Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat astăzi la Davos Forumul Mondial pentru Tranziția Energetică, împreună cu directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol.

La COP28, lumea s-a raliat obiectivelor de triplare a energiei regenerabile și de dublare a eficienței energetice până în 2030. Termenul limită se apropie cu repeziciune.

„Tranziția energetică globală este o realitate. Acum trebuie să o accelerăm pentru a ne atinge obiectivele globale. Europa își menține cursul. Și este bucuroasă să colaboreze cu Agenția Internațională pentru Energie, Brazilia, Canada, Kenya, Africa de Sud, Regatul Unit și mulți alții în cadrul Forumului Mondial privind Tranziția Energetică”, a transmis șefa Comisiei Europene, într-un mesaj pe X.

The global energy transition is a reality.

We now have to accelerate to reach our global targets.

Europe is staying the course.

And is glad to partner with the @IEA 🇧🇷🇨🇦🇨🇩🇰🇪🇵🇪🇿🇦🇦🇪🇬🇧 and many others in the Global Energy Transition Forum ↓ https://t.co/oGJoMEA17S

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 23, 2025

Forumul reunește parteneri din întreaga lume, de la Brazilia, Canada și Republica Democrată Congo, la Kenya, Peru, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și mulți alții, precum și companii și investitori, care împărtășesc cu toții același obiectiv: menținerea dinamicii tranziției către energia curată, realizarea de proiecte emblematice și deblocarea mai multor investiții.

În discursul său, președinta von der Leyen a subliniat, de asemenea, necesitatea unui efort colectiv pentru a stimula producția de energie regenerabilă a Africii, reiterând că „nimeni nu poate fi lăsat în urmă în tranziția globală către o energie curată”. În ciuda faptului că deține 60% dintre cele mai bune resurse solare din lume și își propune să își mărească capacitatea de energie regenerabilă de cinci ori până în 2030, continentul primește în prezent mai puțin de 2% din investițiile globale în energie curată, iar 600 de milioane de oameni de pe continent nu au încă acces la electricitate. 

„Acest lucru nu este doar inacceptabil, ci și nedrept, și de aceea, împreună cu președintele Ramaphosa și cu cetățeni din întreaga lume, am lansat campania globală Dezvoltarea energiilor regenerabile în Africa. Scopul este foarte simplu: să aducem energie curată în comunitățile care au cea mai mare nevoie de ea, nu numai în Africa, ci în întreaga lume”, a afirmat von der Leyen.

De asemenea, aceasta a arătat că „nu ne mișcăm suficient de repede” în privința tranziției energetice și că este nevoie de un efort colectiv în special pentru extinderea producției

„Fiecare regiune trebuie să fie capabilă să producă tehnologiile de care are nevoie. Este vorba despre rețele, construirea sau modernizarea a 25 milioane de kilometri de rețele până în 2030, este vorba despre stocare, dezvoltarea capacității de a menține lumina aprinsă dacă vântul nu bate sau soarele nu strălucește, toate acestea necesită investiții masive și nicio companie, nicio țară și nicio regiune nu poate face acest lucru singură. Trebuie să lucrăm împreună și trebuie să acționăm acum. Acesta este motivul pentru care astăzi lansăm Forumul Mondial privind Tranziția Energetică”, a conchis șefa Executivului European.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a continuat dialogul cu miniștrii europeni ai Educației în timpul vizitei de lucru în Polonia. Astfel, cu minisrul cipriot, oficialul european a discutat despre transformarea Erasmus+ „într-un program mai incluziv”, iar combaterea dezinformării în rândul tinerilor a fost abordată în întâlnirea cu ministrul finlandez al educației. 

„Cu Athena Michaelidon, ministrul Educației al Republicii Cipru, am discutat, în perspectiva preluării preşedinției Consiliului UE de către Cipru, următoarele priorități: Transformarea Erasmus+ într-un program mai incluziv, care va spori pregătirea și competitivitatea cetățenilor europeni; Consolidarea învățământului profesional și tehnic la nivel european;Un ritm bun de definire a Diplomei Europene prin co-creație și negocieri cu toate statele membre.

De asemenea, în discuția cu Anders Adlercreutz, ministrul Educației din Finlanda, Roxana Mînzatu a subliniat:„Preparedness – abilitățile și competențele de care au nevoie europenii pentru a reacționa optim în fața potențialelor situații de criză, inclusiv online; Necesitatea investițiilor în educație și a consolidării învățământului profesional pentru a suplini deficitul de forță de muncă calificată și adaptată cerințelor pieței din UE; Soluțiile prin care UE poate sprijini elevii și studenții să facă față dezinformării și provocărilor din lumea digitală.

„Cu ambii miniștrii am discutat Rolul esențial al Uniunii Competențelor – viziunea pe care o voi prezenta în 5 Martie – în sprijinirea Europei pentru a crea, circulă și si atrage competențe și talente relevante pentru piața muncii din UE”, a mai adăugat aceasta. 

Amintim că Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, a semnat luni, 20 ianuarie, împreună ministrul polonez pentru fonduri și politică regională, Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, un pachet de sprijin pentru integrarea a 30.000 de elevi ucraineni în școlile poloneze. Pachetul este alcătuit din două părți: 96 de milioane de euro din Fondul social european Plus (FSE+) și 20 de milioane euro din partea Guvernului polonez. 

Citiți și: Roxana Mînzatu va conduce demersurile de pregătire a inițiativelor CE privind competențele, locurile de muncă și drepturile sociale, de la cârma unuia dintre cele 14 grupuri de proiect create la nivelul instituției

O Uniune a competențelor va însemna instrumente ambițioase care vor ajuta tinerii să-și dezvolte abilitățile de care au nevoie pentru a reuși în viață și în carierele lor viitoare; vor face învățământul mai atractiv prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a evoluției în carieră și prin sprijinirea profesorilor să țină pasul cu schimbările din profesie; dar vor dezvolta și cultiva talente pentru a se asigura că Europa rămâne un lider în materie de idei, tehnologii și inovații noi.

Uniunea Europeană trebuie să își unească industria de apărare și să dezvolte sisteme de arme în colaborare, a declarat miercuri noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, în vreme ce primul comisar european pentru apărare din istoria UE, Andrius Kubilius, a avertizat că deficitul de material militar al Uniunii Europene este “colosal”, iar Europa are nevoie de o abordare “big bang”.

Cei doi oficiali europeni, originari din două republici baltice, Estonia și Lituania, s-au adresat miercuri conferinței anuale a Agenției Europene de Apărare, al cărei șef, potrivit tratatelor UE, este Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, poziție ocupată de fostul premier estonian Kaja Kallas.

“Trebuie să ne consolidăm industria de apărare și să dezvoltăm sisteme de arme comune. Industria noastră europeană de apărare ar putea apoi să utilizeze aceleași sisteme militare și să ajute armatele statelor membre să devină mai interoperabile … UE ar trebui, de asemenea, să depună eforturi în vederea creării unei piețe unice pentru apărare”, a declarat Kallas.

Kallas a declarat că UE nu are nevoie de o singură forță armată europeană, ci mai degrabă de 27 de armate capabile să lucreze împreună pentru a descuraja și a apăra împotriva oricărei amenințări, în special din partea Rusiei. 

În primul său discurs politic important de la preluarea mandatului în decembrie, Kallas a avertizat că timpul pentru documente și declarații a trecut. “Industria de apărare a Rusiei produce tancuri, proiectile de artilerie și bombe mai repede decât putem noi face față. Aceasta este o țară puternic militarizată, care cheltuiește peste o treime din bugetul său național pe armată, de trei ori mai mult decât cheltuia înainte de război. Trebuie să fim realiști cu privire la amploarea acestei amenințări”, a spus ea.

“Deficitele de material militar, dacă le comparăm cu economia de război a Rusiei, sunt colosale. Nu ne mai putem permite o abordare fragmentată și incrementală. Avem nevoie de o abordare reală, big bang, pentru a crește producția și achizițiile în domeniul apărării. Avem nevoie, de asemenea, de o abordare europeană”, a declarat și comisarul Kubilius.

În contextul abordării UE în materie de apărare, acest lucru implică crearea unui efort unificat, punerea în comun a resurselor și prioritizarea unor proiecte precum apărarea aeriană, scuturile cibernetice și mobilitatea militară, a spus Kubilius, care a îndeplinit două mandate de prim-ministru al Lituaniei (din 1999 până în 2000 și din 2008 până în 2012).

Ambii au evocat și sprijinul UE pentru Ucraina, cu șefa diplomației europene menționând că, până în prezent, UE a acordat Ucrainei sprijin în valoare de 134 de miliarde de euro, inclusiv 50 de miliarde de euro în ajutor militar. În plus, UE a instruit 75 000 de soldați ucraineni și a impus sancțiuni.

Colaborarea cu Statele Unite și Marea Britanie rămâne esențială, a spus Kallas, adăugând că UE ar trebui să fie deschisă la un nou acord de securitate cu Londra, acum că Marea Britanie este în afara blocului european.

“Dacă europenii nu se apucă serios de apărare, nu va mai exista nicio Europă, așa cum o știm noi, care să poată fi apărată”, a avertizat Kallas, într-un ecou al declarațiilor susținute miercuri în plenul Parlamentului European de premierul Donald Tusk, cu ocazia prezentării priorităților președinției Poloniei la Consiliul UE.

“Dacă Europa vrea să supraviețuiască, trebuie să fie înarmată. (..) Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați“, a spus Tusk, din postura premierului țării europene care alocă cel mai mare procent din PIB pentru apărare.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat săptămâna trecută că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump a preluat mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.