Connect with us

ROMÂNIA

Grupul Băncii Europene de Investiții a acordat României în 2019 un sprijin financiar de 865 de milioane de euro

Published

on

© https://www.eib.org/

România a primit în 2019 de la Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI), compus din Banca Europeană de Investiții (BEI) și filiala sa, Fondul European de Investiții (FEI), suma de 865 de milioane de euro sub formă de împrumuturi, garanții, capital de risc și microfinanțare, anunță Banca Europeană de Investiții printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Din suma totală, finanţările acordate de BEI au însumat 766 milioane euro, iar angajamentele FEI sub formă de capital de risc, garanţii şi microfinanţare au fost în valoare de 416 milioane euro. Practic, finanţările acordate de Grupul BEI în România s-au ridicat la 0,4% din PIB şi au susţinut 10.200 de companii şi aproximativ 107.000 de locuri de muncă.

Vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, a precizat, într-o conferinţă susţinută joi la Bucureşti, că un număr de 10.200 de firme au beneficiat de operaţiunile Grupului BEI şi au fost susţinute aproximativ 107.000 de locuri de muncă.

”Anul trecut, banca UE şi filiala, sa, FEI, au oferit economiei româneşti un sprijin echilibrat, în valoare de 865 milioane de euro, pentru proiecte implementate în sectoarele public şi privat şi pentru IMM-uri în parteneriat cu bănci comerciale. Datorită finanţării inovatoare cu garanţie FEIS, parte importantă a Planului de Investiţii pentru Europa, am finanţat proiecte vizând dezvoltarea educaţiei, infrastructura de apă şi energie, precum şi investiţii menite să îmbunătăţească producţia şi managementul din industria alimentară. În 2019, 10.200 de firme au beneficiat de operaţiunile Grupului BEI şi au fost susţinute aproximativ 107.000 de locuri de muncă. În serviciile de consultanţă, printre altele, cooperarea noastră cu autorităţile locale a facilitat aprobarea de cofinanţări nerambursabile ale Comisiei Europene pentru proiecte româneşti în valoare de 2,5 miliarde de euro în 2019”, a declarat Andrew McDowell.

La rândul său, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a punctat ”rolul important pe care BEI îl are în susținerea proiectelor de investiții în România, de la consultanță/ asistență tehnică până la finanțare, pentru o paletă largă de beneficiari. Implementarea Pactului ecologic european prezintă oportunități și provocări pentru toate statele UE și toate părțile implicate. Pentru România cu atât mai mult suntem preocupați de atenuarea costurilor sociale ale măsurilor propuse de Comisia Europeană și vom lucra împreună cu BEI, banca UE pentru climă, pentru asigurarea unei tranziții echitabile.”, a mai spus oficialul român.

De la lansarea FEIS până la sfârşitul anului 2019, în România au fost aprobate proiecte susţinute de FEIS în valoare de 735 de milioane de euro, estimându-se că acestea vor mobiliza investiţii în valoare de 3.1 miliarde de euro.

În 2019, BEI a finanțat, cu garanții FEIS, mai multe proiecte.

Astfel a fost acordat un împrumut în valoare de 25 de milioane de euro pentru Universitatea Politehnică din București (UPB) pentru a mări calitatea, eficiența și eficacitatea proceselor de învățare și cercetare. Scopul urmărit este acela de a regrupa facultățile situate la Polizu în campusul Noul Local și de a moderniza spațiile la standarde care pot susține în mod optim activitățile de predare, învățare și cercetare din cadrul universității. Peste 5.000 de studenți și 273 de angajați vor beneficia de pe urma reamenajării principalului campus universitar.

Un alt împrumut în valoare de 12 milioane de euro a fost acordat Companiei Regionale de Apă Alba pentru a finanța reabilitarea și extinderea serviciilor de aprovizionare cu apă și de canalizare din județul Alba, la care s-au adăugat fonduri din Politica de Coeziune a UE. Proiectul îmbunătățește aprovizionarea cu apă potabilă și serviciile de canalizare pentru circa 332.000 de locuitori. Acest proiect a beneficiat de susținerea JASPERS până la obținerea abrobării finanțării nerambursabile de la CE.

27.5 milioane de euro au fost acordate pentru a susține extinderea, reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de producţie şi depozitare de produse alimentare şi băuturi ale Grupului Maspex din Giurgiu, Vălenii de Munte şi Vatra Dornei. Grupul polonez este un jucător important pe piaţa alimentelor şi băuturilor din Europa Centrala şi de Sud-Est, precizează sursa citată.

De asemenea, un împrumut în valoare de 7.5 milioane de euro a fost acordat companiei de origine britanică Winnow din domeniul gestionării deşeurilor alimentare pentru dezvoltarea şi introducerea de soluţii software şi hardware care să sprijine personalul unităţilor profesionale de alimentaţie publică în a monitoriza cantităţile şi compoziţia deşeurilor alimentare. Acest proiect va conduce la economisirea de alimente în valoare de 900 milioane de euro până în 2025 şi va susţine 69 de locuri de muncă.

Un împrumut de 100 milioane de euro a fost acordat Transgaz pentru construirea unei noi conducte care va conecta resursele de gaze naturale ale României din Marea Neagră atât cu reţeaua naţională de transport de gaze naturale, cât şi cu gazoductul BRUA. Transgaz este operatorul naţional de transport de gaze din România. Împrumutul vine în completarea celui în valoare de 50 milioane de euro semnat în 2018.

Totodată, o investiţie de 13 milioane de euro a fost direcţionată către operatorul de servicii alternative de transport Bolt pentru a-şi îmbunătăţi activitatea de cercetare şi dezvoltare şi a dezvolta produse noi. ”Proiectul facilitează utilizarea de tehnologie modernă cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa, fiabilitatea şi durabilitatea serviciilor, menţinând în acelaşi timp eficienţa ridicată a operaţiunilor companiei. Acesta include investiţii în serviciile existente de <<ride-hailing>>, dar şi servicii de mobilitate personalizate, precum livrarea de alimente”, se mai arată în comunicatul BEI.

Pentru susţinerea dezvoltării urbane, în 2019, banca a acordat împrumuturi totalizând 66,4 milioane de euro (dintr-un volum aprobat a se acorda de 161 milioane de euro) pentru a finanţa programele de investiţii privind eficienţa energetică din sectoarele 2, 4 şi 6 ale municipiului Bucureşti. În total, 883 de clădiri de locuinţe şi 19 clădiri publice vor beneficia de îmbunătăţirea eficienţei energetice prin aceste investiţii. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a clădirilor conduce la scăderea cu 50% a consumului energetic al clădirilor vizate. Fondurile BEI finanţează până la 75% din costurile acestui însemnat proiect de economisire de energie, contribuind la punerea în aplicare atât a Planului Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice al Guvernului român, cât şi a Iniţiativei UE privind utilizarea eficientă a resurselor.

În urma implementării cu succes a Iniţiativei pentru IMM-uri din România, autorităţile din România au alocat încă 150 milioane de euro din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), contribuţia totală FESI a României la program ridicându-se la 250 milioane de euro. Ca urmare a acestei creşteri, ca şi a resurselor suplimentare acordate de Grupul BEI şi Comisia Europeană, finanţarea totală disponibilă pentru IMM-urile din România în cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri va ajunge la 1,38 miliarde de euro. Creditele garantate prin Iniţiativa pentru IMM-uri din România vor fi oferite prin şapte bănci româneşti şi vor îmbunătăţi accesul a circa 5.000 de IMM-uri din România la finanţare în condiţii avantajoase”, conform documentului citat.

Pe lângă Iniţiativa pentru IMM-uri, BEI a încheiat contracte de împrumut în valoare de 185 milioane de euro cu patru instituţii financiare partenere, îmbunătăţind în continuare accesul IMM-urilor şi al autorităţilor locale din România la finanţare BEI. Aceste linii de credit vor susţine infrastructura locală, protecţia mediului, energia, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, precum şi serviciile, inclusiv turismul. Se estimează că de împrumuturile acordate de BEI în România vor beneficia aproximativ 2.000 de proiecte elaborate de IMM-uri şi întreprinderi de dimensiune intermediară, ceea ce înseamnă susţinerea a aproximativ 53.300 de locuri de muncă.

FEI a angajat în total 416 milioane de euro pentru 24 de operaţiuni, obiectivul urmărit fiind mobilizarea a 1,034 miliarde de euro. În 2019, de operaţiunile FEI în România au beneficiat aproximativ 8.200 de întreprinderi, fiind sprijinite circa 53.600 de locuri de muncă.

Cu 27 de angajaţi, Biroul regional din Bucureşti este cel mai mare birou JASPERS şi constituie un centru regional de know-how pentru Europa de Sud-Est. Experţii din alte birouri JASPERS contribuie know-how suplimentar pentru proiectele din regiune.

JASPERS a finalizat circa 20 de acţiuni în România pe parcursul anului 2019, iar valoarea investiţiilor sprijinite prin aceste acţiuni se ridică la circa 6.23 miliarde de euro. Cele mai importante acţiuni finalizate în 2019 au sprijinit: 3 proiecte pentru spitale din România, în valoare de 1.64 miliarde de euro; 5 proiecte din domeniul transporturilor, în valoare de 2.58 miliarde de euro; 5 proiecte din domeniul apei în valoare de 1.91 miliarde de euro; un proiect de gestionare a deşeurilor, în valoare de 104 milioane de euro. În plus, 7 proiecte susţinute prin JASPERS (3 în domeniul transporturilor şi 4 în domeniul apei), în valoare de 3.9 miliarde de euro, au beneficiat de aprobarea finanţării nerambursabile de către CE în 2019.

Volumul finanţărilor nerambursabile aprobate de CE pentru proiecte din România pe parcursul anului 2019 este de 2.5 miliarde de euro (65% din costul proiectelor).

În cadrul perioadei de programare 2014-2020, până la 31 decembrie 2019, JASPERS a finalizat circa 100 de acţiuni pentru autorităţile române. Valoarea investiţiilor susţinute în cadrul acţiunilor finalizate este de 14.3 miliarde de euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Published

on

© Florin Cîțu - Facebook

Premierul Florin Cîţu a anunţat că, în cursul zilei de sâmbătă, sunt livrate către Republica Moldova primele doze de vaccin AstraZeneca, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a premierului.

„România îşi ţine promisiunea făcută de preşedintele Klaus Iohannis pentru Republica Moldova. Astăzi livrăm primele doze de vaccin, 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca. Urmează şi restul în lunile următoare”, a precizat Cîţu.

Executivul a decis vineri, într-o şedinţă online, acordarea a 21.600 de doze de vaccin anti-COVID pentru Republica Moldova.

Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care România acordă un ajutor de 20.000 de doze de vaccin anti-COVID Republicii Moldova, a anunţat prim-ministrul Florin Cîţu.

“În şedinţa de Guvern de astăzi au fost mai multe hotărâri şi câteva ordonanţe, cea mai importantă este ordonanţa de urgenţă prin care am reglementat ajutorul pe care-l vom da imediat Republicii Moldova, constând în 20.000 de doze de vaccinuri. Este o donaţie pe care o vom face, este prima tranşă din cele 200.000 de vaccinuri pe care le trimitem în Republica Moldova. Astăzi a fost aprobată ordonanţa de urgenţă, după ce o să fie publicată ordonanţa de urgenţă va fi nevoie de hotărâre de guvern pe care o vom aproba, dacă este nevoie, într-o şedinţă online pentru a ne asigura că aceste doze ajung în Republica Moldova cât mai rapid “, a declarat Florin Cîţu, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, citat de Agerpres.

Decizia a fost salutată imediat de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

“O veste foarte bună pentru țara noastră! Acum câteva clipe Guvernul României a anunțat aprobarea Ordonanței de urgență prin care a fost reglementat ajutorul ce va fi oferit imediat pentru Republica Moldova. Acest ajutor imediat constă din 20 de mii de doze de vaccin, ceea ce constituie prima tranșă din cele 200 000 de doze de vaccin promise de România”, a scris Sandu, pe Facebook.

Continue Reading

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc și Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC, au organizat dezbaterea privind viitorul document strategic al Municipiului Cluj-Napoca în materie de mobilitate 

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca

Cluj-Napoca își pregătește viziunea în materie de mobilitate pentru următorul deceniu. În acest sens, Primăria Cluj-Napoca, alături de Banca Mondială și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj derulează un proiect privind elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada 2021-2030.

Joi, 25 februarie 2021, Primăria Cluj-Napoca, prin CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică, a continuat seria dezbaterilor publice online pe marginea viitorului document strategic, de această dată tema în jurul căreia s-au purtat discuțiile fiind mobilitatea. Astfel, timp de peste trei ore a avut loc un amplu dialog între reprezentanți ai administrațiilor locale din zona metropolitană Cluj, specialiști ai Băncii Mondiale și cetățeni cu spirit civic despre direcțiile strategice care vor pregăti orașul și localitățile din jur pentru dezvoltare.

Pe termen mediu și lung au fost identificate soluții de mobilitate alternativă la mașină, precum necesitatea reconfigurării rețelei de transport public în așa fel încât aceasta să asigure o accesibilitate crescută pentru cetățeni, înlocuirea totală a flotei de autobuze cu mijloace de transport nepoluante – autobuze electrice, dar și autobuze cu hidrogen – benzi dedicate, o rețea coerentă de piste pentru biciclete.

La începutul dezbaterii, Emil Boc a prezentat stadiul proiectelor majore de infrastructură care vor duce la dezvoltarea Clujului și zonei metropolitane în următoarele decenii.

„Pe scurt, viziunea noastră este următoarea: Clujul gândește în limbaj metropolitan și în termeni precum verde, digital și rezilient. Trenul metropolitan va dezvolta economic Clujul metropolitan și va asigura o mobilitate verde, nepoluantă, precum și atragerea de investiții străine, pe un areal de aproape 49 de kilometri. 

Metroul va porni din capătul Floreștiului, va merge pe la Spitalul Regional de Urgență și va ajunge la podul Ira, unde se intersectează cu trenul metropolitan. Aici avem în vedere două ramificații: una spre Sopor și una spre Bulevardul Muncii, pentru a conecta mai bine și zona de nord a orașului, care va fi un punct major de dezvoltare.

Centura metropolitană este al treilea proiect major al Clujului, care va avea punctul de pornire la capătul Gilăului, va urma culoarul Someșului, va intra în Cluj-Napoca la nodul N printr-un pasaj suprateran, va merge pe Calea Turzii și va face apoi culoar direct de la Selgros în Bulevardul Muncii și va ajunge la centura Apahida-Vâlcele.

Acest proiect are 11 noduri pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca și 20 de noduri de legătură în total, ceea ce înseamnă scoaterea în integralitate a traficului nenecesar din Cluj-Napoca. Este un proiect prins în Planul de Redresare și Reziliență, are finanțare asigurată, practic suntem în etapa finală a realizării studiului de fezabilitate, obținerea acordului de mediu, avizele ministeriale și apoi urmează aprobarea de către Guvern a culoarului de expropriere și licitația de proiectare și execuție. Acest proiect a făcut pași majori și consistenți, chiar dacă este de o dificultate majoră.

Experții Băncii Mondiale au subliniat faptul că obiectivul numărul 1 pe termen lung al noii strategii va fi un oraș inteligent conectat. Astfel, noua strategie va pune accent pe sprijinirea tranziției la o mobilitate urbană sustenabilă, multimodală și cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, care să se concretizeze într-o scădere cu minim 15 puncte procentuale a ponderii cetățenilor care utilizează zilnic autoturismul până în anul 2030.

„Vom corela Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, dar și cu Planul de Amenajare a Teritoriului județului Cluj, realizat de Consiliul Județean, de asemenea în parteneriat cu Banca Mondială. Aceste documente strategice, odată finalizate vor intra în dezbatere publică și vor fi postate în integralitate pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca. Prin urmare, va mai exista ocazia să fie amendate, astfel încât înainte de aprobarea în Consiliul local să avem cele mai bune și complete strategii, atât pentru municipiul Cluj-Napoca, cât și pentru zona metropolitană” a explicat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca și totodată coordonatorul CIIC.

Această dezbatere a fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Primăria Cluj-Napoca va continua seria dezbaterilor publice dedicate conturării viitoarei Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030 joi, 4 martie 2021, tema propusă fiind Locuirea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, către liderii europeni: România susține inițiativele UE pentru securitate și apărare, dar în deplină complementaritate cu NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, la reuniunea prin videoconferință a liderilor UE consacrată securității și apărării, faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat vineri o discuție strategică privind securitatea și apărarea, inclusiv cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, subiectul fiind discutat într-un context particular, marcat de evoluții semnificative la nivel european și global, între care schimbarea Administrației de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecție strategică privind Politica de securitate și apărare comună.

În Declarația adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum și de a întări parteneriatele cu ONU și parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanța întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente și ambițioase.

Citiți și Securitate și apărare: Liderii UE, angajament pentru cooperarea cu NATO și SUA. Statele membre vor operaționaliza Facilitatea pentru Pace și Fondul de Apărare pentru a consolida baza industrială și tehnologică a Europei

Citiți și Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

Referitor la acest subiect, șeful statului a accentuat faptul că țara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securității și apărării, pentru promovarea intereselor și valorilor UE, precum și pentru consolidarea capacității sale de gestionare a amenințărilor și provocărilor la adresa securității.

Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Președintele a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce privește procesul de reflecție privind Busola strategică, președintele Klaus Iohannis a menționat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea și consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securității și apărării.

Șeful statului a susținut că, în cadrul viitoarei Conferințe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, președintele Klaus Iohannis a menționat nevoia ca Uniunea să dețină, pe lângă o economie puternică, și o politică de securitate și apărare, precum și o politică externă puternice.

În acest context, președintele României a subliniat că elementul esențial al acțiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forței acesteia, atât pe plan intern, cât și extern.

Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică și răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică și prosperă a Uniunii.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi48 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.5 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi22 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.24 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA24 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending