l-am propus pe domnul Siegfried Mureșan, el fiind și vicepreședintele PPE, având și o experiență în Parlamentul European. Cu un lobby foarte bun, cu o relație personală cu președintele Renew, care este român și care ar trebui să sprijine această nominalizare, Siegfried Mureșan este omul care poate să ocupe această funcție“, a continuat Falcă.

Potrivit informațiilor apărute recent și în presă, Manfred Weber, care este președintele grupului PPE din Parlamentul European, ar urma să candideze pentru șefia PPE.

La începutul mandatului actualului Parlament European (iulie 2019), președintele instituției a fost ales social-democratul David Sassoli ca urmare a negocierilor dintre familiile politice în urma cărora poziția de președinte al Comisiei Europene a revenit PPE (Ursula von der Leyen), funcția de președinte al Consiliului European a fost preluată de Renew Europe (Charles Michel). De asemenea, poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate a revenit social-democraților europeni (Josep Borrell), iar la șefia BCE a fost numită Christine Lagarde din Franța.

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Negocierile de atunci au respectat principiile echilibrului politic ce a urmat alegerilor și cel al criteriului de gen, însă nu și pe cel al repartiției geografice între est și vest.

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European, având 175 de eurodeputați. Din cei 175 de europarlamentari, 14 reprezintă delegația română, alcătuită din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR.

În ce-l privește, Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European din anul 2014, când a fost ales pe listele Partidului Mișcarea Populară. În primul său mandat în legislativul european a deținut și poziția de purtător de cuvânt al PPE și a fost primul europarlamentar român care a deținut poziția de negociator-șef al PE pentru bugetul anual al UE.

În 2019, Mureșan a fost realeas în PE pe listele Partidului Național Liberal și deține în prezent atât poziția de vice-lider al grupului PPE, cât și pe cea de vicepreședinte al Partidului Popular European.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

S&D

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

România nu are în prezent niciun plan pentru cheltuirea prefinanțării care îi revine prin planul național de redresare și reziliență (PNRR) și nici nu a demarat procedurile de implementare la nivel de instituții, avertizează fostul ministru al afacerilor europene Victor Negrescu, actualmente eurodeputat. Acesta mai punctează că vina aparține guvernanților concentrați pe întreținerea unei crize politice „fără soluții”.

 

16 state europene utilizează deja fondurile din planurile de redresare, iar șansele României să dispună de vreun euro în acest an scad vertiginos confirmând ceea ce am spus încă de acum câteva luni. Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au condus România în ultimul an, cei care nu au fost capabili să depună și să negocieze PNRR la timp și cei care au aruncat țara noastră într-o criză fără soluții. Problema pornește de la faptul că cei care conduc România nu au fost în stare să prezinte nici până astăzi un plan privind cheltuirea avansului, să amendeze mecanismul de implementare al PNRR așa cum a fost cerut de Comisia Europeană și partenerii sociali sau să demareze procedurile la nivel de instituții. Cu sau fără guvern, alte state au mișcat lucrurile. Ultima dovadă este Cehia care, în ciuda faptului că au trecut prin alegeri și că actualul executiv urmează a fi schimbat, au primit prima tranșă de 950 de milioane de euro. Doar la noi nu se poate”, avertizează fostul ministru al afacerilor europene, într-o postare pe Facebook.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată la 28 octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu sprijină o mai mare transparență din partea Comisiei Europene privind vaccinurile, care ”ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție”.

”Situația sanitară și de sănătate din România comparativ cu alte state ne arată că strategia UE privind vaccinarea a fost calea de urmat. Statele unde rata de #vaccinare este ridicată nu trec prin tragedii ca cea din #România acum, în valul 4 al pandemiei. Nu trebuia să se ajungă la sute de morți pe zi, pentru ca oamenii să se convingă singuri că este spre binele lor să se vaccineze. Da, este nevoie și de medicamente, de tratamente alternative vaccinurilor, dar deocamdată acestea nu sunt disponibile la scară largă precum vaccinurile”, consideră Marinescu.

Acesta este de părere că ”petițiilor care au atras atenția cu privire la transparența achizițiilor și distribuirea vaccinurilor trebuie să li se acorde toată atenția, căci exprimă  îngrijorări legitime ale cetățenilor.”

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Marian-Jean Marinescu consideră că ”toate acestea ar putea contribui la creșterea încrederii oamenilor în faptul că deocamdată, vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție, iar UE și guvernele veghează ca orice cetățean sa aiba la dispoziție un vaccin achizitionat de autoritati din bani publici in mod transparent și corect.”

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 
SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

  • a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
  • a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
  • a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
  • a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
  • a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) din Parlamentul European va dezbate în această săptămână două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI).

Este vorba despre ”Examinarea presupuselor încălcări a dreptului Uniunii și a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii” și despre ”Proiectul de recomandare în urma examinării cu privire la protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii”.

De asemnea, va ave loc un schimb de opinii cu Autoritatea Europeană pentru Sănătate Publică și o audiere cu diferiți experți privind recomandările pentru asigurarea bunăstarii animalelor în timpul transportului.

Daniel Buda este prezent în această săptămână în Parlamentul European, unde va participa la reuniunile Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Comisiei de anchetă privind transportul animalelor (ANIT), dar și la ședințele Comisiei pentru Afaceri Juridice (JURI).

De asemenea, acesta va participa la o dezbatere dedicată domeniului agricol: verde, digital și rezilient, organizată de Coaliția pentru Dezvoltarea României.

În cadrul Comisiei AGRI, va avea loc dezbateri cu privire la următoarele subiecte:

  •  Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei Europene privind decizia Curții de Justiție pe marginea Acordului de Comerț cu Maroc;
  • Prezentarea susținută de un membru al Comisiei Europene privind evaluarea studiului de impact a măsurilor existente în PAC pentru atingerea obiectivului de producție alimentară viabilă;
  •  Insulele și politica de coeziune: situația actuală și provocările viitoare;
  •  CFM 2021-2027: lupta împotriva structurilor oligarhice, protecția fondurilor UE împotriva fraudei și conflictului de interese;
  • Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) cu privire la utilizarea termenului „vin de desert Prošek” ca etichetă recunoscută protejată de UE;
  • Prezentarea de către un reprezentant al Comisiei a studiului de evaluare a impactului PAC asupra schimbărilor climatice și a emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • Audiere publică pe tema „Femeile în mediul rural – o perspectivă academică și a fermierilor”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL28 mins ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D2 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA17 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA17 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.18 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.18 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA19 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO19 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu20 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

ROMÂNIA17 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA19 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending