Connect with us

CHINA

Gigant chinez în producția aurului, a treia achiziție în Serbia și Balcani în ultimii doi ani: Zijin Mining va prelua activele de cupru și aur din Serbia ale companiei americane Freeport McMoran

Published

on

Zijin Mining, unul dintre cei mai mari producători chinezi de aur, a anunţat luni că va prelua activele de cupru şi aur din Serbia ale partenerului american Freeport McMoran Inc, pentru o sumă de până la 390 milioane de dolari, această tranzacția fiind cea de-a treia făcută de gigantul chinez în zonă în ultimii doi ani, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Această tranzacţie se adaugă unui şir de achiziţii făcute recent de Zijin şi îi consolidează poziţia în Balcani, după ce în 2018 a intrat pe piaţa din Serbia, odată cu preluarea producătorului de cupru RTB Bor, iar în acest an a finalizat preluarea Nevsun Resources, care are operaţiuni şi în Serbia, pentru 1,4 miliarde dolari.

Zijin va plăti Freeport, o companie cu sediul central în Pheonix, Arizona, o sumă iniţială de 240 milioane dolari pentru participaţia sa la o mină de cupru şi aur din zona inferioară a Timocului, plus 0,4% din vânzările nete, după ce mina va începe să producă, respectiv o sumă de maximum de 150 milioane dolari.

Compania chineză deţine deja 100% din acţiunile la un proiect minier amplasat în zona superioară a Timocului, după preluarea Nevsun, precum şi un pachet de 60,4% din acţiuni la proiectul din zona inferioară a Timocului, restul acţiunilor fiind deţinute de Freeport.

”După finalizarea tranzacţiei, compania va deţine 100% din resurse atât în zona superioară cât şi în zona inferioară”, a subliniat Zijin într-un comunicat de presă, adăugând că această achiziţie îi va permite să îşi majoreze resursele şi operaţiunile internaţionale.

Potrivit Zijin, achiziţia îi va majora resursele de cupru cu 7,72 milioane tone (15,6%), până la 57,24 milioane de tone, în timp ce rezervele sale de aur vor creşte cu 161 tone (9,3%) până la 1,889 tone.

Dezvoltarea proiectului din zona inferioară a Timocului nu a început încă, dar Zijin a subliniat că preluarea participaţiei deţinută de Freeport va facilita derularea proiectului.

În zona superioară, producţia ar urma să înceapă în 2021, a adăugat Zijin.

China continuă să se implice financiar în Serbia și în Balcani, în vreme ce Belgradul continuă o apropiere în relațiile cu Rusia și cu China, aplicând o politică în care își afirmă dezideratul de a adera la UE, dar și continuarea și aprofundarea cooperării cu Moscova și Beijing.

În luna august, președintele Aleksandar Vucic și ambasadorul Chinei la Belgrad, Chen Bo, au participat la inaugurarea primei autostrăzi construită de chinezi în Europa, care a fost deschisă traficuluiO lună mai târziu, Ministerul Apărării din Serbia a dat de înțeles că Beijingul va dota Armata Serbiei cu drone înarmate.

Administrația Statelor Unite a avertizat în ultimii ani țările din Europa, îndeosebi cele din partea răsăriteană și cele din zona balcanică, că  ”pentru prima dată în istorie, China a devenit un jucător major în Europa Centrală și de Est” prin utilizarea ”diplomației datoriei” pentru a acumula infrastructuri și pentru a forța concesii din partea națiunilor mai mici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Președintele american Donald Trump cere Băncii Mondiale să nu mai acorde împrumuturi Beijingului: ”China este plină de bani şi când nu îi are, îi creează. STOP”

Published

on

Președintele american, Donald Trump, a criticat vineri seara Banca Mondială într-o postare pe Twitter, reproșând instituției financiare internaționale că împrumută bani Chinei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Pentru ce Banca Mondială împrumută bani Chinei? Cum poate fi posibil aceasta? China este plină de bani şi când nu îi are, îi creează.STOP!”, şi-a exprimat indignarea Donald Trump.

Președintele american vine astfel să întărească mesajul secretarului Trezoreriei, Steven Mnuchin.

Acesta sugerase joi, în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, că Statele Unite își exprimaseră ” obiecţia faţă de programul” plurianual al împrumuturilor şi proiectelor Băncii Mondiale pentru China.

Planul a fost adoptat joi. El prevede reducerea sumelor acordate ca împrumut Chinei, care vor fi astfel mai selective în perioada 2020-2050.

Acest program ”reflectă evoluţia relaţiei noastre cu China”, a subliniat joi Martin Raiser, directorul pentru China al Băncii Mondiale într-un comunicat. ”Angajamentul nostru va fi din ce în ce mai selectiv”, a completat acesta.

Washingtonul consideră însă că acest argument nu este suficient. În viziunea Statelor Unite, a doua economie a lumii este suficient de înstărită pentru a se finanța singură și pentru a nu depinde de împrumuturi de la Banca Mondială, care are misiune să aloce resurse financiare statelor mai sărace.

Această poziție a președintelui american are loc în plin proces de negociere între Statele Unite și China, menit să stingă un conflict comercial declanșat în urmă cu 18 luni de Donald Trump.

Acesta din urmă urmărește să forțeze China să facă concesii privind protecția întreprinderilor americane în țară și să reducă excedentul comercial cu Washigtonul.

Cu toate acestea, asupra datei semnării unui posibil acord între primele două economii mondiale plutește un văl de incertitudine.

Continue Reading

CHINA

Veteranul diplomației americane, Henry Kissinger, avertizează că războiul comercial între China și SUA s-ar putea transforma într-un război pur şi simplu: Rezultatul s-ar putea dovedi mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în Europa

Published

on

© Kissinger Institute on China and the United States/ Facebook

Războiul comercial dintre China și Statele Unite s-ar putea transforma într-un război pur și simplu între cele două puteri, a atras atenția joi la Beijing fostul secretar de stat american Henry Kissinger, anunță AFP, citat de Agerpres.

Veteranul diplomației SUA, în vârstă de 96 de ani, fost secretar al Departamentului de stat american în perioada președintelui Richard Nixon, este considerat un artizan al apropierii istorice între cele două puteri la începutul anilor 1970.

Într-o conferinţă organizată de grupul media Bloomberg, el şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu războiul comercial dintre cele două ţări de anul trecut, purtat prin decizii reciproce de majorare a tarifelor vamale.

”Dacă permitem ca acest conflict să se deterioreze, rezultatul s-ar putea dovedi mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în Europa” în secolul al XX-lea, a tras el un semnal de alarmă.

”Primul Război Mondial a izbucnit în urma unei crize relativ minore (…), în timp ce acum armele sunt mult mai puternice”, a avertizat acesta.

În afară de diferendul lor comercial, cele două ţări sunt pe poziţii opuse şi pe plan strategic, în special în legătură cu Taiwanul şi cu Marea Chinei de Sud, ambele revendicate de Beijing.

”China este o mare putere economică, şi noi la fel. Prin urmare, este inevitabil să fim dominanţi cam peste tot pe suprafaţa globului”, a declarat Kissinger.

Finalizarea fazei întâi a acordului comercial dintre Statele Unite şi China ar putea să aibă loc abia anul viitor, au declarat miercuri persoane apropiate Casei Albe, în condiţiile în care Beijingul exercită presiuni pentru o retragere mai largă a tarifelor, potrivit Reuters, citat de Adevărul.ro.

Preşedintele american Donald Trump şi secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin au afirmat într-o conferinţă de presă susţinută pe 11 octombrie că finalizarea unui acord comercial iniţial ar putea avea loc până la cinci săptămâni. Cinci săptămâni mai târziu, acordul este încă incert, iar negocierile s-ar putea complica, au declarat prsoane şi experţi comerciali.

Trump şi reprezentantul pentru Comerţ Robert Lighthizer recunosc că retragerea tarifelor pentru un acord care nu rezolvă problemele legate de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală şi de transferul de tehnologie nu va fi considerată o afacere bună pentru Statele Unite, a declarat o persoană apropiată situaţiei.

Oficiali ai Beijingului au sugerat că președintele chinez, Xi Jinping și cel american, Donald Trump, ar putea semna un acord la începutul lunii decembrie.

Unii experți opinează că data care ar trebui urmărită este cea de 15 decembrie, când ar trebui să intre în vigoare o taxă vamală adiţională de 10% asupra diferitelor bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Continue Reading

CHINA

China și Grecia au semnat 16 acorduri de cooperare în diferite sectoare cu prilejul vizitei președintelui Xi Jinping în Grecia. Premierul Kyriakos Mitsotakis: Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard

Published

on

© Kyriakos Mitsotakis/ Facebook

Președintele chinez Xi Jinping a avut luni o întreedere cu președintele și premierul greci și a pledat în capitala Greciei, unde efectuează o vizită de trei zile, pentru ”întărirea comerțului bilateral” între China și Grecia, aceasta din urmă aflată în căutarea investițiilor după ieșirea dintr-un deceniu de criză, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vrem să întărim comerţul bilateral şi să facem investiţii în sectorul bancar”, a declarat Xi Jinping după ce s-a întâlnit cu preşedintele Prokopis Pavlopoulos şi cu premierul Kyriakos Mitsotakis.

Preşedintele chinez, care este însoţit de ministrul comerţului, Zhong Shan, a spus că ”moştenirea culturală importantă din cele două ţări” întăreşte relaţiile dintre ele, înainte de a semna acorduri bilaterale.

Beijingul și Atena au semnat 16 acorduri în domenii precum energia, marina comercială, cu aplecare spre portul Pireu, aflat în apropiere de capitala Greciei, aviație, educație, proiecte de investiții reciproce și exporturi de produse agricole grecești în China, potrivit Reuters, Euronews și Politico Europe

”Această vizită marchează o nouă etapă în relaţiile noastre”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, al cărui obiectiv de la alegerea sa în iulie este acela de a atrage investiţii străine în vederea consolidării creşterii economice a Greciei după criza datoriilor din 2010-2018. 

”China mizează pe poziţia geostrategică a ţării. Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard”, a declarat acesta după întrevederea cu Xi Jinping.

Relațiile dintre cele două state au devenit mai apropiate odată cu anul 2009, când Cosco a închiriat pe 35 de ani a jumătate din portul de containere de la Autoritatea Portuară Pireu.

Pireu, principalul port grec, a fost preluat în proporție de 51% de grupul chinez de transport maritim Cosco în luna august a anului 2016, plătind 280.5 milioane de euro.

Xi Jinping urmează, de altfel, să viziteze în cursul zilei de luni portul Pireu.

În cadrul vizitei sale în China care a avut loc săptămâna trecută, unde a participat la Târgul de importuri de la Shanghai, premierul grec Mitsotakis, însoțit de o delegație de 60 de oameni de afaceri greci, a spus că dorește să transforme acest port în primul port al Europei și că investițiile Cosco ar putea ajunge la un miliard de euro.

Luni, Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde un împrumut de 140 de milioane de euro (154 de milioane de dolari) pentru a ajuta Cosco cu planul său de investiții în Pireu.

Vizita lui Xi Jinping în Grecia este o etapă a călătoriei sale spre Brazilia, unde urmează să asiste la ceremonia de închidere a summitului BRICS, care va avea loc între 13 şi 14 noiembrie şi care reuneşte lideri din cinci ţări: Africa de Sud, Brazilia, China, India şi Rusia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending