Connect with us

MAREA BRITANIE

“God save the King”: Charles al III-lea a fost proclamat rege al Regatului Unit, deschizând o nouă epocă pentru monarhia britanică

Published

on

© The Royal Family/ Youtube

Charles al III-lea a fost proclamat oficial ca nou rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la Palatul St James din Londra, de către Consiliul de Succesiune, un organism ceremonial istoric care se reuneşte pentru a desemna pe fiecare dintre noii monarhi ai Regatului Unit și care acum se întrunește pentru prima dată după 70 de ani, când a avut loc proclamarea Elisabetei a II-a ca regină.

Membrii Consiliului care au semnat proclamația au fost William, prințul de Wales, Camilla, regina consort, prim-ministrul Liz Truss, arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby și lordul președinte Penny Mordaunt, care a prezidat evenimentul, relatează The Guardian.

“Domnii mei, este trista mea datorie să vă informez că Majestatea Sa cea mai grațioasă, Regina Elisabeta a II-a, a încetat din viață joi, 8 septembrie 2022, la Castelul Balmoral”, a început Mordaunt.

“Întrucât a fost pe placul lui Dumnezeu Atotputernic să o cheme la mila Sa pe răposata noastră suverană regina Elisabeta a II-a, de binecuvântată și glorioasă memorie, prin decesul căreia coroana Marii Britanii și Irlandei de Nord a revenit de drept și în mod exclusiv prințului Charles, Philip Arthur George. Prin urmare, noi, lorzii spirituali și temporali ai acestui regat și membrii Camerei Comunelor, împreună cu alți membri ai Consiliului Privat al Majestății Sale defuncte și reprezentanți ai regatelor și teritoriilor, consilieri, cetățeni ai Londrei și alții, cu o singură voce și cu un singur consimțământ al limbii și al inimii, publicăm și proclamăm că Prințul Charles Philip Arthur George, prin moartea defunctei noastre suverane de fericită amintire, a devenit acum singurul nostru stăpân legitim și fericit. Charles al III-lea, prin harul lui Dumnezeu al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și al celorlalte regate și teritorii ale sale, rege, șef al comunității, apărător al credinței, căruia îi recunoaștem toată credința și supunerea cu umilă afecțiune, rugându-l pe Dumnezeu, prin care regii și reginele domnesc, să-l binecuvânteze pe Majestatea Sa cu ani lungi și fericiți de domnie peste noi”, a continuat apoi secretarul Consiliului.

Acesta a încheiat proclamația prin a spune “God Save the King”, pe care membrii prezenți l-au repetat la unison.

 

Proclamarea noului suveran, a fost citită de la un balcon situat deasupra Friary Court din Palatul St. James, de către deținătorul titlului de Garter King of Arms.

Monarhul a spus: “God save the King” și, pentru prima oară din 1952, imnul național a fost intonat conținând versul “God Save the King”.

Tot pentru prima dată în istorie, momentul solemn a fost televizat.

Odată ce a fost proclamat ca suveran, regele Charles al III-lea a semnat un jurământ prin care se angajează să susţină securitatea Bisericii Scoţiei.

La ceremonie au participat și foști prim-miniștri britanici, între care Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Boris Johnson și Theresa May.

Regele Charles al III-lea, fiul reginei Elisabeta a II-a care s-a stins din viață după o domnie fără precedent de 70 de ani, a susținut vineri seară primul său discurs către națiune și către întreaga lume. La o zi de la moartea mamei sale, Charles al III-lea și-a început discursul aducându-i un omagiu mamei sale, Majestatea Sa Regina, pe care a descris-o ca fiind “o inspirație, un exemplu pentru mine și pentru toată familia mea”.

El a promis că va fi în slujba națiunii și va servi ca rege pe viață cu același angajament neobosit ca mama sa. De asemenea, a anunțat că moștenitorul său la tron va fi prințul William, care împreună cu soția sa, Kate, vor deveni duce și ducesă de Cornwall și prinț și prințesă de Wales. Regele a mai spus că vrea, de asemenea, să își exprime “dragostea pentru (prințul) Harry și Meghan în timp ce ei continuă să-și construiască viața peste hotare”.

Regele Charles al III-lea a primit-o vineri în audiență, la Palatul Buckingham, pe Liz Truss, premierul britanic, căreia i s-a confesat pierderea mamei sale a fost ziua și momentul “de care mă temeam” și că trebuie să “încerce să țină totul în viață”.

Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suveranul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii și al doilea cel mai longeviv monarh din istoria lumii, a decedat la vârsta de 96 de ani, punând capăt unei domnii de șapte decenii, începută în 1952 și care a culminat anul acesta cu aniversarea Jubileului de Platină.

În Regatul Unit a început vineri o perioadă de doliu naţional, anunţată de guvern, care va dura până la sfârşitul zilei în care vor avea loc funeraliile de stat ale Reginei Elisabeta a II-a, precum şi un doliu regal, anunţat de Palatul Buckingham, care va ţine încă şapte zile după ceremoniile funerare.

Funeraliile reginei Elisabeta a II-a vor avea loc luni, 19 septembrie, iar la acestea sunt așteptați mai mulți șefi de stat din întreaga lume, inclusiv președintele american Joe Biden și liderii națiunilor din Commonwealth.

Noul rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, are o prietenie de lungă durată cu România, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

David Cameron cere 350 de miliarde de dolari din conturile bancare rusești înghețate pentru a finanța forțele Ucrainei în războiul declanșat de Rusia

Published

on

© Foreign Office/ Flickr

Șeful diplomației britanice David Cameron a cerut ca 350 de miliarde de dolari 278 de miliarde de lire sterline din conturile bancare rusești înghețate să fie folosite pentru a finanța efortul de război al Ucrainei, relatează The Independent.

Ministrul britanic de externe a declarat că există un argument puternic pentru confiscarea activelor rusești înghețate și utilizarea lor pentru reconstrucția Ucrainei, în timpul unei vizite în SUA.

“În loc să înghețăm pur și simplu acei bani, haideți să luăm acei bani, să îi cheltuim pentru reconstrucția Ucrainei și aceasta este, dacă vreți, un avans pentru reparațiile pe care Rusia va trebui să le plătească într-o zi pentru invazia ilegală pe care a întreprins-o”, a declarat Cameron.

“Am analizat toate argumentele și, până acum, nu am văzut nimic care să mă convingă că aceasta este o idee proastă”, a subliniat el.

Guvernele occidentale au sancționat zeci de miliardari pentru a-l izola pe președintele rus Vladimir Putin și a-i sufoca sprijinul financiar. Aproape 350 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale rusești au fost înghețate de țări din întreaga lume, din care 26 de miliarde de lire sterline în Marea Britanie.

În timpul vizitei sale, Cameron a îndemnat, de asemenea, factorii de decizie politică din SUA să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce Congresul a blocat un pachet de 110 miliarde de dolari (88 miliarde de lire sterline) de finanțare pentru război pentru Ucraina și Israel, precum și alte priorități de securitate națională.

“Ar trebui să transmitem acești bani ucrainenilor”, a spus el. “Ar trebui să îi susținem și să ne asigurăm că Putin este cel care pierde, pentru că dacă acești bani nu vor fi votați, sunt doar doi oameni care vor zâmbi: unul dintre ei este Vladimir Putin în Rusia și celălalt este Xi Jinping la Beijing”, a mai spus fostul premier britanic.

În aprilie 2022, Casa Albă a anunțat o propunere de a confisca activele magnaților vizați și de a “permite ca veniturile să ajungă în Ucraina”. În cele 21 de luni care au trecut de atunci, însă, puțini dintre oamenii de afaceri sancționați l-au criticat pe Putin și doar 5,4 milioane de dolari au ajuns la Kiev.

Deoarece confiscarea activelor pentru a ajuta Ucraina este complexă, unii experți sugerează ca guvernele să caute metode mai creative.

O idee ar fi stabilirea unei politici în baza căreia oamenii de afaceri ruși să poată dezerta efectiv în Occident, să denunțe războiul și să facă o donație considerabilă din activele lor către Ucraina.

În luna octombrie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat planurile pentru folosirea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei la reconstrucția Ucrainei și calea către angajamentele de securitate pentru Ucraina.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Blinken și Cameron, front unit pentru susținerea Ucrainei: Economiile aliaților – SUA, Marea Britanie și UE – depășesc Rusia cu 30 la 1. Această putere economică trebuie să conteze

Published

on

© UK Foreign Office/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul său britanic, David Cameron, au declarat că Statele Unite și Marea Britanie sunt “la unison” în ceea ce privește susținerea Ucrainei, în urma discuțiilor bilaterale care au avut loc joi la Departamentul de Stat, cu ocazia primei vizite la Washington a noului ministru de externe al Marii Britanii.

Antony Blinken a insistat că, “dacă ne uităm la investiţiile pe care le-am făcut în apărarea Ucrainei pentru a face faţă acestei agresiuni, 90% din asistenţa de securitate pe care am furnizat-o s-a cheltuit de fapt aici în Statele Unite, cu producătorii noştri”.

Blinken a subliniat că aceasta “creează mai multe locuri de muncă americane, mai multă creştere economică” în SUA. Acest lucru se adaugă importanţei pe care o are susţinerea Kievului pentru politica globală şi securitatea naţională a SUA, a menţionat secretarul de stat american.

 

La rândul său, David Cameron a precizat că situația din Ucraina este motivul pentru care a dorit să se deplaseze la Washington pentru a sublinia “cât de important este să continuăm să finanțăm Ucraina și să ajutăm Ucraina în orice mod posibil pentru a rezista invaziei ilegale a lui Putin”.

“Consider că este provocarea generației noastre. La fel cum generația bunicului meu a trebuit să lupte împotriva agresiunii naziste în Europa, noi luptăm împotriva agresiunii rusești în Europa. Iar provocarea, într-un fel, este una simplă. Dacă însumăm economiile aliaților Ucrainei – Statele Unite, Regatul Unit, țările Uniunii Europene – depășim Rusia cu 30 la 1. Ceea ce trebuie să facem este să facem ca această putere economică să conteze în sprijinul economic, în sprijinul diplomatic, în sprijinul moral, dar mai ales în sprijinul militar pe care îl acordăm Ucrainei”, a spus Cameron, a cărui primă vizită externă ca șef al diplomației britanice a fost luna trecută, la Kiev.

Deblocarea finanţării pentru sprijinirea Ucrainei “nu mai poate aştepta” în faţa pericolului reprezentat de Vladimir Putin, a avertizat miercuri preşedintele Joe Biden, adresându-se Congresului american, unde democraţii şi republicanii nu au reuşit încă să convină asupra unui nou pachet de ajutor pentru Kiev, în timp ce administrația de la Casa Albă a aprobat, din bugetul său, o nouă tranșă de ajutor militar de 175 de milioane de dolari.

Vorbind pe un ton solemn la Casa Albă, președintele american a evocat clar ipoteza unui atac rus împotriva unei ţări membre NATO, ceea ce ar declanşa intrarea Statelor Unite în război şi, prin urmare, “soldaţi americani vor lupta cu soldaţi ruşi”. O situaţie care nu există în prezent şi pe care Washingtonul nu şi-o doreşte, a insistat el.

Statele Unite au angajat peste 44,2 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Înaintea vizitei lui David Cameron în SUA, Marea Britanie anunță noi sancțiuni împotriva a zeci de firme care furnizează echipamente militare Rusiei: Îl vor lovi pe Putin acolo unde îl doare

Published

on

© Foreign Office/ Facebook

Guvernul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva a zeci de firme care furnizează echipamente militare Rusiei, într-un efort de a reliefa sprijinul continuu al țării pentru Ucraina, informează Politico Europe.

MAE britanic a anunțat miercuri 46 de sancțiuni împotriva persoanelor și grupurilor care sprijină invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv împotriva unor întreprinderi din Belarus, China, Serbia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.

Anunțul a fost făcut în contextul în care ministrul de externe David Cameron urmează să reafirme sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina în timpul unei vizite la Washington, unde va dezvălui un pachet de răspuns umanitar de 29 de milioane de lire sterline pentru țara devastată de război.

”Sancțiunile de astăzi îl vor lovi pe Putin acolo unde îl doare, afectând sistemele de apărare rusești și luând măsuri drastice împotriva lanțurilor de aprovizionare ilegale care susțin mașina de război a Rusiei. Lucrând alături de partenerii noștri din G7 și de aliații noștri internaționali, vom continua să intensificăm presiunea asupra lui Putin și să oprim părțile terțe care furnizează bunuri și tehnologii restricționate Rusiei, oriunde s-ar afla acestea”, a declarat ministrul pentru sancțiuni, Anne-Marie Trevelyan.

Printre firmele vizate se numără AVIO CHEM, o companie sârbă care a trimis transporturi de piese de avion către entități rusești, și compania turcă Smart Trading Limited, care este implicată în furnizarea de produse electronice occidentale sancționate către Rusia.

Trei firme chineze – Asia Pacific Links Limited, Sinno Electronics Co., Limited și Xinghua Co. Limited – au fost, de asemenea, vizate pentru că au furnizat bunuri sancționate.

În plus, 31 de producători ruși de arme și importatori din domeniul apărării sunt vizați de sancțiuni, precum și trei susținători ai grupării teroriste Wagner susținute de Rusia, dar și patru operatori de nave ”fantomă” care eludează restricțiile privind vânzările de petrol rusesc.

Pe lângă sancțiunile anunțate, Agenția Națională de Combatere a Criminalității a emis un avertisment către bănci și alte firme, îndemnându-le să raporteze activitățile suspecte și încălcările sancțiunilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura miercuri unei reuniuni virtuale a liderilor G7.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA12 mins ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

REPUBLICA MOLDOVA41 mins ago

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

CONSILIUL EUROPEAN44 mins ago

Patru lideri europeni solicită o dezbatere la summitul Consiliului European pentru a stabili o poziție clară asupra situației din Gaza, considerând urgentă sprijinirea unui proces politic pentru soluția a două state

ROMÂNIA49 mins ago

“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

U.E.2 hours ago

Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Mircea Hava3 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

CONSILIUL UE4 hours ago

Luminița Odobescu va discuta cu omologii din UE despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și despre situația din Israel și Gaza, cu accent pe posibile măsuri pentru a evita escaladarea conflictului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

David Cameron cere 350 de miliarde de dolari din conturile bancare rusești înghețate pentru a finanța forțele Ucrainei în războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA6 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending