Statele Unite ale Americii rămân „cel mai mare aliat”  al Uniunii Europene, a afirmat sâmbătă șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, după publicarea noii strategii de securitate a SUA, care este în mod categoric naționalistă și anticipează „declinul civilizațional” al Europei, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Desigur, există multe critici, dar cred că o parte dintre ele sunt și justificate. Statele Unite rămân cel mai mare aliat al nostru… nu am fost întotdeauna de acord asupra diferitelor probleme, dar cred că principiul general rămâne același. Suntem cei mai mari aliați și trebuie să rămânem uniți”, a apreciat Kallas, care a fost întrebată despre document la o conferință din Doha, în Qatar.

Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității joi spre vineri de Casa Albă, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali, cu administrația Trump descriind Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, acuzând Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.

Formulările, neobișnuit de dure pentru un document oficial al SUA, amplifică tensiunile transatlantice într-un moment deja marcat de incertitudine geopolitică, de războiul Rusiei în Ucraina și de competiția cu China. Pe lângă limbajul alarmist, strategia oferă o imagine a modului în care Washingtonul vede viitorul alianțelor – de la a pune capăt extinderii perpetue a NATO la un viitor în care majoritatea membrilor NATO să fie non-europeni și până la prioritățile globale și rolul Americii într-o lume pe care o consideră din ce în ce mai volatilă.

Documentul combină avertismente severe la adresa Europei cu reafirmări ale importanței sale strategice, evită criticile directe la adresa Rusiei, introduce un „corolar Trump” la Doctrina Monroe și schițează o viziune prudentă, dar dură, asupra Chinei. 

Statele Unite și România au organizat miercuri și joi două reuniuni esențiale privind cooperarea în domeniul apărării, respectiv rundele anuale de Reuniuni ale Grupului de lucru româno-american pentru discuții bilaterale de stat major și ședința Comitetului Mixt, organizate și găzduite de Comandamentul European al SUA (USEUCOM) la Stuttgart, în Germania.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul Reuniunii pentru discuții bilaterale de stat major, delegațiile au evaluat stadiul actual al parteneriatului în domeniul apărării și au convenit aprofundarea cooperării în mai multe domenii prioritare.

“Delegațiile s-au concentrat pe subiecte legate de mediul de securitate regional, pe consolidarea interoperabilității, prin extinderea activităților de instruire desfășurate în România, precum și pe optimizarea coordonării privind programele de modernizare și achiziții”, arată sursa citată.

Ambele părți au subliniat importanța intensificării schimbului de informații, valorificării lecțiilor învățate din experiențele operaționale și integrării tehnologiilor de ultimă generație pentru consolidarea nivelului de pregătire în domeniul apărării. Delegațiile și-au reafirmat angajamentul ferm în ceea ce privește descurajarea și apărarea pe Flancul Estic al NATO, subliniind importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

Reuniunea ulterioară a Comitetului Mixt a oferit oportunitatea evaluării progreselor înregistrate în implementarea Acordului de Cooperare în Domeniul Apărării dintre SUA și România și alinierea obiectivelor viitoare. Discuțiile au vizat continuarea dezvoltării capabilităților, infrastructurii și posturii de forțe, necesare pentru menținerea unei prezențe aliate credibile și flexibile în regiune.

“Pe parcursul întrevederilor, delegația română a subliniat rolul esențial al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA în protejarea securității naționale și regionale în contextul geopolitic actual. Reprezentanții americani au reiterat sprijinul constant pentru dezvoltarea apărării României și angajamentul de a dezvolta cooperarea bilaterală în domenii fundamentale pentru stabilitatea și reziliența transatlantică”, mai arată sursa citată.

Potrivit MApN, cooperarea în domeniul apărării dintre România și Statele Unite continuă “să reprezinte o piatră de temelie a securității naționale a țării noastre și o contribuție vitală la apărarea colectivă și stabilitatea din Europa și din întregul spațiu euro-atlantic, în special în regiunea strategică a Mării Negre“.

Evenimentele au fost co-prezidate de generalul de brigadă Quaid Quadri, director-adjunct pentru Planuri, Strategie și Capabilități în cadrul USEUCOM, și de generalul-locotenent Liviu Mihail Iancu, locțiitorul șefului Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale.

Aceste întrevederi au urmat întâlnirii Grupului de nivel înalt în domeniul apărării, organizată la București pe 18 noiembrie, prima de acest fel coordonată cu noua administrație americană. În cadrul întâlnirii din noiembrie, Statele Unite au reafirmat sprijinul pentru securitatea României, această reuniune fiind considerată importantă pentru dialogul bilateral din perspectiva faptului că SUA au decis deja încetarea prezenței forței rotaționale în România, păstrându-și nivelul de prezență militară anterior invaziei Rusiei în Ucraina.

Între timp, Reuters a relatat că Statele Unite doresc ca Europa să preia majoritatea capacităților convenționale de apărare ale NATO, de la informații la rachete, până în 2027, au declarat oficiali ai Pentagonului diplomaților la Washington în această săptămână, un termen strâns care a părut nerealist unor oficiali europeni.

Un număr mai mic de trupe americane în Europa nu va afecta apărarea continentului, a declarat vineri generalul american Alexus Grynkewich, comandant suprem aliat al NATO în Europa, respingând îngrijorările legate de angajamentul SUA față de Alianța Nord-Atlantică.

„Am încredere în capacitățile” Europei și Canadei, a spus generalul american cu patru stele, la sediul Comandamentului Suprem al NATO, de la Mons, în sudul Belgiei.

„Suntem pregătiți astăzi să facem față oricărei crize sau situații neprevăzute”, a adăugat Grynkewich, potrivit Politico Europe.

Declarațiile lui Grynkewich vin pe fondul unor preocupări legate de anticipata retragere a trupelor americane din Europa, ca urmare a viitoarei strategii de apărare a președintelui Donald Trump. Așa-numita revizuire a posturii militare este așteptată pe scară largă să implice o redislocare a forțelor SUA din Europa către regiunea Indo-Pacific.

Această schimbare a început deja, SUA retrăgând luna trecută 800 de soldați din România, o decizie pe care Bucureștiul a cerut Washingtonului să o reconsidere.

Îngrijorarea legată de reducerea celor 85.000 de militari americani din Europa reflectă, de asemenea, o dezbatere mai largă privind angajamentul Washingtonului față de alianță în cel de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump.

Afirmațiile generalului american vin în contextul în care Statele Unite doresc ca Europa să preia majoritatea capacităților convenționale de apărare ale NATO, de la informații la rachete, până în 2027, conform unor declarații ale unor oficiali ai Pentagonului, citate Reuters într-un material documentat în exclusivitate.

Mesajul a fost transmis în cadrul unei întâlniri de la Washington în această săptămână, la care au participat membri ai personalului Pentagonului care supraveghează politica NATO și mai multe delegații europene.

Transferul acestei poveri de la SUA către membrii europeni ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ar schimba dramatic modul în care Statele Unite, membru fondator al alianței postbelice, colaborează cu cei mai importanți parteneri militari ai săi.

Aceste informații apar după ce noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității joi spre vineri de Casa Albă, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali, cu administrația Trump descriind Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, acuzând Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani. Pe lângă limbajul alarmist, strategia oferă o imagine a modului în care Washingtonul vede viitorul alianțelor – de la a pune capăt extinderii perpetue a NATO la un viitor în care majoritatea membrilor NATO să fie non-europeni și până la prioritățile globale și rolul Americii într-o lume pe care o consideră din ce în ce mai volatilă.