Connect with us

INTERNAȚIONAL

Google celebrează 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului printr-un doodle special: Un cuplu ce se îmbrățișează în mijlocul Zidului după ce acesta a fost doborât

Published

on

Google a ales să sărbătorească împlinirea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului cu un doodle special, care surprinde esența distrugerii barierelor care au separat poporul german, între est și vest, pentru decenii întregi.

Doodle-ul creat de Max Guther, un artist din Berlin, arată un bărbat și o femeie mergând pe zidul căzut, informează Hotnews.ro.

Cuplul surprins de doodle se îmbrățișează în mijlocul Zidului Berlinului după ce acesta a fost doborât. 

”Tor auf!” (Deschide poarta) a strigat mulțimea strânsă la Zidul Berlinului în 1989, amintește Google.

Germania, întreaga Europă și NATO comemorează sâmbătă trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, simbol al începutului și sfârșitului Cortinei de Fier, precum și a finalului Războiului Rece și moment culminant în prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în pășirea țărilor din regiune spre calea democrației și în reunificarea Germaniei.

9 noiembrie 1989 este ziua care a schimbat lumea, întrucât Zidul Berlinului a fost cel mai puternic simbol al Războiului Rece. Treizeci de ani mai târziu, la 9 noiembrie 2019, Germania este gazda a peste 200 de evenimente dedicate comemorării prăbușirii Cortinei de Fier, NATO a celebrat momentul în fața bucății din zid de la sediul Alianței donată de Germania ca simbol al puternicei legături transatlantice între SUA și Europa, în timp ce și la București este o expusă, în curtea Academiei Române, o bucată masivă din Zidul Berlinului.

AFP consemnează cinci lucruri definitorii despre centura de beton care a făcut timp de aproape 30 de ani din Berlinul de vest o enclavă în blocul estic.

Construit începând din 13 august 1961 pentru a opri exodul est-germanilor spre Occident (trei milioane de persoane între 1945 şi 1961), Zidul Berlinului măsura în total 155 de kilometri: 43 tăiau Berlinul de la nord la sud, iar 112 izolau Berlinul de vest de restul Republicii Democrate Germane (RDG). Zidul era format în mare parte din plăci de beton armat cu o înălţime de 3,6 metri, întărite în partea superioară de o structură cilindrică netedă, menită să descurajeze orice tentativă de escaladare.

302 posturi de observaţie şi 20 de buncăre îi ajutau pe cei peste 7000 de soldaţi să asigure supravegherea zidului. Noaptea, felinarele instalate din 30 în 30 de metri făceau din Zidul Berlinului locul cel mai bine luminat din oraş, în contrast cu penumbra în care era scufundat Berlinul de est.

Zidul avea şapte puncte de trecere oficiale. Cel mai celebru era Checkpoint Charlie, situat pe Friedrichstrasse, între cartierele Kreuzberg, în Vest, şi Mitte, în Est. În octombrie 1961, acest post de frontieră a fost teatru de confruntare între Statele Unite şi Uniunea Sovietică: tancurile şi soldaţii din cele două tabere s-au înfruntat timp de câteva ore, în urma unui diferend legat de libera circulaţie a unui diplomat american, Allan Lightner.

În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. Memorialul Zidului Berlinului consemnează peste 100 de morţi între 1961 şi 1989.

Una din cele mai dramatice “evadări în masă” reuşite a fost aşa-zisa operaţiune “Tunel 57“, care a permis în octombrie 1964 unui număr de 57 de oameni să treacă în partea de vest, printr-un tunel cu o lungime de 140 de metri săpat cu ajutorul unor studenţi occidentali, pornind dintr-o brutărie dezafectată.

“Ich bin ein Berliner”. Cele patru cuvinte rostite în germană de John Fitzgerald Kennedy cu prilejul vizitei sale istorice la Berlin din 26 iunie 1963 au rămas în memoria colectivă.

La doi ani după ridicarea “Zidului ruşinii”, preşedintele american a vrut astfel să-i liniştească pe berlinezi şi totodată să afişeze solidaritatea taberei occidentale.

În 1985, cu câţiva ani înainte de căderea Zidului, preşedintele francez Francois Mitterrand a folosit la rândul său, la o întrevedere cu cancelarul Helmut Kohl, o formulă premonitorie: “Berlinul şi-a făcut plinul cu suferinţă, a venit timpul să-şi facă plinul de speranţă”.

La 12 iunie 1987, în timp ce SUA și Uniunea Sovietică cunoșteau o perioadă de acalmare a tensiunilor, președintele american Ronald Reagan a dat un nou semnal. Într-un discurs susținut în Berlinul de Vest, în spatele Zidului, Reagan i s-a adresat direct liderului sovietic Mihail Gorbaciov: ”Doborâți acest zid!”

Doi ani și jumătate mai târziu, epoca speranței și calea unificării europene începeau.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Eurodeputatul Vlad Nistor, despre guvernul de la Beijing care a impus o lege de securitate națională în Hong Kong: ”Este abominabil”

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu în exlusivitate pentru Caleaeuropeana.ro a comentat situația actuală din Hong Kong și consideră că ce se întâmplă în regiunea autonomă de pe coasta de sud a Republicii Populare Chineze este ”abominabil”.

Guvernul de la Beijing a decis să impună o lege de securitate națională în Hong Kong, ceea ce înseamnă că impunerea directă a legislației de securitate națională asupra Hong Kong-ului de către autoritățile de la Beijing, mai degrabă decât prin instituțiile proprii din Hong Kong, astfel cum este prevăzut la articolul 23 din Legea fundamentală, ar reduce libertățile oamenilor din Hong Kong și, în acest sens, ar eroda dramatic autonomia Hong Kong-ului.

Potrivit deputatului european, China nu respectă tratatele internaționale la care e parte. Acest lucru fiind semnalat și într-o declarație comună a Statelor Unite ale Americii și a altor trei state (Australia, Canada și Regatul Unit) prin care solicită guvernului de la Beijing să colaboreze cu guvernul și cetățenii din Hong Kong pentru a găsi un compromis acceptabil pentru ambele părți, care să onoreze obligațiile internaționale ale Chinei în cadrul ONU. 


Vlad Nistor, în calitate de europarlamentar în cel mai mare grup politic al Parlamentului European, grupul Popularilor Europeni, este membru în următoarele Comisii de specialitate: Comisia pentru afaceri externe, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Delegația pentru relațiile cu India, Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest și membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA, Australia, Canada și Regatul Unit, profund îngrijorate de situația din Hong Kong, solicită Chinei să își onoreze obligațiile internaționale din cadrul ONU

Published

on

© Share America/ Gov

SUA, Australia, Canada și Rgatul Unit au semnat o declarație comună prin care solicită guvernului de la Beijing să colaboreze cu guvernul și cetățenii din Hong Kong pentru a găsi un compromis acceptabil pentru ambele părți, care să onoreze obligațiile internaționale ale Chinei în cadrul ONU. 

De asemenea, cele patru state se arată profund îngrijorate cu privire la decizia Beijingului de a impune o lege de securitate națională în Hong Kong: ”Impunerea directă a legislației de securitate națională asupra Hong Kong-ului de către autoritățile de la Beijing, mai degrabă decât prin instituțiile proprii din Hong Kong, astfel cum este prevăzut la articolul 23 din Legea fundamentală, ar reduce libertățile oamenilor din Hong Kong și, în acest sens, ar eroda dramatic autonomia Hong Kong-ului”, se arată în comunicatul Departamentului de Stat al SUA.

Cei patru semnatari iterează importanța cooperării internaționale în contextul pandemiei de COVID-19: ”Concentrarea lumii asupra unei pandemii necesită o încredere sporită în guverne și cooperare internațională. Mișcarea fără precedent de la Beijing riscă să aibă efectul opus.”

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel a refuzat invitația președintelui Donald Trump de a participa ”în persoană” la viitorul summit G7 organizat în SUA

Published

on

© consilium.europa.eu

 

Angela Merkel a refuzat invitația președintelui Donald Trump de a participa la summit-ul  G7, pe care acesta dorea să îl organizeze în semn de revenire la normalitate din criza de coronavirus, relatează Politico.

“Cancelarul federal îi mulțumește președintelui Trump pentru invitația sa la summitul G7 de la sfârșitul lunii iunie de la Washington. Dar astăzi, având în vedere situația pandemiei, nu poate fi de acord cu participarea personală, la o călătorie în Washington”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert.

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de .

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending