Connect with us

NATO

Global FirePower: România, a 42-a putere militară a lumii. Armata României dispune, printre altele, de 26 de avioane de luptă, 875 de tancuri, 3 fregate și 7 corvete

Published

on

Armata României se află în top 50 cele mai puternice armate din lume, un clasament dominat de Statele Unite, Rusia și China, puterea militară a țărilor fiind analizată din perspectiva efectivelor militare disponibile și a diversității de arme din dotare.

Clasamentul, întocmit de Global Fire Power (GFP, n.r. – o revistă online de specialitate) în fiecare an și dat publicității recent, plasează România pe locul 42 în anul 2017, în creștere față de 2016 (locul 43), dintr-un total de 133 de țări cuprinse în analiză. România înregistrează un rating de 0.7473, în condițiile în care 0.0000 este considerat scorul perfect).

FOTO: NATO/ Flickr

Potrivit analizei GFP citată și de revista americană Newsweek, România are un index de 0.7473 (0.0000 fiind indexul perfect), pentru această evaluare fiind luate în calcul personalul militar, capabilitățile militare aeriene, terestre și navale, dar și elemente specifice ale puterii naționale precum resursele naturale, financiare, logistice sau poziția geografică.

Efectivele militare ale României, în scădere

În 2017, România a dispus de un personal militar activ de 72.750 de persoane (în scădere cu 2.250 față de 2016). Dintr-o populație de 21.59 milioane de oameni, GFP precizează că aproximativ 9 milioane de cetățeni sunt ”apți pentru stagiu militar”, iar întregul personal militar al României înregistrează 177.750 de persoane (72.750 militari activi și 105.000 personal în rezervă).

Față de anul 2016, personalul militar în rezervă a crescut cu aproximativ 25%, de la 80.000 de persoane la 105.000.

Puterea militară: 134 de aeronave, 827 de tancuri, 1456 de vehicule de luptă blindate

În ceea ce privește puterea militară, Armata României este dotată cu 134 de aeronave, dintre care 31 de avioane de luptă, 26 de avioane de atac, 78 de aeronave de transport, 26 de avioane de antrenament și 68 de elicoptere, însă niciun elicopter de atac.

La nivelul forțelor terestre, România dispune de 827 de tancri, 1456 de vehicule de luptă blindate, 413 artilerii tractate și 188 de sisteme lansatoare multiple de rachete.

Puterea navală a armatei române este măsurată prin deținerea a 48 de nave, dintre care 3 fregate, 7 corvete, 20 de ambarcațiuni de salvare și 5 mine de război.

Potrivit GFP, bugetul militar al României se ridică la 2.2 miliarde de dolari. La nivelul resurselor naturale, România dispune de petrol, cu o producție de 83.350 barili pe zi, însă înregistrează un deficit raportat la nivelul de consum zilnic, situat la 215.250 de barili pe zi.

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

La nivel logistic, România dispune de o forță de muncă de peste 9 milioane de cetățeni, de 5 nave comerciale sau 6 porturi majore cu rol de terminal comercial. Din punct de vedere al infrastructurii, pe teritoriul României se află 82.386 km de cale rutieră, 10.785 km de cale ferată și 45 de aeroporturi.

Citiți și Clasament Global FirePower 2016 | Puterea militară a României: 26 de avioane de luptă, 875 de tancuri, 3 fregate, 7 corvete. Armata României continuă procesul de modernizare

Citiți și România continuă modernizarea militară: Forțele armate vor fi dotate cu sisteme americane HIMARS și cu patru corvete multifuncționale construite pe șantier românesc

Citiți și Premieră de la aderarea la NATO: România este statul membru care a investit cei mai mulți bani pentru dezvoltarea capabilităților militare în anul 2017 (Raport oficial)

O parte semnificativă a programelor de înzestrare ale forțelor militare românești au fost aprobate în debutul acestui an, cele privind înzestrarea cu rachete HIMARS, transportoare blindate sau programul corvetelor multifuncționale.

Achiziția de referință strategică pentru capabilitățile militare ale României din anul 2017 se reflectă prin semnarea contractului de cumpărare a primului sistem de apărare antiaeriană Patriot, țara noastră urmând să devină a 6-a țară NATO înzestrată cu această capabilitate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Risc de criză diplomatică între Germania și SUA: Vicepreședintele Bundestag-ului cere ca ambasadorul Statelor Unite să fie declarat imediat ”persona non grata”

Published

on

© Instagram/bundeskanzlerin

Vicepreședintele Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki, a cerut ca marți ca ambasadorul SUA la Berlin să fie trimis acasă după ce acesta și-a permis să critice planul de cheltuieli al Germaniei pentru NATO, relatează Politico Europe.

Wolfgang Kubicki a declarat pentru AFP că ministrul german de Externe ”ar trebui să-l declare pe Richard Grenell persona non grata imediat”, menționează sursa citată, citând Der Spiegel.

Kubicki, care este și vicepreședintele Partidului Liber Democrat, a cerut înlăturarea diplomatului american după ce Grennell a criticat bugetul Germaniei stabilit de Ministerul Finanțelor și a declarat că este inacceptabil faptul că Germania este pe cale să nu-și îndeplinească angajamentele cu privire la finanțarea NATO.

Ambasada SUA de la Berlin a distribuit luni, contul său oficial de Twitter, un articol AFP în care Richard Grennell preciza că „reducerea angajamentelor sale deja inacceptabile privind pregătirea militară este un semnal îngrijorător pentru cei 28 aliați NATO ai Germaniei”.

Conform ultimului proiect de buget al Germaniei, cheltuielile pentru apărare vor fi de 1,37 % din PIB și vor scădea pe termen mediu. 

Criticile ambasadorului american apar și după ce secretarul general al NATO a publicat săptămâna trecută raportul de activitate al Alianței, iar Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3% din PIB pentru Apărare în 2018, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington.

Reamintim că, anul trecut, dezacordurile majore de la summitul NATO de la Bruxelles între Donald Trump și Angela Merkel au pornit de la criticile vehemente și repetate ale președintelui american pentru ca Berlinul să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare. 

În dese rânduri Germania a replicat, precizând că măsurarea contribuțiilor și responsabilităților în cadrul NATO nu este doar o chestiune de cifre, ci este relevată și prin angajamentul față de misiuni și implicare în inițiativele de descurajare ale Alianței.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending