Connect with us

NATO

Global Firepower: Care sunt marile puteri militare ale lumii? România deține a 11-a, respectiv a 14-a cea mai puternică armată din UE și din NATO

Published

on

România se află în top 50 al țărilor cu cele mai puternice armate din lume din 137 de state cuprinse într-un clasament dominat de Statele Unite, Rusia și China, puterea militară a țărilor fiind analizată din perspectiva efectivelor militare disponibile și a diversității de arme din dotare.

Clasamentul, întocmit de Globalfire Power (GFP, n.r. – o revistă online de specialitate) în fiecare an și dat publicității recent, plasează România pe locul 40 în anul 2018, în creștere față de 2016 (locul 42), dintr-un total de 137 de țări cuprinse în analiză. România înregistrează un rating de 0.6461, în condițiile în care 0.0000 este considerat scorul perfect). Spre deosbire de anul trecut, rating-ul României este în creștere, scorul precedent fiind de 0.7473.

România, a 11-a armată din UE și a 14-a din NATO

Mai mult, clasamentul GFP ierarhizează țările analizate și din perspectiva participării lor la structuri multilaterale, precum NATO și Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România deține a 14-a cea mai puternică armată din Alianța Nord-Atlantică și a 11-a din UE.

© Global Firepower/ Top NATO

Top-ul țărilor NATO este dominat de SUA, Franța, Marea Britanie și Turcia, în timp ce la nivelul UE primele trei state sunt Franța, Marea Britanie și Germania.

© Global Firepower/ Top UE

La nivel global, top 3 este asigurat de SUA (0.0615), Rusia (0.0639) și China (0.0673).

Aflată pe locul 40 în lume, România este devansată de țări precum Myanmar, Argentina și Belarus, însă se afl înaintea unor state ca Malaezia, Peru, Venezuela și Bulgaria.

Cum arată cele mai puternice armate ale lumii?

Top-ul format de SUA, Rusia și China reflectă atât o continuitate a dominației militare a celor trei țări, cât și investițiile pe care Washington-ul, Moscova și Beijing-ul le alocă acestei dimensiuni în ceea ce pot fi considerații zorii unei noi competiții strategice.

Armata americană deține 24 de portavioane, 68 de distrugătoare și 68 de submarine, 5.193 de avioane de vânătoare și atac, 971 de elicoptere de atac, 6.287 de tancuri, 39.223 de vehicule blindate de luptă și 1.056 de lansatoare rachete.

Armata rusă are în dotare un singur portavion, 13 distrugătoare, 56 de submarine, aproximativ 2.328 de avioane de vânătoare și atac, 514 de elicoptere de atac, 21.932 de tancuri, 50.049 de vehicule blindate de luptă și 3.860 de lansatoare rachete.

Armata chineză, care este așteptată de mai mult timp să devină a doua putere militară a lumii, are în arsenalul său un singur portavion, 33 de distrugătoare, peste 70 de submarine, în jur de 2.786 de avioane de vânătoare și atac, 281 de elicoptere de atac, 13.050 de tancuri, 40.000 de vehicule blindate de luptă și 2.050 de lansatoare de rachete.

Din perspectiva alocărilor bugetare, Statele Unite continuă să domine, bugetul Pentagonului pentru 2019 fiind de 716 de miliarde de dolari, un nou record în materie.

O diferență majoră din această privință este observată între Rusia și China. Armata rusă rămâne a doua cea mai puternică din lume în condițiile unui buget militar de 44 de miliarde de dolari, în timp ce armata chineză beneficiază de un buget de peste 5 ori mai mare, aproximativ 224 de miliarde de dolari.

Cum arată forța militară a României?

Potrivit Global Firepower, Armata României are în dotare 33 de avioane de vânătoare, 63 de elicoptere 717 de tancuri, 1.400 de vehicule blindate de luptă, 243 de lansatoare de rachete, 3 fregate, 4 corvete și 3 vase de patrulare.

România dispune de 70.000 de militari activi, 50.000 în rezervă, și are un buget al Apărării care se ridică la 2,19 miliarde de dolari.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

John Bolton, fostul consilier pe securitate națională al SUA, avertizează că NATO s-ar putea dezintegra dacă Donald Trump câștigă un al doilea mandat la Casa Albă

Published

on

© NATO/ Flickr

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA, John Bolton, a avertizat într-un interviu difuzat vineri de agenţia dpa că NATO s-ar putea dezmembra dacă preşedintele american Donald Trump câştigă un al doilea mandat şi şi-a exprimat speranţa că liderul de la Casa Albă va pierde alegerile din noiembrie.

Bolton a fost totodată foarte critic faţă de decizia recentă a lui Trump de a retrage militari americani din Germania, apreciind că demersul pare să nu fi urmat o strategie şi că a avut ca scop să pedepsească Berlinul pentru deficitul comercial şi pentru eşecul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

“Acestea nu sunt motive valide”, a insistat Bolton, înainte de tipărirea în Germania, în această lună, a cărţii sale, “The Room Where It Happened”, o radiografie a activităţii la Casa Albă deloc favorabilă actualei administraţii Trump, informează Agerpres. “O face deoarece crede că Germania o merită”, a afirmat Bolton, subliniind că a fost vorba despre o pedeapsă.

Afirmațiile lui Bolton, deși privite uneori cu rezerve din cauza relației deteriorate cu Trump, vin să întărească o abordare de multe ori caustică a președintelui SUA la adresa NATO.

În primul rând, încă de când era doar candidat la președinția SUA, Donald Trump a afirmat că Alianța Nord-Atlantică este “perimată” și a întârziat să își afirma angajamentul pentru articolul V privind apărarea colectivă din Tratatul Nord-Atlantic, lucru realizat la aproape șase luni de la preluarea mandatului, într-o conferință comună de presă cu președintele României. 

Apoi, în cursul summitului NATO de la Bruxelles din 2018, Donald Trump ar fi amenințat cu retragerea SUA din cadrul Alianței Nord-Atlantice în contextul unei dispute cu cancelarul german Angela Merkel și cu mai mulți lideri europeni privind cota cheltuielilor militare pentru apărarea comună.

“Cred că pagubele pe care le-a produs Trump atât pe plan intern, cât şi extern pot fi reparate destul de rapid dacă va avea doar un mandat. Dacă va obţine două mandate, cred că va produce şi mai multe pagube şi vor fi mai greu de reparat. Cred că NATO va avea de suferit în eventualitatea unui al doilea mandat al lui Trump”, a continuat Bolton, adăugând: “Nu cred că europenii sunt pe deplin conştienţi de acest lucru”.

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA – care fie a demisionat, fie a fost demis anul trecut, depinde pe cine întrebi, după cum comentează ironic dpa – a avut prea puţine cuvinte amabile la adresa fostului său şef, descriindu-l ca pe un personaj căruia îi lipseşte o viziune coerentă despre lume şi care este predispus la schimbări bruşte de opinie.

Continue Reading

NATO

Șeful Forțelor Terestre Americane vine în România după anunțul Pentagonului de relocare parțială a militarilor SUA din Germania în regiunea Mării Negre

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, se vor întâlni vineri, 7 august, la sediul MApN, cu șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA este însoțit de șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli, în cadrul unei vizite pe care oficialii americani o efectuează în România în perioada 7-9 august, mai arată sursa citată.

La sfârșitul întrevederii, generalul-locotenent Daniel Petrescu și generalul James C. McConville vor susține declarații de presă la sediul MApN, începând cu ora 15.35.

Vizita celor doi înalți oficiali militari vine în contextul anunțului pe care secretarul american al Apărării, Mark Esper, l-a făcut săptămâna trecută cu privire la politica posturii militare a forțelor SUA în Europa.

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a anunțat la 29 iulie secretarul american al Apărării, Mark Esper. Dintre aceștia, aproape 5.600 de militari vor fi repoziționați în alte țări NATO și aproape 6.400 se vor întoarce în Statele Unite pentru a se pregăti pentru desfășurări rotaționale. O altă decizie crucială vizează faptul că principalele comandamente ale SUA din Germania vor fi relocate: Comandamentul SUA pentru Europa (EUCOM) va fi mutat în Belgia, iar Comandamentul SUA pentru Africa va fi mutat în altă parte, însă o decizie privind viitoarea țară gazdă nu a fost luată.

Mark Esper a subliniat că repoziționarea forțelor are la bază principii precum consolidarea descurajării Rusiei, consolidarea NATO, reasigurarea aliaților, și îmbunătățirea flexibilității strategice a SUA și a flexibilității operaționale a Comandamentului SUA pentru Europa.

Potrivit comunicatului Pentagonului, acest plan presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper.

Deși nu a nominalizat România, secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

De altfel, decizia SUA are o importanță strategică pentru România, întrucât noul comandament Corpul Multinațional Sud-Est de la Sibiu a fost înființat pentru a completa lanțul de comandă militară între unitățile NATO din România și din Bulgaria și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Mai mult, Bucureștiul și-a asumat la nivelul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, întocmită de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament, obiectivul creșterii prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre. De asemenea, încă de la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, România pledat pentru consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră, devenită o regiune de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

Pentagonul anunță că Polonia va găzdui 5.500 de soldați americani: 1.000 de militari vor veni prin rotație și se vor adăuga celor 4.500 deja desfășurați

Published

on

© NATO/ Flickr

SUA vor desfăşura prin rotaţie până la 5.500 de soldaţi în Polonia, în baza unui acord încheiat cu Varşovia, a anunţat luni Pentagonul, confirmând un anunţ al ministrului polonez al apărării, informează un comunicat.

SUA şi Polonia şi-au încheiat negocierile privind un acord de cooperare în materie de apărare care defineşte “cadrul legal, infrastructurile şi o împărţire echitabilă a sarcinilor”, a afirmat secretarul american apărării, Mark Esper, citat într-un comunicat.

Acest acord “va permite sporirea cu circa 1.000 de persoane a prezenţei militare prin rotaţie”, a adăugat el, subliniind că aceste trupe “se vor adăuga celor 4.500 de militari americani deja desfăşuraţi prin rotaţie în Polonia”.

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a anunţat vineri că “cel puţin o mie de noi soldaţi” americani vor fi desfăşuraţi în Polonia, în baza unui anunț făcut de omologul său american.

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a afirmat miercuri secretarul american al Apărării, Mark Esper.

Acesta a indicat că din cei 34.500 de militari desfăşuraţi în prezent în Germania, aproximativ 6.400 vor fi repatriaţi în SUA, în timp ce alţi 5.600 vor fi repoziţionaţi în alte ţări ale NATO.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Mark Esper a prezentat proiectul de retragere parțială drept o necesitate strategică, însă fiind curând contrazis de preşedintele Donald Trump, care s-a declarat gata să revină asupra deciziei dacă Berlinul îşi creşte contribuţia financiară la NATO, informează Agerpres.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending