Ministrul britanic de externe David Cameron, fost prim-ministru readus luna trecută la guvernare, va vizita Washingtonul începând de miercuri, pentru a „reafirma forța relației Marii Britanii cu cel mai apropiat aliat strategic al său”, a precizat duminică Ministerul de Externe într-un comunicat, informează AFP, preluat de Agerpres.

Cameron, care a fost prim-ministru conservator între 2010 și 2016, a fost numit în fruntea diplomației britanice la 13 noiembrie, în contextul în care actualul premier Rishi Sunak și-a remaniat echipa ministerială.

El urmează să ajungă miercuri în capitala SUA, unde se va întâlni cu „membri-cheie ai administrației Biden, inclusiv cu secretarul de stat Antony Blinken, precum și cu personalități republicane și democrate din Congres”, a precizat Ministerul de Externe.

În centrul discuției lui Cameron se va afla „sprijinul acordat Ucrainei în lupta sa împotriva agresiunii rusești și eforturile pentru detensionarea tensiunilor din Orientul Mijlociu”, a adăugat ministerul.

Cameron a efectuat prima sa călătorie în străinătate în noua sa funcție în Ucraina, la doar câteva zile după ce a fost numit.

În timp ce se afla la Kiev, el a promis că Londra va „continua să vă ofere sprijinul moral, sprijinul diplomatic, sprijinul economic, dar mai ales sprijinul militar, de care aveți nevoie… oricât timp va fi nevoie”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că alianța militară occidentală ar trebui să fie pregătită pentru vești proaste de pe frontul ucrainean, în contextul în care Kievul continuă să se apere de invazia pornită de Rusia, informează Politico Europe.

”Războaiele se desfășoară în etape”, a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat sâmbătă postului german de televiziune ARD. ”Trebuie să sprijinim Ucraina atât în perioadele bune, cât și în cele rele”, a spus el.

”Trebuie să fim pregătiți și pentru veștile proaste”, a adăugat Stoltenberg, fără a oferi detalii specifice.

Comentariile sale apar în contextul în care aliații occidentali discută chestiunile legate de muniție și ajutor financiar destinate Ucrainei, având în vedere că Moscova își sporește efectivul de trupe.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat vineri un decret prin care a suplimentat numărul de soldați cu aproximativ 170.000, ajungând la un total de 1,3 milioane.

Liniile frontului s-au modificat puțin în ultimele luni, în ciuda contraofensivei Kievului din timpul verii. Dar ucrainenii au folosit rachete de croazieră pentru a respinge flota rusă din Marea Neagră și au provocat pagube în adâncimea teritoriului rusesc.

”Acestea sunt victorii mari, chiar dacă nu au reușit să mute linia frontului”, a declarat Stoltenberg în interviu.

Stoltenberg a lansat un apel la adresa membrilor NATO de a accelera producția de muniție și a deplâns stadiul fragmentat al industriei de apărare din Europa.

”Nu suntem capabili să lucrăm atât de strâns împreună pe cât ar trebui”, a spus el, îndemnând guvernele să privească dincolo de interesele lor naționale și să vadă imaginea de ansamblu.

O victorie a lui Putin nu ar fi doar o tragedie pentru Ucraina, ci ar reprezenta un pericol și pentru restul aliaților, a spus Stoltenberg. ”Cu cât sprijinim mai mult Ucraina, cu atât mai repede se va încheia războiul”, a conchis secretarul general al NATO.

Șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, a îndemnat luni Beijingul să își regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, afirmând că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Beijingul a intensificat exercițiile militare în Strâmtoarea Taiwan, care este crucială din punct de vedere strategic, în timp ce paza de coastă chineză a fost acuzată de hărțuirea vaselor de pescuit filipineze în apele disputate.

Luna trecută, Australia a criticat Beijingul pentru comportamentul său „nesigur și neprofesionist” pe mare, afirmând că unul dintre scafandrii marinei sale a fost rănit de impulsurile sonarului unei nave de război chineze care se apropia.

Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, care a vorbit la Clubul de Presă Australian din Canberra, a declarat că China ar trebui să contribuie la reducerea tensiunilor în regiunea Asia-Pacific.

„Suntem, bineînțeles, îngrijorați de ceea ce s-a întâmplat acum câteva zile cu marina australiană, precum și de ceea ce s-a întâmplat în Filipine acum câteva săptămâni”, a spus aceasta.

„Calmul și stabilitatea trebuie să prevaleze în strâmtoarea Taiwan și, cu siguranță, lumea nu are nevoie de o nouă criză”, a adăugat Colonna.

De asemenea, Colonna a subliniat că China ar trebui să fie liberă să își continue „ascensiunea economică”, dar că, în schimb, trebuie să răspundă așteptărilor internaționale în chestiuni precum drepturile omului.

„Din toate aceste motive, vom continua să dialogăm în mod constructiv cu China, iar semnele sunt de fapt încurajatoare”, a spus șefa diplomației franceze. „Eforturile noastre dau cumva roade și creează tendințe pozitive de cooperare.”

Beijingul revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud, inclusiv apele și insulele din apropierea țărmurilor vecinilor săi.

Filipine, Brunei, Malaezia, Taiwan și Vietnam au revendicat, de asemenea, diverse insule și recife din această mare, despre care se crede că ar conține bogate rezerve de petrol.