Connect with us

PPE

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

Published

on

© European Union, 2017

Tehnologia digitală este imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19, au transmis membrii grupului PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR), cu ocazia reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021. 

Strategia digitală a UE presupune ca transformarea digitală să fie în avantajul cetățenilor și al întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

În cadrul reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021, punctele cheie ridicate de membrii PPE-CoR au fost eliminarea lacunelor în materie de conectivitate, utilizând tehnologia digitală pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră  și acordarea unui sprijin tuturor regiunilor pentru a investi în infrastructura de conectivitate.

În octombrie, CoR a adoptat avizul „O strategie pentru viitorul digital al Europei și o strategie pentru date”, elaborat de Mark Weinmeister, secretar de stat al afacerilor europene al regiunii germane Hesse, care recunoaște rolul central al transformării digitale în răspunsul UE la COVID-19. Avizul solicită reguli mai simple pentru IMM-uri și institutele de cercetare pentru a accesa fondurile UE pentru investiții în digitalizare și date, acces la infrastructura digitală atât în ​​zonele rurale, cât și în cele urbane, consolidarea competențelor digitale în toate grupele de vârstă ale societății, sprijin prin programe de formare pentru abordarea lipsei de experți în date în UE, precum și a programelor de sprijin pentru întreprinderi noi și întreprinderi în domeniul datelor.

În 2017, Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană au lansat Platforma Broadband cu scopul de a ajuta internetul în bandă largă de mare viteză să ajungă în toate regiunile europene, inclusiv în zonele rurale și slab populate, unde nu există suficientă dezvoltare. De atunci, Platforma a fost un instrument cheie pentru a face auzită vocea autorităților locale și regionale, alimentând procesul de elaborare a politicilor Comisiei Europene. Având în vedere transformările în domeniul ecologiei și al digitalizării, precum și provocările aduse de Covid-19, astăzi, platforma este mai importantă ca niciodată.

De asemenea, în luna decembrie 2020, Consiliul sublinia în concluziile sale potențialul tranziției duble pentru crearea de noi locuri de muncă ecologice și digitale necesare pentru redresarea economică după pandemia COVID-19. Tranziția digitală ar trebui să fie echitabilă și incluzivă și nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă.

Tot în acest sens, în anul 2017, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității.

Michael Murphy, președintele Comisiei pentru politica economică și a Platformei Broadband, a deschis ședința, subliniind contextul oportun pentru o astfel de întâlnire:

„De la începutul pandemiei Covid-19 am văzut cu toții o accelerare a transformării digitale în viața noastră de zi cu zi. Tehnologia digitală a devenit imperativă pentru a asigura continuitatea vieții noastre profesionale și private, fie prin telemuncă, școală la domiciliu, comerț electronic, e-sănătate, guvernare electronică, democrație digitală sau divertisment digital.” Murphy a adăugat că, în acest context, autoritățile locale și regionale sunt provocate să facă conectivitatea și transformarea digitală să funcționeze pentru cetățeni. „Suntem preocupați să umplem golurile de conectivitate acolo unde există și să folosim oportunitățile pe care tehnologia digitală le oferă zonelor rurale”.

Markku Markkula, fost președinte și vicepreședinte al CoR și președintele regiunii Helsinki și al consiliului de administrație al orașului Espoo, a declarat că fondul de recuperare trebuie utilizat pentru a avea atât o influență imediată, cât și o influență pe termen lung la scară globală. El a subliniat necesitatea concentrării pe digitalizare și în realizarea obiectivelor pentru acordul ecologic european. El solicită mai multă sinergie în utilizarea diferitelor surse de finanțare. „Trebuie să acordăm o atenție deosebită asigurării unor proiecte paneuropene cu prioritate ridicată.” În această privință, Markkula a propus Comisiei Europene ca împreună cu CoR să creeze proiecte la nivel european prin fonduri de recuperare pentru a utiliza digitalizarea în agricultură și noile tehnologii pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea lacurilor, râurilor și mării.

De asemenea, Svenja Schulze, Ministrul Federal al mediului, conservării naturii și securității nucleare din Germania a declarat:

„Digitalizarea este o pârghie excelentă pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și mai rezistentă. În același timp, trebuie să punem în aplicare cadrul politic adecvat pentru a evita efectele negative ale digitalizării asupra mediului. Aceste concluzii reflectă modul echilibrat în care UE trebuie să acționeze pentru a profita la maximum de această dublă tranziție”

Vanessa Charbonneau, vicepreședinte al Région des Pays de la Loire, a vorbit despre realitatea de la fața locului și despre necesitatea de a fi conectat la o bandă largă de mare viteză. Ea a explicat că regiunea sa are două seturi existente de infrastructură cu fibră optică, primul fiind privat, în zonele urbane.

Al doilea a fost dezvoltat de sectorul public prin activitatea a 5 localități (departamente), cu sprijinul FEDR și asigură faptul că 100% din teritoriu este acoperit de cabluri din fibră optică. Ea a întrebat despre posibilitatea utilizării fondurilor de recuperare, inclusiv a programelor precum React EU și Invest EU, pentru a continua tipul de muncă deja întreprinsă, pentru dezvoltarea  continuă a infrastructurii.

Grupul PPE-CoR joacă un rol activ în cadrul platformei prin intermediul membrilor săi:

  • Vanessa Charbonneau (FR / ECON, NAT) Vicepreședinte al Région des Pays de la Loire
  • Markku Markkula (FI / ENVE, SEDEC) Fost președinte și vicepreședinte al CoR, președinte al regiunii Helsinki și președintele consiliului de administrație al orașului Espoo.
  • Michael Murphy (IE / ECON, CIVEX) Membru al Consiliului Tipperary,
  • Delegația CoR și președintele Comisiei ECON
  • Tanya Hristova (BG / COTER, SEDEC) Șefa delegației bulgare a CoR și primar în Gabrovo

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda cere Comisiei Europene să elaboreze un ”acord pentru demografie” pentru a veni cu răspunsuri concrete la dezechilibrele demografice

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, a atras atenția că populația Europei va reprezenta în 2070 doar 4% din populația gobului.

În acest context, europarlamentarul român a solicitat Comisiei Europene să ebalobeze un ”acord pentru demografie” pentru a veni cu răspunsuri concrete la dezechilibrele demografice.

”Astăzi am participat la reuniunea cu raportorii din umbră privind proiectul de raport pe care l-am realizat din propria inițiativă, în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională, referitor la Inversarea tendințelor demografice din regiunile UE utilizând instrumentele politicii de coeziune. În cadrul ședinței de astăzi, am avut un schimb de opinii pe marginea celor 34 de compromisuri și 288 de amendamente formulate”, a precizat Daniel Buda într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a subliniat, prin intermediul raportului amintit mai sus, provocările curente ”cu care se confruntă autoritățile regionale și locale, soluțiile puse în practică de autorități ca răspuns, precum și recomandările de politici necesare pentru a inversa aceste tendințe demografice”.

”Libertatea de circulație a persoanelor este un drept fundamental prevăzut de tratatul UE, astfel că cetățenii Uniunii sunt liberi să decidă fără nicio îngrădire locul unde doresc să locuiască și să lucreze. Însă, autoritățile europene și naționale trebuie să asigure o dezvoltare economică sustenabilă pentru ca cetățenii care își părăsesc regiunile să nu o facă forțați fiind de calitatea vieții scăzute din zona unde locuiesc și de lipsa oportunităților. Comisia ar trebui să elaboreze un „Acord pentru demografie”, care să propună politici și să vină cu sprijin financiar pentru a inversa tendințele actuale”, a spus Daniel Buda.

Eurodeputatul român a adăugat că este nevoie să pornim de la realitate că tendințele demografice actuale ”au un impact major asupra comunităților locale și afectează viață fiecărui cetătean european și bineînțeles, au un impact puternic asupra eficienței politicii europene și asupra politicii de coeziune”.

”În plus, rată natalitătii este într-o continuă scădere, iar în acest ritm, populația Uniunii va scădea vertiginos în următoarele decade, iar ritmul de îmbătrânire va fi tot mai accentuat. În 2070, populația Europei va reprezenta doar 4% din populația globului”, a completat Daniel Buda.

La 28 ianuarie, Comisia Europeană a prezentat o carte verde prin care lansează o amplă dezbatere de orientare cu privire la provocările și oportunitățile pe care le cunoaște societatea în curs de îmbătrânire a Europei.

Citiți și:
Raport al CE: Populația Europei îmbătrânește în ritmuri diferite, iar diferențele demografice se vor accentua în următoarele decenii în funcție de preferințele rezidențiale și de migrația internă

Aceasta pune în discuție impactul acestei tendințe demografice pronunțate în întreaga noastră economie și societate și invită opinia publică să își exprime punctul de vedere, în cadrul unei consultări publice, cu privire la modul în care să i se răspundă. Consultarea publică va fi deschisă timp de 12 săptămâni.

Cartea verde structurează dezbaterea privind îmbătrânirea populației aducând în discuție viteza și amploarea schimbărilor în societatea noastră și întrebările pe care trebuie ni să le punem cu privire la acest fenomen.

Acest lucru include totul, de la promovarea unui stil de viață sănătos și a învățării pe tot parcursul vieții la consolidarea sistemelor de sănătate și de îngrijire pentru a putea răspunde nevoilor persoanelor în vârstă.

Cartea verde subliniază necesitatea de a aduce mai multe persoane pe piața forței de muncă, evidențiază oportunitățile de creare de locuri de muncă și analizează impactul îmbătrânirii asupra carierelor, bunăstării, pensiilor, protecției sociale și productivității noastre.

Totodată, cartea verde adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață, reflectând impactul universal al îmbătrânirii asupra tuturor generațiilor și etapelor vieții.

Se subliniază, astfel, importanța găsirii unui echilibru just între formularea de soluții durabile pentru sistemele noastre de protecție socială și consolidarea solidarității între generații.

Consultarea publică lansată la 28 ianuarie este deschisă cetățenilor și organizațiilor interesate din toate statele membre, inclusiv de la nivel regional și local.

Rezultatele consultării vor contribui la identificarea sprijinului necesar pentru cetățeni, pentru regiunile și comunitățile acestora.

Pe baza rezultatelor, Comisia va examina posibilele răspunsuri de politică pentru a consolida eforturile statelor membre și ale regiunilor cu privire la abordarea problemelor legate de îmbătrânirea populației.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Prin noile norme pentru platformele digitale, propuse de Comisia Europeană, ne asigurăm că cetățenii europeni au acces la o gamă largă de produse și servicii sigure online

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a prezidat joi reuniunea acestei comisii, în cadrul căreia eurodeputații au avut un schimb de opinii cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Discuțiile s-au axat pe noile norme propuse de executivul european pentru platforme digitale, respectiv Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul Legislativ privind piețele digitale.

Acestea sunt ”două propuneri prin care ne asigurăm că cetățenii europeni au acces la o gamă largă de produse și servicii sigure online, companiile pot concura și în online la fel de corect ca în offline, iar ceea ce este ilegal și sancționabil în offline, rămâne la fel și în online”, a transmis Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European.

Amintim că Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligații juridice la nivelul UE pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online.

Noul cadru va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale platformelor intermediare și ale autorităților publice și are la bază valorile europene – printre care respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Propunerea completează Planul de acțiune pentru democrația europeană, care vizează sporirea rezilienței democrațiilor.

Concret, Actul legislativ privind serviciile digitale va introduce o serie de obligații noi, armonizate la nivelul UE pentru serviciile digitale, calibrate cu atenție în funcție de dimensiunea și impactul acestor servicii, cum ar fi:

  • norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online;
  • garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme;
  • noi obligații pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor;
  • măsuri ample de asigurare a transparenței, inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor;
  • noi competențe de examinare a modului de funcționare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie;
  • noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe piețele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale;
  • un proces inovator de cooperare între autoritățile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislației în întreaga piață unică.

Platformele care ajung la peste 10 % din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și pentru ele se instituie nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere.

Acest nou cadru de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale, Comisia având competențe speciale în ceea ce privește supravegherea platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancționa în mod direct.

Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică.

Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme.

Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Concret, Actul legislativ privind piețele digitale:

  • se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
  • stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
  • interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
  • va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
  • va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
  • îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul PMP Eugen Tomac salută planul de acțiune privind pilonul european al drepturilor sociale: Comisia Europeană ne oferă soluții, decidenții au obligația să acționeze în interesul românilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezentat joi de Comisia Europeană reprezintă o agendă ambițioasă, a afirmat joi eurodeputatul PMP Eugen Tomac, acesta subliniind că planul executivului european propune obiective majore în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE şi statele membre vor trebui să le îndeplinească până în 2030.

“Uniunea Europeană își propune ca cel puțin 78% dintre cetățenii cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă, iar aproape 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare. De asemenea, reducerea sărăciei rămâne unul dintre obiectivele fundamentale în agenda europeană, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială trebuie să fie redus cu cel puțin 15 milioane”, a scris el, pe Facebook.

“Guvernul României nu mai are nicio scuză în acest context, pentru că are la dispoziție resurse concrete oferite prin Planul național de redresare şi reziliența (PNRR). Pe lângă propuneri prezentate într-o manieră triumfalistă, avem nevoie de proiecte concrete, cu termene precise, care să nu fie respinse și care să răspundă unor nevoi de maximă actualitate”, a mai adăugat Tomac.

Eugen Tomac a mai subliniat că sărăcia trebuie combătută ferm, iar oamenii care au nevoie reală de susținere nu mai trebuie lăsați în urmă

“Nu poate nimeni nega un adevăr dureros: suntem o țară cu numeroase comunități vulnerabile. (…) Comisia Europeană ne oferă soluții, iar de acum încolo totul depinde de decidenții de la București, care au obligația să acționeze în interesul românilor”, a conchis europarlamentarul PMP.

Comisia Europeană a prezentat joi agenda ambițioasă pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezintă acțiuni concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre și al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile.

Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030.

Este o ocazie pentru Europa să își actualizeze cadrul de reglementare în domeniul social, integrând totodată cu succes transformările determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE9 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu14 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending