Connect with us

U.E.

Grecia accelerează eforturile de combatere a schimbărilor climatice și anunță că ar putea renunța mai devreme la centralele energetice pe bază de cărbune

Published

on

© European Union, 2021

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat că țara sa dorește să renunțe mai devreme decât se estima la centralele energetice pe bază de cărbune, în încercarea de a accelera eforturile de combatere schimbările climatice.

”Am spus că o vom face până în 2028. Cred că va fi posibil să o facem până în 2025”, a declarat joi Mitsotakis, într-un interviu acordat Bloomberg TV, citat de Agerpres, făcând în același timp apel la aliații europeni să depune eforturi pentru a combate efectele acestor schimbări climatice, mai ales în contextul în care Grecia s-a confruntat în această vară cu incendii fără precedent, care au afectat pădurile, zonele agricole, dar și pe cele locuite.

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990, parte a intenției Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European a cerut joi să se demareze anchete aprofundate în cazul tuturor neregulilor expuse de Pandora Papers care au avut loc în jurisdicțiile Uniunii, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Printr-o rezoluție adoptată cu 578 de voturi pentru, 28 împotrivă și 79 abțineri, eurodeputații au numit cele mai urgente măsuri de care are nevoie Uniunea pentru a elimina lacunele existente care permit evitarea obligațiilor fiscale, spălarea de bani și evaziunea fiscală la scară largă. De asemenea, ei au cerut Comisiei să introducă acțiuni în justiție împotriva țărilor Uniunii care nu aplică în mod corect legislația existentă. Deputații au criticat în mod deosebit foștii și actualii miniștri și prim-miniștri ai țărilor Uniunii ale căror activități au fost dezvăluite de Pandora Papers.

Rezoluția a fost redactată pe fondul indignării exprimate de eurodeputați în cadrul unei dezbateri în plen din luna octombrie, care a avut loc la două zile de la publicarea primelor concluzii trase în urma consultării informațiilor din Pandora Papers.

Rezoluția adoptată în data de 21 octombrie îndeamnă autoritățile naționale ale țărilor Uniunii să ancheteze în mod amănunțit toate neregulile dezvăluite de Pandora Papers în jurisdicțiile lor, inclusiv prin auditarea tuturor persoanelor menționate în acestea. Comisia este îndemnată de eurodeputați să examineze dezvăluirile pentru a constata dacă este nevoie de legi suplimentare sau dacă se impune demararea unor acțiuni în justiție împotriva unor țări membre ale Uniunii. Potrivit eurodeputaților, și procurorul european ar trebui să evalueze dacă dezvăluirile impun anchete specifice.

Eurodeputații condamnă în special foștii și actualii politicieni de la nivel european: Andrej Babiš, prim-ministrul Cehiei, Nicos Anastasiades, președintele Ciprului, Wopke Hoekstra, ministrul de finanțe al Olandei, Tony Blair, fost prim-ministru al Angliei, și John Dalli, fost ministru maltez și comisar european. Toți aceștia au fost menționați în Pandora Papers. Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Milo Đukanović, președintele Muntenegrului, sunt, de asemenea, criticați direct în rezoluție.

Mai multe detalii despre beneficiarii reali și aplicarea normelor convenite

Parlamentul îndeamnă țările Uniunii și Comisia să depună mai multe eforturi pentru a găsi și face cunoscute informații despre beneficiarii reali, adică persoanele care profită de fapt de societățile de tip „cutie poștală” la care se face referire. Eurodeputații subliniază și că numeroase țări ale Uniunii întârzie să pună în aplicare normele existente care combat spălarea de bani și evitarea obligațiilor fiscale, iar Comisia ar trebui să deschidă proceduri împotriva lor. Comisia mai este invitată să facă propuneri pentru a reglementa sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori. Ea ar mai trebui să evalueze eficacitatea procedurilor de identificare a persoanelor expuse politic și să constate dacă se aplică măsuri de precauție mai stricte în acest caz.

În rezoluție se menționează că nu ar avea sens să se introducă norme noi și mai severe până nu se asigură buna funcționare a normelor existente și o cooperare mai bună între autoritățile naționale din întreaga Uniune Europeană. În rezoluție se cere să se aloce mai multe resurse în acest domeniu, care ar trebui tratat cu o mai mare seriozitate. Comisia însăși ar trebui să examineze dacă unitățile de informații financiare naționale primesc resurse suficiente.

Lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale – un instrument fără efect

Rezoluția consideră că lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale este ca un instrument fără efect. Ea nu este capabilă să includă unele dintre țările care încalcă principiul în modul cel mai flagrant. De exemplu, în Insulele Virgine Britanice sunt înregistrate peste două treimi dintre societățile de tip „cutie poștală” expuse de Pandora Papers, însă ele nu sunt cuprinse în lista neagră a Uniunii Europene, se susține în rezoluție. Eurodeputații propun numeroase îmbunătățiri ale procedurilor folosite pentru a completa lista. Printre ele se numără extinderea listei de practici caracteristice pentru un paradis fiscal și reformarea procesului ce stabilește jurisdicțiile care să fie incluse în listă. În octombrie 2021, eurodeputații au adoptat o rezoluție mai detaliată pe această temă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

Published

on

© European Union, 2021

Ciocnirea dintre guvernul de la Varșovia și instituțiile Uniunii Europene pe fondul deciziilor luate de Tribunalul Constituțional polonez, ce afectează prevalența dreptului european și a tratatelor UE, și-a făcut loc pe agenda încărcată a summitului Consiliului European care a debutat joi la Bruxelles și care se va derula până vineri. 

Principalele teme aflate pe agenda reuniunii vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a UE, creşterea recentă a preţurilor la energie, fenomenul migraţiei, politica comercială europeană şi relaţiile externe, cu accent pe pregătirea Summitului UE – Asia (ASEM), a Summitului Parteneriatului Estic, precum şi a reuniunilor COP 26 privind schimbările climatice şi COP 15 cu privire la biodiversitate. Însă, acestui program dens i s-a adăugat criza declanşată de Tribunalul constituţional polonez care a decretat pe 7 octombrie anumite articole din tratatele europene incompatibile cu Constituţia naţională.

Chiar înainte de începutul reuniunii, şeful guvernului polonez Mateusz Morawiecki, care s-a prezentat marți în plenul Parlamentului European pentru a oferi explicații, s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat că liderii europeni vor discuta cu privire la Polonia.

“Toată lumea are un interes în protejarea statului de drept și a independenței justiției”, a spus ea, la sosirea la summit, după ce, marți, în plenul de la Strasbourg, l-a avertizat pe premierul Polonieiva folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”, nominalizând instrumentul procedurilor de infringement și pe cel al mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. 

De altfel, în ce privește ultimul instrument menționat, parlamentarii europeni au solicitat Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept împotriva Poloniei, țară care se află într-o dublă-situație alături de Ungaria: cele două state sunt singurele țări membre ale UE vizate de articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene și singurele state cărora executivul european le-a întârziat aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

La (probabil) ultimul său Consiliu European, Angela Merkel face apel la compromis

Sosind la ceea ce ar putea fi ultimul său summit european, Angela Merkel a făcut apel la compromis în legătură cu disputa dintre Polonia şi Uniunea Europeană privind primatul dreptului european: “Statul de drept este un pilon central al UE. Pe de altă parte, trebuie să găsim căi şi posibilităţi de a ajunge din nou la consens”.

“O cascadă de dispute legale la Curtea Europeană de Justiţie nu reprezintă o soluţie la problema funcţionării în practică a statului de drept”, a declarat presei Angela Merkel, după o discuţie cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, care s-a declarat deschis la dialog, relatează Agerpres, citând AFP.

Dar şeful guvernului polonez a insistat că este ”important de subliniat” ceea ce el a spus şi marți în plenul Parlamentului European, şi anume că ”unele instituţii europene îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.

 

Emmanuel Macron cere Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană

În cadrul unei întrevederi cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, joi, pe aeroportul din Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron “și-a împărtășit îngrijorarea cu privire la situația creată de decizia Curții Constituționale poloneze”, potrivit unui oficial de la Élysée, citat de Politico Europe.

Macron a cerut, de asemenea, Poloniei să se angajeze într-un dialog cu Comisia Europeană “pentru a găsi o soluție compatibilă cu principiile noastre și cu regulile noastre comune”, a precizat oficialul.

Franța, care va prelua la 1 ianuarie președinția Consiliului UE, a făcut deja apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”. Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie, a spus secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune.

Îngrijorări au fost exprimate și de prim-miniștrii Irlandei și al Luxemburgului, cel din urmă afirmând că tăierea fondurilor europene pentru Polonia reprezintă “ultima soluție”.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Continue Reading

U.E.

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Premierul ungar Viktor Orban a respins joi planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice ca fiind o „fantezie utopică”, sugerând că măsurile ecologiste duc la creşterea preţurilor energiei în Europa, relatează Agerpres.

„Majorarea preţurilor, noile reglementări, urcarea preţurilor până la cer, distrugerea clasei mijlocii. Bunul simţ de o parte şi fantezia de cealaltă. Iar fantezia utopică ne omoară, aceeaşi problemă este şi cu preţurile la energie”, a spus Orban la sosirea sa la summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, făcând referire la măsurile propuse de UE cu privire la combaterea schimbărilor climatice.

În acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Reamintim că premierul ungar, Viktor Orban, și ministrul său al justiției, Judit Varga, și-au declarat săptămâna trecută sprijinul pentru Polonia, care a declanșat un nou conflict cu Bruxelles-ul după ce a contestat printr-o decizie a Trbunalului Constituțional întâietatea dreptului european asupra celui național și a acuzat Curtea de Justiție a UE că își depășește competențele, gest care a dus la inundarea străzilor de către cetățeni care au militat împotriva ”Polexit”.

De altfel, Legislativul european a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență. 

Între timp, conflictele de această natură se poartă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată de Ungaria și Polonia pe tema mecanismului care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept, care ar trebui pur și simplu anulat, în viziunea celor două țări. 

Citiți și: Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH10 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA11 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.13 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA14 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ15 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA16 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ17 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi20 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi21 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending