Connect with us

U.E.

Grecia intenționează să transforme taberele de refugiați din insule în centre de sortare și deportare

Published

on

© European Union, 2015

Grecia va închide taberele de refugiați supraaglomerate de pe insulele care se învecinează cu Turcia și le va înlocui cu facilități de găzduire mai restrictive, potrivit oficialilor, relatează BBC și Agerpres.

Cele trei centre care urmează să fie închise – pe insulele Chios, Samos și Lesbos, inclusiv faimoasa tabăra Moria – găzduiesc în prezent circa 36.400 de persoane în condiții mizere, pentru care autoritățile au fost  în mod repetat criticate de organizațiile pentru drepturi ale omului și Consiliul Europei. Aceste tabere au o capacitate nominală de doar 4.500 de persoane.

„Decongestionarea insulelor este o prioritate în acest stadiu”, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, coordonatorul special al guvernului pentru migrație, Alkiviadis Stefanis, fost general în armata grecească și șef de stat major.

Taberele de refugiați din insulele Kos și Leros vor fi, de asemenea, reconvertite pe aceste linii și extinse, a spus Stefanis.

Guvernul grec intenționează să înlocuiască taberele cu noi facilități pentru identificare, relocare și deportare cu o capacitate de cel puțin 5.000 de persoane fiecare.

În loc să li se permită să se deplaseze liber  în afara lagărelor, solicitanții de azil vor fi de acum închiși până când li se va acorda statutul de refugiat și se vor muta pe continent sau vor fi respinși și trimiși înapoi în Turcia, au spus oficialii.

Guvernatorul regiunii Insulelor din Marea Egee de Nord, Kostas Moutzouris, a declarat miercuri că este „iritat” de faptul că insulele grecești au fost „transformate în tabere de concentrare și de detenție” pentru mii de oameni din întreaga lume.

O creştere semnificativă a ritmului sosirilor începând cu aprilie a agravat situaţia, iar acum există circa 40.000 de persoane blocate pe insule, de aproximativ şase ori mai mult decât capacitatea taberelor.

În acest context, noul guvern conservator al Greciei, care a ajuns la putere în iulie, s-a angajat să mute mii de solicitanți de azil în lagăre pe continent până la începutul anului 2020. Acesta a aprobat deja o lege care înăsprește cerințele de azil pentru migranți și refugiați și a promis că va implementa patrule suplimentare de frontieră.

Ministrul pentru migrație și azil, Notis Mitarakis, care a vizitat taberele din Samos și Lesbos în weekend, a evidențiat două modalități de a stopa migrația către insule: „În primul rând, paza mai eficientă a frontierelor noastre și, în al doilea rând, returnarea imediată a celor care nu merită protecție internațională”, a spus acesta.

Taberele au fost create în punctul culminant al crizei migraţiei din 2015-2016 pentru a-i separa pe adevăraţii refugiaţi de migranţii economici, dar au fost copleşite şi suprapopulate de la început.

Conform acordului dintre UE şi Turcia din martie 2016, refugiaţii primesc azil în Uniunea Europeană, în timp ce restul sunt trimişi înapoi, însă sosirile au depăşit încă de la început capacitatea Greciei de a le procesa.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul European este dezamăgit de eșecul liderilor europeni: Uniunea noastră și cetățenii noștri merită un acord ambițios privind bugetul UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii, a afirmat vineri seară, într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro, șeful legislativului european, David Sassoli.

“Dacă dorim să putem răspunde la așteptările cetățenilor noștri, trebuie să ne susținem ambițiile cu fonduri suficiente. Europa se confruntă cu provocări fără precedent, cum ar fi schimbările climatice, digitalizarea și o nouă ordine geopolitică. Construcția europeană, și în special piața unică, au adus în țările noastre din punct de vedere al creșterii și dezvoltării”, a spus Sassoli.

“Nicio țară care acționează singură nu poate aborda în mod eficient aceste provocări și menține acquis-ul existent. Prin urmare, este esențial să găsim rapid un acord ambițios privind bugetul pe termen lung al UE și resursele proprii. Sper că viitoarele negocieri vor merge într-o direcție mai bună. decât cele la care am asistat în ultimele ore. Uniunea noastră și cetățenii noștri merită acest lucru”, a mai subliniat președintele Parlamentului European, cel care în urma întrevederii de joi cu șefii de stat sau de guvern a transmis că Parlamentul este pregătit să respingă orice acord privind bugetul european multianual, dacă acesta nu oferă Uniunii Europene mijloacelor pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul italian Giuseppe Conte: Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora o contra-propunere pentru bugetul multianual al UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora la o contra-propunere pentru un buget multianual european mult mai ambițios, a afirmat premierul italian Giuseppe Conte la finalul summitului extraordinar al Consiliului European care s-a soldat cu un eșec, cei 27 de șefi de stat sau de guvern nereușind să ajungă la un acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Italia a primit mandatul, împreună cu România şi Portugalia, de a elabora o contra-propunere în conformitate cu acest plan ambiţios. Este mult de lucru şi vom începe deja în următoarele zile să elaborăm o contra-propunere, pentru o Europă mai ambiţioasă. Perspectiva este de a aplica riguros criteriul solidarităţii, pe care Italia îl aplică la nivel extins. Este mult de lucru, se pot afirma aceste principii cu instrumente financiare adecvate”, a spus premierul italian, citat de Politico Europe.

Afirmațiile au venit în contextul în care cei 17 lideri ai statelor UE din grupul ”Prietenii Coeziunii”, inclusiv președintele Klaus Iohannis și premierul Giuseppe Conte, au avut vineri două reuniuni de coordonare în marja summitului de la Bruxelles, la una dintre acestea participând și cancelarul german Angela Merkel. De altfel, cei 17 lideri au decis că grupul ”Prietenii coeziunii” să se numească ”Prietenii unei Europe ambițioase”, obiectivul fiind obținerea unui buget ambițios, în interesul Europei și al cetățenilor europeni.

“Este clar că, dacă vrem o Europă mai ambiţioasă, mai ecologică, mai digitală, cu mai multe investiţii, cu o creştere economică mai mare, cu un grad mai mare de ocupare profesională, dacă vrem o Europă care să ofere subvenţiile necesare pentru activităţile agricole aflate în dificultate, dacă vrem o Europă care să ofere posibilitatea de diminuare a discrepanţelor dintre zonele mai avansate şi cele rămase mai în urmă, (…) atunci înseamnă că trebuie să oferim instrumentele financiare adecvate şi corelate cu obiectivele pe care le urmărim. În acest context, nu am ajuns la un acord. Pentru că nu acceptăm o Europă care să renunţe la ambiţia de a continua politicile anunţate”, a mai declarat Giuseppe Conte.

Dintre liderii prezenți în acest format, și premierul portughez și cel spaniol s-au arătat dezamăgiți atât de propunerea de buget venită din partea președintelui Charles Michel, și care a făcut obiectul negocierilor la summit și la întâlnirile separate, cât și de documentul tehnic propus de Comisia Europeană spre un compromis.

În aceeași linie, premierul croat Andrej Plenkovic, un alt lider al grupului menționat, nu a exclus faptul că un acord ar putea fi obținut în timpul viitoarei președinții a Consiliului, când Germania va fi la cârma discuțiilor. De altfel, cancelarul german Angela Merkel a spus că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE. 

”Am anulat negocierile. Diferențele au fost pur și simplu prea mari”, a declarat ea, care, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a căutat să medieze un compromis între țările UE. În ce-l privește, Macron a afirmat că nu a fost sacrificată politica agricolă.

”PAC nu poate plăti preţul pentru Brexit”, a declarat Emmanuel Macron la plecarea de la summit, în contextul în care sâmbătă urmează să participe la salonul agriculturii de la Paris.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, prima reacție după eșecul negocierilor pentru bugetul UE: România trebuie să beneficieze de fonduri substanțiale pentru coeziune și agricultură

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Volumul total al bugetului pe termen lung al Uniunii Europene trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu și asumate de către toate statele membre prin Agenda Strategică, a transmis președintele Klaus Iohannis, vineri seară, în urma eșecului negocierilor din Consiliul European cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În prima sa reacție după ce șefii de stat sau de guvern nu au ajuns la un acord privind viitorul buget multianual, președintele a precizat că discuțiile vor fi reluate, la o dată ulterioară, în perspectiva atingerii, cât mai curând posibil, a unui acord politic și a argumentat că România noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro se precizează că în ciuda eforturilor susținute pentru avansarea către un acord final asupra viitorului buget, nu s-a putut ajunge la niciun rezultat in acest moment, pe fondul menținerii diferențelor de abordare dintre statele membre care solicită un volum total al bugetului de 1,00% din Venitul Național Brut (VNB) al UE27 și statele membre care pledează pentru un buget mai ambițios.

”Discuțiile vor fi reluate, la o dată ulterioară, în perspectiva atingerii, cât mai curând posibil, a unui acord politic”, arată sursa citată.

Discuțiile au avut ca bază propunerea revizuită de document de negociere (Negotiating-box), prezentată, în pregătirea reuniunii, de către Președintele Consiliului European, Charles Michel. Negocierile au fost intense, derulându-se, în runde succesive, atât în format plenar, cât și bilateral.

Ce a susținut președintele Klaus Iohannis

În cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile președintelui Consiliului European de a lua în considerare așteptările și sensibilitățile statelor membre în raport cu elementele noului buget și a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România. În egală măsură, a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcția unui acord.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că volumul total al bugetului trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu și asumate de către toate statele membre prin Agenda Strategică. În acest context, șeful statului a pledat pentru o abordare echilibrată care să acomodeze, deopotrivă interesele specifice ale statelor membre, precum şi ale Uniunii în ansamblul său și care să permită demararea la timp a procesului de implementare.

Klaus Iohannis: România trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

Din perspectiva României, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța politicilor de coeziune și agricolă comună, argumentând rolul esențial al acestora pentru dezvoltarea și modernizarea întregii Uniuni. Președintele României a susținut că aceste două politici au o contribuție importantă la îndeplinirea noilor obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital și al schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a insistat pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a celor două politici în noul buget european, în sprijinul eforturilor de recuperare a decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene. Pornind de la acest obiectiv, Președintele României a argumentat că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.

Ce a discutat Klaus Iohannis la reuniunile bilaterale și multilaterale cu președintele Consiliului European și cu liderii statelor membre

În discuția bilaterală cu președintele Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis a reluat solicitările și argumentația aferentă pentru aspectele de interes pentru România, atât în termeni de alocări, cât și de condiții de implementare. În context, Președintele României a solicitat asigurarea unor condiții mai flexibile de implementare, care să faciliteze accesul la fondurile europene și, în același timp, să permită adaptarea finanțării la nevoile specifice de dezvoltare ale României.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, menținerea regulii de dezangajare actuale, precum și menținerea nivelului de cofinanțare din actuala perioadă de programare. Totodată, referitor la Politica Agricolă Comună, Președintele României a susținut continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, precum și creșterea nivelului alocărilor pentru dezvoltare rurală.

Pe parcursul derulării reuniunii extraordinare a Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis a participat la o serie de reuniuni de coordonare, în diferite formate, respectiv cel al statelor membre susținătoare ale unei Europe ambițioase (statele prietene ale coeziunii), precum și la o reuniune cu grupul statelor membre net-contributoare la bugetul european.


Citiți și

Reuniune importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis și alți 16 lideri europeni fac front comun pentru a obține un buget în interesul Europei și cetățenilor

Consiliul European: Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii celor patru țări care se opun creșterii bugetului UE, la solicitarea acestora

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Angela Merkel și cu liderii statelor ”Prietenii Coeziunii”. Liderii europeni au intrat la summit cu o nouă propunere de buget UE

Klaus Iohannis, după prima zi a negocierilor de la Bruxelles: Președinții Consiliului European și Comisiei Europene sunt dechiși propunerilor României privind bugetul UE

Klaus Iohannis anunță un ”nou summit” privind bugetul UE: ”Rezultatul este dezamăgitor. Șansele nu sunt mai bune astăzi decât au fost ieri”


Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

”Din păcate, astăzi am observat că nu a fost posibil să ajungem la un acord. Am observat că avem nevoie de mai mult timp. Știm că acest buget european este un subiect foarte dificil, este o negociere foarte dificilă, mai ales după Brexit și diferența dintre 60 și 75 de miliarde de euro. Am muncit foarte mult pentru a încerca să conciliem diferitele preocupări, interesele diferite, opiniile diferite de pe agendă. Dar avem nevoie de mai mult timp. Înseamnă că vom vedea în viitor cum este posibil să lucrăm pe acest subiect pentru a reuși, pentru a obține un acord în Consiliu, să avem unanimitate în Consiliu”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, la finalul summitului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending