Connect with us

NATO

Global Firepower: Care sunt marile puteri militare ale lumii? România deține a 11-a, respectiv a 14-a cea mai puternică armată din UE și din NATO

Published

on

România se află în top 50 al țărilor cu cele mai puternice armate din lume din 137 de state cuprinse într-un clasament dominat de Statele Unite, Rusia și China, puterea militară a țărilor fiind analizată din perspectiva efectivelor militare disponibile și a diversității de arme din dotare.

Clasamentul, întocmit de Globalfire Power (GFP, n.r. – o revistă online de specialitate) în fiecare an și dat publicității recent, plasează România pe locul 40 în anul 2018, în creștere față de 2016 (locul 42), dintr-un total de 137 de țări cuprinse în analiză. România înregistrează un rating de 0.6461, în condițiile în care 0.0000 este considerat scorul perfect). Spre deosbire de anul trecut, rating-ul României este în creștere, scorul precedent fiind de 0.7473.

România, a 11-a armată din UE și a 14-a din NATO

Mai mult, clasamentul GFP ierarhizează țările analizate și din perspectiva participării lor la structuri multilaterale, precum NATO și Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România deține a 14-a cea mai puternică armată din Alianța Nord-Atlantică și a 11-a din UE.

© Global Firepower/ Top NATO

Top-ul țărilor NATO este dominat de SUA, Franța, Marea Britanie și Turcia, în timp ce la nivelul UE primele trei state sunt Franța, Marea Britanie și Germania.

© Global Firepower/ Top UE

La nivel global, top 3 este asigurat de SUA (0.0615), Rusia (0.0639) și China (0.0673).

Aflată pe locul 40 în lume, România este devansată de țări precum Myanmar, Argentina și Belarus, însă se afl înaintea unor state ca Malaezia, Peru, Venezuela și Bulgaria.

Cum arată cele mai puternice armate ale lumii?

Top-ul format de SUA, Rusia și China reflectă atât o continuitate a dominației militare a celor trei țări, cât și investițiile pe care Washington-ul, Moscova și Beijing-ul le alocă acestei dimensiuni în ceea ce pot fi considerații zorii unei noi competiții strategice.

Armata americană deține 24 de portavioane, 68 de distrugătoare și 68 de submarine, 5.193 de avioane de vânătoare și atac, 971 de elicoptere de atac, 6.287 de tancuri, 39.223 de vehicule blindate de luptă și 1.056 de lansatoare rachete.

Armata rusă are în dotare un singur portavion, 13 distrugătoare, 56 de submarine, aproximativ 2.328 de avioane de vânătoare și atac, 514 de elicoptere de atac, 21.932 de tancuri, 50.049 de vehicule blindate de luptă și 3.860 de lansatoare rachete.

Armata chineză, care este așteptată de mai mult timp să devină a doua putere militară a lumii, are în arsenalul său un singur portavion, 33 de distrugătoare, peste 70 de submarine, în jur de 2.786 de avioane de vânătoare și atac, 281 de elicoptere de atac, 13.050 de tancuri, 40.000 de vehicule blindate de luptă și 2.050 de lansatoare de rachete.

Din perspectiva alocărilor bugetare, Statele Unite continuă să domine, bugetul Pentagonului pentru 2019 fiind de 716 de miliarde de dolari, un nou record în materie.

O diferență majoră din această privință este observată între Rusia și China. Armata rusă rămâne a doua cea mai puternică din lume în condițiile unui buget militar de 44 de miliarde de dolari, în timp ce armata chineză beneficiază de un buget de peste 5 ori mai mare, aproximativ 224 de miliarde de dolari.

Cum arată forța militară a României?

Potrivit Global Firepower, Armata României are în dotare 33 de avioane de vânătoare, 63 de elicoptere 717 de tancuri, 1.400 de vehicule blindate de luptă, 243 de lansatoare de rachete, 3 fregate, 4 corvete și 3 vase de patrulare.

România dispune de 70.000 de militari activi, 50.000 în rezervă, și are un buget al Apărării care se ridică la 2,19 miliarde de dolari.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Risc de criză diplomatică între Germania și SUA: Vicepreședintele Bundestag-ului cere ca ambasadorul Statelor Unite să fie declarat imediat ”persona non grata”

Published

on

© Instagram/bundeskanzlerin

Vicepreședintele Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki, a cerut ca marți ca ambasadorul SUA la Berlin să fie trimis acasă după ce acesta și-a permis să critice planul de cheltuieli al Germaniei pentru NATO, relatează Politico Europe.

Wolfgang Kubicki a declarat pentru AFP că ministrul german de Externe ”ar trebui să-l declare pe Richard Grenell persona non grata imediat”, menționează sursa citată, citând Der Spiegel.

Kubicki, care este și vicepreședintele Partidului Liber Democrat, a cerut înlăturarea diplomatului american după ce Grennell a criticat bugetul Germaniei stabilit de Ministerul Finanțelor și a declarat că este inacceptabil faptul că Germania este pe cale să nu-și îndeplinească angajamentele cu privire la finanțarea NATO.

Ambasada SUA de la Berlin a distribuit luni, contul său oficial de Twitter, un articol AFP în care Richard Grennell preciza că „reducerea angajamentelor sale deja inacceptabile privind pregătirea militară este un semnal îngrijorător pentru cei 28 aliați NATO ai Germaniei”.

Conform ultimului proiect de buget al Germaniei, cheltuielile pentru apărare vor fi de 1,37 % din PIB și vor scădea pe termen mediu. 

Criticile ambasadorului american apar și după ce secretarul general al NATO a publicat săptămâna trecută raportul de activitate al Alianței, iar Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3% din PIB pentru Apărare în 2018, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington.

Reamintim că, anul trecut, dezacordurile majore de la summitul NATO de la Bruxelles între Donald Trump și Angela Merkel au pornit de la criticile vehemente și repetate ale președintelui american pentru ca Berlinul să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare. 

În dese rânduri Germania a replicat, precizând că măsurarea contribuțiilor și responsabilităților în cadrul NATO nu este doar o chestiune de cifre, ci este relevată și prin angajamentul față de misiuni și implicare în inițiativele de descurajare ale Alianței.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending