Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va întâlni marți, 28 ianuarie, cu ministrul afacerilor externe al României, Emil Hurezeanu, la sediul NATO din Bruxelles, a anunțat vineri Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Aceasta reprezintă prima întrevedere a înaltului oficial aliat cu un oficial al noii administrații de la București după alegerile parlamentare din 2024. Anterior scrutinului parlamentar și celui prezidențial anulat, Rutte l-a primit la sediul NATO pe premierul Marcel Ciolacu.

Săptămâna trecută, Mark Rutte a efectuat o vizită la sediul Delegației României la Alianță Nord-Atlantică, fiind primit de ambasadorul Dan Neculăescu și membrii delegației diplomatice a României.

Potrivit unui comunicat al Delegației României la NATO, întâlnirea a reprezentat o oportunitate ca secretarul general să cunoască echipa României la NATO și prioritățile pentru următoarea perioadă.

“Am scos în evidență contribuția semnificativă a țării noastre în cadrul Alianței și beneficiile pe care cei 20 de ani de apartenență la NATO le-au adus României. Datorită NATO, țara noastră este astăzi stabilă, sigură și mai prosperă. Am abordat teme esențiale pentru România: securitatea la Marea Neagră și nevoia de a ne dezvolta capabilitățile investind mai mult în propria apărare”, a transmis Delegația României la NATO, într-o postare pe Facebook.

Mark Rutte a preluat la 1 octombrie 2024 mandatul de secretarul general al Alianței în urma unei competiții cu președintele Klaus Iohannis, care s-a retras din cursă. Secretarul general al NATO este stabilit prin consens de toate statele membre ale Alianței.

Ulterior, înaltul oficial aliat l-a primit la cartierul general al NATO pe premierul Marcel Ciolacu, în luna noiembrie. Cei doi oficiali au discutat despre suplimentarea prezenței aliate în România, sprijinul aliat pentru Ucraina, investițiile în apărare, unde România alocă 2,5% din PIB, susținerea Republicii Moldova și situația de securitate la Marea Neagră din cauza agresiunii Rusiei în Ucraina.

În context, secretarul general Rutte a declarat că România a fost “un prieten ferm al Ucrainei”, furnizând ajutor militar esențial, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, și semnând un acord bilateral de securitate pe 10 ani.

Atunci, Rutte a condamnat încălcările spațiului aerian al NATO de către dronele și rachetele rusești, afirmând că acestea “sunt nesăbuite, periculoase și inacceptabile” și adăugând că “NATO și-a consolidat apărarea aeriană pe flancul său estic, iar aliații, în timp ce vorbim, achiziționează sute de avioane de luptă de generația a cincea”.

România și Mark Rutte au o relație de lungă durată, încă de când cel din urmă a fost prim-ministru al Olandei, o țară care s-a opus constant aderării României la spațiul Schengen, inclusiv din perspectiva statului de drept. În ultimii cinci ani, relațiile dintre România și Olanda, cu Klaus Iohannis și Mark Rutte la conducerea celor două țări aliate, au intrat pe o pantă ascendentă. Cei doi lideri s-au întâlnit constant în cadrul formatului de la Haga creat de premierul Țărilor de Jos și care reunea aliați NATO de pe flancul estic și din Europa Occidentală pentru a pregăti agenda comună a summit-urilor NATO.

Ulterior, Olanda s-a numărat printre primele națiuni contributoare la grupul de luptă al NATO din România, la Cincu, iar împreună România și Olanda au creat Centrul European de Instruire F-16, în care piloții ucraineni sunt antrenați în baze din România pe avioane de luptă F-16 olandeze.

Kievul a salutat joi declarația noului președinte american Donald Trump în care acesta a amenințat că va impune sancțiuni și taxe vamale Rusiei dacă aceasta din urmă nu încheie în scurt timp un acord de pace cu Ucraina, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Salutăm cu adevărat astfel de mesaje puternice din partea președintelui Trump și noi considerăm că el va fi învingătorul. Considerăm de asemenea că avem o șansă în plus de a obține o nouă dinamică în eforturile diplomatice de încheiere a războiului”, a spus ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga în timpul unei dezbateri la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Președintele american a amenințat miercuri că va impune noi sancțiuni dacă Putin nu va încheia un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a adăugat că acestea ar putea fi aplicate și “altor țări participante”.

Luni, după ce a fost învestit în funcția de președinte, Donald Trump a declarat că Vladimir Putin ”distruge” Rusia și că ar trebui să încheie o înțelegere.

Citiți și: Noul șef al diplomației americane a întărit “angajamentul SUA față de NATO” într-o convorbire cu Mark Rutte axată și pe “importanța încetării războiului Rusiei împotriva Ucrainei”

Mai mult, liderul american și-a exprimat dorința de a se întâlni cu omologul rus, dar un a oferit detalii suplimentare, conform Agerpres, care citează agențiile de presă internaționale. 

Într-un discurs rostit la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Europa să își poarte singură de grijă și a solicitat ”cel puțin 200.000” de militari aliați pentru a pune în aplicare orice acord de pace în Ucraina.

Din punctul de vedere al lui Zelenski, orice acord de încetare a focului este condiționat de garanții de securitate occidentale. “Cea mai bună garanție” este aderarea la NATO – un lucru pe care majoritatea țărilor membre europene îl susțin, dar la care se opun SUA, Germania, precum și guvernele pro-ruse ale Ungariei și Slovaciei.

Uniunea Europeană este „gata să discute cu noua administrație” în fața unor posibile tensiuni comerciale cu Statele Unite ale Americii, a declarat joi ambasadoarea UE la Washington, Jovita Neliupsiene, după ce Donald Trump a declarat că UE tratează SUA „în mod nedrept”, relatează AFP, citat de Agerpres.

„Suntem pregătiți să discutăm cu noua administrație cum ne putem consolida relațiile, fie că este vorba despre energie, apărare, comerț (…) sau orice alt sector. Menținem relații comerciale și de investiții strânse, coordonate și echilibrate”, a asigurat Neliupsiene într-un discurs în fața presei.

În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a criticat abordarea UE față de SUA. „Ei nu ne cumpără produsele noastre străine și nu cumpără mașinile noastre, dar ne trimit mașini cu milioanele”, a spus el.

UE tratează SUA „foarte rău, foarte nedrept”, a precizat Trump, amintind de amenzile recente de miliarde de euro aplicate Google pentru practici comerciale anti-concurențiale și Apple pentru încălcarea normelor privind ajutoarele de stat, pe care le consideră „o altă formă de taxare”.

În răspuns, ambasadoarea UE a mai menționat, între altele, că Uniunea Europeană este „cel mai mare consumator de gaz natural lichefiat american” și că „europenii sunt printre cei mai mari consumatori de mărci americane, ca Tesla și Apple”.

„În același timp, UE se numără printre primele trei destinații de export pentru 46 de state americane, iar investițiile UE la nivel național susțin milioane de locuri de muncă din SUA”, a subliniat ea.

Uniunea Europeană este pro-activă în această privință, cu vicepreședinții Comisiei Europene Maros Sefcovic și Stephane Sejourne și cu comisarul european pentru comerț Valdis Dombrovskis arătându-se deschiși pentru discuții privind preocupările SUA și pentru o eventuală înțelegere comercială. Tot la Davos, președinta executivului european, Ursula von der Leyen, a remarcat că în relația UE cu SUA, „miza este foarte mare pentru ambele părți“, deoarece “nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi”