Connect with us

ROMÂNIA

Grupul Euro BNR: Planul de redresare al Comisiei Europene poate ajuta România să aplice măsuri cu efecte benefice asupra procesului de convergență și pregătire a aderării la zona euro

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, cu efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro, se arată în raportul Zona Euro Monitor, din luna iulie, pregătit de Grupul Euro din cadrul BNR.

Guvernul României își menține, conform prevederilor Programului de convergență 2020, angajamentul de aderare la zona euro. Totuși, în contextul manifestării pandemiei, eforturile se axează prioritar pe minimizarea efectelor negative ale acesteia și pe implementarea unor măsuri de relansare economică, iar atenția autorităților va fi îndreptată către adoptarea euro imediat ce sunt restabilite echilibrele macroeconomice.

Planul național de adoptare a monedei euro alături de Raportul de fundamentare a acestuia au fost publicate în decembrie 2018 constituind documente programatice, în care sunt identificate obiectivele strategice a căror îndeplinire este necesară în vederea aderării la zona euro. Planul național de adoptare a monedei euro include pași concreți de acțiune care să permită intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM) II în orizontul 2024-2025. Aceste documente nu au fost însă urmate de progrese efective în planul convergenței, în special din cauza derapajelor bugetare.

Documentul atrage atenţia asupra faptului că România a devenit, odată cu declanşarea procedurii de deficit excesiv, singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai respectă niciunul dintre criteriile de la Maastricht, iar abaterile sunt substanţiale.

„Deși evoluțiile indicatorilor de convergeță nominală, în primul trimestru al anului curent, au continuat, în general, pe tendințele înregistrate anterior, deviațiile acestora de la valorile de referință corespunzătoare au consemnat dinamici mixte. Tabloul de bord evidențiază, pe de o parte, abateri în expansiune în cazul dobânzii pe termen lung, o accelerare a creșterii datoriei publice în T1 din 2020, estimările pentru sfârșitul anului indicând consumarea spațiului fiscal efectiv. Pe de altă parte, se remarcă o ușoară ameliorare în cazul ratei inflației, iar fluctuațiile cursului de schimb au rămas, spre deosebire de situația la nivel regional, relativ reduse, în pofida reactivării aversiunii globale față de risc și relaxării condițiilor monetare autohtone necesare depresurizării efectelor induse pe piața monetară de majorarea primei de risc suveran”.

De asemenea, „magnitudinea deviației soldului bugetar de la valoarea de referință corespunzătoare este ecranată de rezultatul contabilizării costurilor aferente gestiunii urgenței medicale”. 

Astfel, analiștii precizează că revenirea sustenabilă pe o tendință convergentă cu exigențele aderării la zona euro este condiționată, în principal, de inversarea durabilă a expansiunii, deja înaltelor deficite gemene, în așa fel încât România, nu doar să închidă procedura de deficit excesiv, ci și să depășească, ceea ce s-ar putea numi, capcana ratingului investițional minim.

În acest context, planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, ce vor avea efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro. Totuși, se atrage atenția că „este important ca sprijinul extern să fie completat de abordări economice interne prielnice dezvoltării unei economii cât mai robuste, cu deficite reduse, având în vedere că zona euro are propriile insuficiențe (de exemplu, nu are funcție de stabilizare sau schemă colectivă de garantare a depozitelor)”.

În ceea ce privește relansarea economică în România după ridicarea stării de urgență, autorii raportului precizează că depinde de „costurile de tranzacție”, care și ele depind de evoluția restricțiilor și mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală și colectivă, de comportamentul de economisire și de investire productivă. Mai mult, spun aceștia, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanțarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei și de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde și de refacerea lanțurilor de producție în Europa.

„Anul 2021 poate aduce operaționalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robustețe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie, pe investiții; să avem mai mult în vedere sănătatea populației și securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). Nu putem lăsa totul în grija Pieței Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forțe proprii; este o lecție a crizei financiare și a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite”, se punctează în document.

De asemenea, analiștii sunt de părere că în România este necesar un sistem de impozitare mai echitabil, pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esențiale și să ajute societatea să fie mai robustă. Explicația ține de apariția inevitabilă a altor șocuri.

Raportul mai menționează posibilitatea de a privi criza sanitară cu efecte economice ca pe o oportunitate pentru adâncirea reformei Uniunii Economice și Monetare (UEM), în plan european, precum și de a reforma economia României, în plan național.

În primul rând, specialiștii sunt de părere că șocul COVID-19 poate fi o oportunitate pentru adâncirea reformei UEM în sensul i) unui acord politic cât mai rapid pentru avansul uniunii fiscale; ii) unei coabitări echilibrate între politica monetară și politicile fiscale naționale; respectiv iii) unei recuperări simetrice a economiilor statelor membre, prin sprijinirea consolidării rezilienței.

În al doilea rând, deși spun analiștii, criza COVID-19 a găsit România cu structuri economice insuficient de reziliente, spațiu de manevră redus și politici fiscale nesustenabile, se pot identifica cel puțin patru oportunități de a reforma economia prin: i) sporirea încrederea românilor în instituțiile statului; ii) re- europenizarea politicii fiscale a României; iii) întoarcerea la o politică fiscală sustenabilă și durabilă pe termen mediu și lung; iv) grăbirea convergenței economice.

În context, autorii raportului explică că economia devine mai susceptibilă la o nouă criză cu cât vulnerabilitățile economice sunt mai multe și mai adânci. Trei vulnerabilități sunt considerate de partenerii europeni ca fiind principali factori de risc care pot trimite economia în criză: i) lichidități insuficiente pentru economie; ii) politici fiscal-bugetare în derapaj major; iii) lipsa de predictibilitate a procesului decizional la nivel național și, continuarea politizării excesive a actului decizional din sectorul public.

Experți din Banca Națională a României, alături de specialiști din alte instituții publice și de cercetători din Academia Română, au participat la elaborarea raportului citat. Mai mult, ei urmăresc în mod constant evoluția economiei noastre în raport cu ce se întâmplă în spațiul economic al Uniunii, cu evoluții în zona euro. Grupul Euro poate fi văzut ca parte a unui follow up la activitatea Comisiei Naționale. Concretizarea acestui demers este o analiză periodică, având genericul „Romania-Zona Euro Monitor”, care este pregătită pentru conducerea Băncii Naționale a României și alți factori de decizie din România.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

România reacționează la amenințările Rusiei: Consolidarea securității la Marea Neagră este răspunsul legitim la eforturile de militarizare ale Federației Ruse

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România salută normalizarea relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite și rolul SUA în acest proces

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE salută anunţul de joi privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, precum şi rolul relevant al Statelor Unite ale Americii în acest proces.

În acest context, arată sursa citată, Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că acest demers dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, doi dintre partenerii regionali importanţi ai României, va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.

“De asemenea, acest demers poate sprijini eforturile de identificare a unei soluţii juste şi de durată în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Astfel cum a reiterat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, inclusiv în discuţiile sale telefonice recente cu omologii israelian, palestinian şi iordanian, România sprijină o rezolvare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, fundamentată pe soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, în conformitate cu dreptul internaţional, ca singura opţiune viabilă care răspunde aspiraţiilor ambelor părţi”, se precizează în comunicat.

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed.

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport îngrijorător al UE privind evoluția COVID-19: România, campioană la numărul de noi cazuri, decese și rată de pozitivare

Published

on

© Health Service Executive, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România este a doua țară cu cel mai mare număr de cazuri noi de coronavirus raportate la nivelul Uniunii Europene/Spațiului Economic European (UE/SEE) și al Marii Britanii, în 14 zile, în ciuda testării scăzute, are cel mai mare număr de decese la 1 milion de locuitori și cea mai ridicată rată a pozitivării la efectuarea testelor pentru infecția cu Covid-19, potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

De la începutul pandemiei, la nivelul UE / SEE și al Marii Britanii au fost raportate 1.733.550 cazuri și 182.639 decese (10% din toate cazurile și 27% din toate decesele raportate în întreaga lume).

La 2 august, numărul total de cazuri zilnice raportate, precum și rata de incidență într-un interval de 14 zile, erau din nou pe un trend ascendent în UE / SEE și în Marea Britanie, ca urmare a relaxării măsurilor de distanțare socială. Totuși, în prezent aceste rate sunt mai mici decât la primul vârf care a avut loc la 9 aprilie 2020.

Majoritatea cazurilor noi (111.840) raportate 14 zile în UE / SEE și Marea Britanie au fost raportate în Spania (28.267), România (15.420), Franța (13.245), Marea Britanie (8.743) și Germania (8.319).

Începând cu 2 august 2020, rata de notificare a cazurilor noi în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 21,5 (interval de țară: 2,2-209,5) la 100.000 de locuitori. Față de incidența cazurilor raportate pentru cele 14 zile până la 19 iulie (13,4 la 100.000 de locuitori), a existat o creștere de 60,5%.

Luxemburg are cea mai mare rată – 209,5, însă la o populație foarte mică și la o rată de testare extrem de mare, fiind urmată de România – 79,4 și Spania – 60,2.

Rata de notificare a deceselor pe fondul COVID-19 în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 4,1 (interval de țară: 0-15,9) la 1.000.000 de locuitori. Rata a fost stabilă timp de 13 zile.

România se află pe primul loc la rata deceselor la un milion de locuitori, cu 19.1, urmată de Marea Britanie, cu 13.8 și Bulgaria, cu 12.3. Astfel, comparativ cu nivelul european, rata deceselor la milionul de locuitori în România este de aproape patru ori mai mare. 

De asemenea, comparativ cu nivelul european, de 1.4, rata pozitivării în urma efectuării testului pentru infecția cu COVID-19 este de 6.2 în România, urmată de Bulgaria, cu 5.2. Croația, cu 5.1 și Spania, cu 4.5. Astfel, în cazul României, această rată este de peste patru ori mai mare față de cea de la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii. 

Potrivit ECDC, ocuparea spitalelor și / sau a unităților ATI datorită COVID-19 este în creștere în Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, România și Slovenia. Acest lucru este corelat și cu faptul că rata de incidență a numărului de cazuri noi raportate la suta de mii de locuitori, într-un interval de 14 zile la data de 2 august, a fost mai mare de 60 doar în Luxemburg, România și Spania.

De altfel, doar în alte șapte state la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii s-a înregistrat o incidență a numărului de cazuri noi mai mare de 20 raportat la suta de mii de locuitori. Printre acestea, șase țări (Belgia, Cehia, Luxemburg, Malta, România și Spania) au raportat o creștere de 30% sau mai mult a cazurilor noi, iar două țări (Portugalia și Suedia) au raportat o scădere cu 30% sau mai mult față de nr. de cazuri raportate începând cu 19 iulie. 

De asemenea, ratele de notificare a numărului de cazuri noi de coronavirus depind foarte mult de o serie de factori, dintre care unul este rata de testare. Luxemburg are cea mai mare rată de testare pentru săptămâna 30, urmată de Danemarca, Malta, Marea Britanie, Cipru, Austria, Irlanda și Portugalia.

Țările cu rate mici de testare și pozitivare la test de peste 30% la 2 august erau Croația, România, Bulgaria, Spania, Cehia, Belgia, Polonia și Slovenia.

În acest context, ECDC are următoarele recomandări, mai ales în cazul țărilor în care numărul de noi cazuri COVID-19 a explodat în ultimele săptămâni, situație în care se află și România:

  • reimpunerea măsurilor stricte de distanțare socială printr-o abordare etapizată și limitată în timp în funcție de evaluările epidemiologice și a lecțiilor învățate anterior la nivel local pentru combaterea focarelor de coronavirus și apariției altora noi.
  • testarea în număr mare a populației contribuie la detectarea rapidă a cazurilor noi de infectare, a conturării mai clare a grupelor de risc și la implementarea unor măsuri de limitare a răspândirii coronavirusului și protejare a populației. 
  • creșterea gradului de adaptare a comportamentului uman la o situație în care sunt impuse restricții de sănătate și siguranță publică cu ajutorul unor strategii de comunicare privind riscurile coabitării cu noul coronavirus și măsurile zilnice necesare pentru a reduce expunerea potențială, precum practicarea igienei respiratorii și a etichetei de tuse, distanțarea fizică și igiena mâinilor, purtarea măștilor pentru față, reducerea numărului de contacte și izolarea la domiciliu în caz de boală. 

Continue Reading

Trending