Connect with us

ROMÂNIA

Grupul Băncii Europene de Investiții a acordat României în 2019 un sprijin financiar de 865 de milioane de euro

Published

on

© https://www.eib.org/

România a primit în 2019 de la Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI), compus din Banca Europeană de Investiții (BEI) și filiala sa, Fondul European de Investiții (FEI), suma de 865 de milioane de euro sub formă de împrumuturi, garanții, capital de risc și microfinanțare, anunță Banca Europeană de Investiții printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Din suma totală, finanţările acordate de BEI au însumat 766 milioane euro, iar angajamentele FEI sub formă de capital de risc, garanţii şi microfinanţare au fost în valoare de 416 milioane euro. Practic, finanţările acordate de Grupul BEI în România s-au ridicat la 0,4% din PIB şi au susţinut 10.200 de companii şi aproximativ 107.000 de locuri de muncă.

Vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, a precizat, într-o conferinţă susţinută joi la Bucureşti, că un număr de 10.200 de firme au beneficiat de operaţiunile Grupului BEI şi au fost susţinute aproximativ 107.000 de locuri de muncă.

”Anul trecut, banca UE şi filiala, sa, FEI, au oferit economiei româneşti un sprijin echilibrat, în valoare de 865 milioane de euro, pentru proiecte implementate în sectoarele public şi privat şi pentru IMM-uri în parteneriat cu bănci comerciale. Datorită finanţării inovatoare cu garanţie FEIS, parte importantă a Planului de Investiţii pentru Europa, am finanţat proiecte vizând dezvoltarea educaţiei, infrastructura de apă şi energie, precum şi investiţii menite să îmbunătăţească producţia şi managementul din industria alimentară. În 2019, 10.200 de firme au beneficiat de operaţiunile Grupului BEI şi au fost susţinute aproximativ 107.000 de locuri de muncă. În serviciile de consultanţă, printre altele, cooperarea noastră cu autorităţile locale a facilitat aprobarea de cofinanţări nerambursabile ale Comisiei Europene pentru proiecte româneşti în valoare de 2,5 miliarde de euro în 2019”, a declarat Andrew McDowell.

La rândul său, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a punctat ”rolul important pe care BEI îl are în susținerea proiectelor de investiții în România, de la consultanță/ asistență tehnică până la finanțare, pentru o paletă largă de beneficiari. Implementarea Pactului ecologic european prezintă oportunități și provocări pentru toate statele UE și toate părțile implicate. Pentru România cu atât mai mult suntem preocupați de atenuarea costurilor sociale ale măsurilor propuse de Comisia Europeană și vom lucra împreună cu BEI, banca UE pentru climă, pentru asigurarea unei tranziții echitabile.”, a mai spus oficialul român.

De la lansarea FEIS până la sfârşitul anului 2019, în România au fost aprobate proiecte susţinute de FEIS în valoare de 735 de milioane de euro, estimându-se că acestea vor mobiliza investiţii în valoare de 3.1 miliarde de euro.

În 2019, BEI a finanțat, cu garanții FEIS, mai multe proiecte.

Astfel a fost acordat un împrumut în valoare de 25 de milioane de euro pentru Universitatea Politehnică din București (UPB) pentru a mări calitatea, eficiența și eficacitatea proceselor de învățare și cercetare. Scopul urmărit este acela de a regrupa facultățile situate la Polizu în campusul Noul Local și de a moderniza spațiile la standarde care pot susține în mod optim activitățile de predare, învățare și cercetare din cadrul universității. Peste 5.000 de studenți și 273 de angajați vor beneficia de pe urma reamenajării principalului campus universitar.

Un alt împrumut în valoare de 12 milioane de euro a fost acordat Companiei Regionale de Apă Alba pentru a finanța reabilitarea și extinderea serviciilor de aprovizionare cu apă și de canalizare din județul Alba, la care s-au adăugat fonduri din Politica de Coeziune a UE. Proiectul îmbunătățește aprovizionarea cu apă potabilă și serviciile de canalizare pentru circa 332.000 de locuitori. Acest proiect a beneficiat de susținerea JASPERS până la obținerea abrobării finanțării nerambursabile de la CE.

27.5 milioane de euro au fost acordate pentru a susține extinderea, reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de producţie şi depozitare de produse alimentare şi băuturi ale Grupului Maspex din Giurgiu, Vălenii de Munte şi Vatra Dornei. Grupul polonez este un jucător important pe piaţa alimentelor şi băuturilor din Europa Centrala şi de Sud-Est, precizează sursa citată.

De asemenea, un împrumut în valoare de 7.5 milioane de euro a fost acordat companiei de origine britanică Winnow din domeniul gestionării deşeurilor alimentare pentru dezvoltarea şi introducerea de soluţii software şi hardware care să sprijine personalul unităţilor profesionale de alimentaţie publică în a monitoriza cantităţile şi compoziţia deşeurilor alimentare. Acest proiect va conduce la economisirea de alimente în valoare de 900 milioane de euro până în 2025 şi va susţine 69 de locuri de muncă.

Un împrumut de 100 milioane de euro a fost acordat Transgaz pentru construirea unei noi conducte care va conecta resursele de gaze naturale ale României din Marea Neagră atât cu reţeaua naţională de transport de gaze naturale, cât şi cu gazoductul BRUA. Transgaz este operatorul naţional de transport de gaze din România. Împrumutul vine în completarea celui în valoare de 50 milioane de euro semnat în 2018.

Totodată, o investiţie de 13 milioane de euro a fost direcţionată către operatorul de servicii alternative de transport Bolt pentru a-şi îmbunătăţi activitatea de cercetare şi dezvoltare şi a dezvolta produse noi. ”Proiectul facilitează utilizarea de tehnologie modernă cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa, fiabilitatea şi durabilitatea serviciilor, menţinând în acelaşi timp eficienţa ridicată a operaţiunilor companiei. Acesta include investiţii în serviciile existente de <<ride-hailing>>, dar şi servicii de mobilitate personalizate, precum livrarea de alimente”, se mai arată în comunicatul BEI.

Pentru susţinerea dezvoltării urbane, în 2019, banca a acordat împrumuturi totalizând 66,4 milioane de euro (dintr-un volum aprobat a se acorda de 161 milioane de euro) pentru a finanţa programele de investiţii privind eficienţa energetică din sectoarele 2, 4 şi 6 ale municipiului Bucureşti. În total, 883 de clădiri de locuinţe şi 19 clădiri publice vor beneficia de îmbunătăţirea eficienţei energetice prin aceste investiţii. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a clădirilor conduce la scăderea cu 50% a consumului energetic al clădirilor vizate. Fondurile BEI finanţează până la 75% din costurile acestui însemnat proiect de economisire de energie, contribuind la punerea în aplicare atât a Planului Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice al Guvernului român, cât şi a Iniţiativei UE privind utilizarea eficientă a resurselor.

În urma implementării cu succes a Iniţiativei pentru IMM-uri din România, autorităţile din România au alocat încă 150 milioane de euro din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), contribuţia totală FESI a României la program ridicându-se la 250 milioane de euro. Ca urmare a acestei creşteri, ca şi a resurselor suplimentare acordate de Grupul BEI şi Comisia Europeană, finanţarea totală disponibilă pentru IMM-urile din România în cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri va ajunge la 1,38 miliarde de euro. Creditele garantate prin Iniţiativa pentru IMM-uri din România vor fi oferite prin şapte bănci româneşti şi vor îmbunătăţi accesul a circa 5.000 de IMM-uri din România la finanţare în condiţii avantajoase”, conform documentului citat.

Pe lângă Iniţiativa pentru IMM-uri, BEI a încheiat contracte de împrumut în valoare de 185 milioane de euro cu patru instituţii financiare partenere, îmbunătăţind în continuare accesul IMM-urilor şi al autorităţilor locale din România la finanţare BEI. Aceste linii de credit vor susţine infrastructura locală, protecţia mediului, energia, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, precum şi serviciile, inclusiv turismul. Se estimează că de împrumuturile acordate de BEI în România vor beneficia aproximativ 2.000 de proiecte elaborate de IMM-uri şi întreprinderi de dimensiune intermediară, ceea ce înseamnă susţinerea a aproximativ 53.300 de locuri de muncă.

FEI a angajat în total 416 milioane de euro pentru 24 de operaţiuni, obiectivul urmărit fiind mobilizarea a 1,034 miliarde de euro. În 2019, de operaţiunile FEI în România au beneficiat aproximativ 8.200 de întreprinderi, fiind sprijinite circa 53.600 de locuri de muncă.

Cu 27 de angajaţi, Biroul regional din Bucureşti este cel mai mare birou JASPERS şi constituie un centru regional de know-how pentru Europa de Sud-Est. Experţii din alte birouri JASPERS contribuie know-how suplimentar pentru proiectele din regiune.

JASPERS a finalizat circa 20 de acţiuni în România pe parcursul anului 2019, iar valoarea investiţiilor sprijinite prin aceste acţiuni se ridică la circa 6.23 miliarde de euro. Cele mai importante acţiuni finalizate în 2019 au sprijinit: 3 proiecte pentru spitale din România, în valoare de 1.64 miliarde de euro; 5 proiecte din domeniul transporturilor, în valoare de 2.58 miliarde de euro; 5 proiecte din domeniul apei în valoare de 1.91 miliarde de euro; un proiect de gestionare a deşeurilor, în valoare de 104 milioane de euro. În plus, 7 proiecte susţinute prin JASPERS (3 în domeniul transporturilor şi 4 în domeniul apei), în valoare de 3.9 miliarde de euro, au beneficiat de aprobarea finanţării nerambursabile de către CE în 2019.

Volumul finanţărilor nerambursabile aprobate de CE pentru proiecte din România pe parcursul anului 2019 este de 2.5 miliarde de euro (65% din costul proiectelor).

În cadrul perioadei de programare 2014-2020, până la 31 decembrie 2019, JASPERS a finalizat circa 100 de acţiuni pentru autorităţile române. Valoarea investiţiilor susţinute în cadrul acţiunilor finalizate este de 14.3 miliarde de euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: Institutul Cantacuzino a crescut capacitatea de testare pentru coronavirus. Aproape 400 de probe sunt prelucrate zilnic

Published

on

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”, prin Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale, a reuşit creşterea numărului de teste realizate zilnic pe probe recoltate de la pacienţii suspecţi de infecţie cu virusul SARS CoV-2, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Institutul a reuşit, prin reorganizarea fluxului activităţilor, sporirea eforturilor echipelor de specialişti şi reconfigurarea programului de lucru, să prelucreze în prezent aproape 400 de probe în 24 de zile.

La debutul activităţii de testare la infecţia cu noul coronavirus se puteau prelucra, în medie, până la 250 de probe zilnic, arată MApN.

Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale al institutului, acreditat din anul 1969 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centru Naţional de Referinţă pentru gripă în România, a efectuat până în prezent teste de diagnostic molecular pentru aproape 4.500 de probe recoltate de la persoane suspecte de infecţie cu noul coronavirus.

Citiți și 

MApN: Institutul Național Cantacuzino a efectuat teste de diagnostic pentru 1.000 de cazuri suspecte cu noul coronavirus

Coronavirus: Institutul Cantacuzino, invitat de Organizația Mondială a Sănătății să participe la controlul extern de calitate al testelor efectuate pentru identificarea SARS-CoV-2

Continue Reading

ROMÂNIA

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, despre economia actuală a României: ”Are nevoie rapid de injecții de cash”

Published

on

© Ioana Constantin - Facebook

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, subliniază că în contextul crizei provocate de pandemie, economia românească are nevoie ”rapid de injecții de cash”.

Potrivit Ioanei Constantin, IMM-urile reprezintă ”coloana vertebrală a economiei” și trebuie repornite cu măsuri concrete.

”Trebuie în continuare să genereze locurile de muncă, să plătească salarii”, a mai adăugat aceasta.

Producția internă în această perioadă are nevoie de investiții consistente, mai notează secretarul adjunct al PMP pe pagina oficială de Facebook.

Reamintim că în data de 25 martie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a convenit cu Banca Națională și cu sistemul bancar amânarea ratelor la bănci pentru 9 luni. De această măsură vor beneficia toți românii care vor cere o amânare, atât persoane fizice cât și persoane juridice.

“Soluția pe care am propus-o Băncii Naționale și sistemului bancar este una care ia în calcul mai multe elemente. Cei care doresc să aibă ratele amânate la bancă pot să o facă până la 9 luni de zile. Este un termen pe care l-am discutat cu Banca Națională și cu sistemul bancar. Propunerea a fost agreată de Banca Națională și de sistemul bancar, vom vedea dacă așa va rămâne în ordonanță”a declarat Florin Cîțu, care a precizat că acest act executiv ar urma să fie adoptat joi, în ședință de Guvern.

Citiți și: Ministrul Finanțelor propune amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Măsura se va aplica tuturor românilor. Vor avea acces și persoanele fizice și cele juridice

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending