Connect with us

NEWS

Greşelile contabililor statului ne costă 7.5 miliarde de euro

Published

on

euro-moneyContabilii care se ocupă de situaţiile financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia centrală au făcut anul trecut greşeli „financiar-contabile“ în cuantum de aproape 7,5 miliarde de euro, în creştere cu 20% faţă de valoarea din 2013, dar suma este mult mai mică faţă de cele peste 12 miliarde de euro înregistrate ca erori în 2012, arată datele centralizate de ZF din rapoartele anuale ale Curţii de Conturi, notează Gândul.info.

Menţinerea în evidenţa conta­bilă a obligaţiilor fiscale a unor contribuabili radiaţi, neînregistrarea la cadastru a noilor achiziţii sau a vânzărilor de clădiri (procedură cerută prin lege) sau raportarea unor situaţii financiare diferite la Fisc prin comparaţie cu cele existente în raportările interne sunt doar câteva dintre greşelile încadrate de auditorii Curţii de Conturi la categoria „abateri financiar-contabile“ ale instituţiilor publice.

„Observaţiile Curţii de Conturi cu privire la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare : (…) nu au fost clarificate operaţiuni în valoare de 420 mii lei menţinute eronat în contul «Decontări din operaţii în curs de clarificare»; înregistrarea eronată în evidenţa contabilă a contului «Active fixe corporale în curs de execuţie» a sumei de 927 mii lei, reprezentând contravaloarea unor cursuri de şcolarizare“ – aceasta este una dintre constatările de abateri financiar-con­tabile înregistrate pentru anul 2014 în cazul Ministerului Afacerilor Interne, însă astfel de exemple se găsesc aproape la fiecare instituţie vizitată anul trecut de experţii Curţii de Conturi. Totuşi, există în acest caz o notă care explică faptul că în timpul controlului „s-au întocmit note contabile, prin care s-au corectat parţial abaterile“.

Există trei categorii de greşeli pe care experţii Curţii de Conturi le încadrează în urma misiunilor de control: veniturile suplimentare neîncasate (adică banii pe care funcţionarii statului nu i-au încasat, deşi ar fi trebuit), prejudiciile (care sunt, de regulă, bani cheltuiţi fără justificare pentru obiectivele instituţiei sau plăţile eronate de prime şi salarii) şi abaterile financiar-contabile (greşelile contabililor de la stat care au făcut, de exemplu, plăţi în alte conturi decât în cele în care erau obligaţi să le facă).

„Abaterile de natură financiar-contabilă nu reprezintă prejudicii, ci indică faptul că înregistrările nu s-au făcut conform unor anumite cerinţe sau din neglijenţă. În cazul prejudiciilor însă, urmările sunt de cele mai multe ori de natură penală“, a spus Petru Lakatos, consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”

Published

on

© Arvid Samland / Ministry of Petroleum and Energy

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

  1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

  1. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

  1. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

  1. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

  1. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

  1. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

  1. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA7 hours ago

MApN demontează noi dezinformări care vizează frontierele României și tehnică militară în Portul Constanța: Sunt informații false pentru a induce panica

SIRIA8 hours ago

“Cruda dictatură Assad s-a prăbușit”: Reacțiile la căderea regimului sirian, de la apelul la stabilitate din partea Europei la emoții contradictorii în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Fostul dictator sirian Bashar al-Assad a ajuns la Moscova, primind azil în Rusia din partea regimului Putin

NATO17 hours ago

Trump, după întâlnirea tripartită cu Zelenski și Macron la Paris: Ucraina ar dori să încheie un acord de pace. Este timpul ca Vladimir să acționeze, China poate ajuta

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul Predoiu: Constituția ne cere să respingem orice formă de extremism sau violență și să rămânem parte a lumii europene și euroatlantice

ROMÂNIA17 hours ago

Mesajul premierului de Ziua Constituției: Legea fundamentală rămâne garantul menținerii drumului nostru european și euroatlantic

NATO18 hours ago

Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Siegfried Mureșan: Cea mai mare alianţă de centru-dreapta din lume condamnă interferenţa Rusiei în alegerile din România

SECURITATE19 hours ago

Trilaterală Macron-Trump-Zelenski la Elysee: Pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina, afirmă liderul ucrainean

ROMÂNIA20 hours ago

MApN: Afirmațiile că România pregătește trimiterea de efective ale Armatei în Ucraina sunt “false” şi “manipulatoare”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII5 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ1 week ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending