Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Grupul PPE din Comitetul European al Regiunilor cere implicarea autorităților locale și regionale în implementarea rapidă a planurilor de redresare economică

Published

on

© EPP CoR/ Twitter

Necesitatea implicării autorităților locale și regionale în elaborarea și implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), implementarea rapidă a planurilor și transparența în criterii și decontarea fondurilor au fost problemele cheie ridicate de membrii grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor, în timpul unei dezbateri cu Jan Olbrycht, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European, cu privire la noul cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027 și instrumentul Next Generation EU, informează un comunicat al grupului PPE în CoR remis CaleaEuropeană.ro.

Membrii EPP-CoR, între care primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, și fostul președinte al CoR, Markku Markkula, au discutat cu europarlamentarul Jan Olbrycht despre cum resursele financiare ale UE pot stimula redresarea post-COVID-19 în orașe și regiuni.

Deputatul european a subliniat guvernele naționale trebuie să se consulte cu autoritățile locale și regionale atunci când pregătesc PNRR și a atras atenția membrilor asupra orientărilor recente ale Comisiei Europene, care menționează în detaliu consultarea autorităților locale de reglementare și solicită statelor membre să ofere detalii în acest sens și prin punerea în aplicare a planifică modul în care este prevăzută coordonarea și complementaritatea.

Olgierd Geblewicz, președintele Regiunii Pomerania de Vest și al Grupului PPE-CoR a declarat că, în ciuda puținelor semne de îmbunătățire, pandemia continuă să reprezinte o provocare fără precedent pentru orașe și regiuni. Vorbind despre procesul de redresare, președintele Geblewicz a spus: „Pe tot parcursul anului 2021 vrem să găsim calea de ieșire din criză prin implementarea Planului de redresare. Este timpul să începem să reparăm daunele economice și sociale cauzate de COVID-19 și să punem bazele unei Europe moderne și mai durabile”.

Michael Murphy, consilier al Consiliului Județean Tipperary și președinte ECON, a declarat că este crucial să insistăm asupra necesității de a pune regiunile și orașele în centrul planului de redresare a UE. Murphy, care este șeful delegației irlandeze la Comitetul European al regiunilor, a adăugat: “Rolul nostru în prima linie a pandemiei, în investițiile publice și în tranzițiile verde și digital trebuie să facă parte din planul de bază” al redresării economice. 

Franck Proust, președintele Nîmes Métropole a vorbit despre rolul vital al autorităților locale de reglementare pentru o recuperare eficientă și o utilizare optimă a fondurilor.

Adam Struzik, președintele regiunii Mazovia, a insistat asupra faptului că asistența medicală trebuie să aibă un loc special în planurile de recuperare. El a explicat că pandemia a provocat o revizie completă a spitalelor publice și a facilităților private, iar telemedicina a jucat un rol vital.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a declarat că PPE a jucat un rol important în dezvoltarea instrumentelor de susținere a procesului de redresare. El a insistat că succesul procesului de relansare este esențial pentru a spori încrederea în UE în rândul cetățenilor.

Aleksandra Dulkiewicz, primarul orașului Gdańsk, a cerut criterii clare pentru proiectele finanțate prin CFM. Ea a adăugat că, fără implicarea tuturor părților interesate și o discuție reală cu autoritățile locale și regionale, fondul de redresare nu va fi un instrument cu adevărat eficient pentru recuperarea și reconstruirea Europei după pandemie.

Markku Markkula, președintele consiliului de administrație al orașului Espoo și președintele regiunii Helsinki, a vorbit despre necesitatea de a acționa rapid în ceea ce privește redresarea.

“Îmi fac griji că Europa se mișcă încet. Oamenii așteaptă acțiuni”, a spus Markku Markkula, fost președinte al Comitetului European al Regiunilor, îndemnând la utilizarea reală și concretă a fondurilor de de redresare.

Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei, a criticat procesul prin care a fost elaborat PNRR în Polonia, spunând că consultarea nu este transparentă. El a adăugat că orașele nu au fost consultate, în pofida rolului lor în prima linie. În ceea ce privește finanțarea și criteriile, Trzaskowski a adăugat că deciziile luate de autoritățile naționale sunt de natură politică. Prin urmare, el a solicitat soluții care să permită orașelor să utilizeze fonduri directe din UE pentru a implementa proiecte într-un mod eficient.

Reuniunea grupului PPE-CoR a avut loc în contextul în care Comitetul European al Regiunilor este reunit de miercuri până vineri în sesiune plenară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Maia Sandu, vizită la Bruxelles: Președinta R. Moldova va susține un discurs la Conferința autorităților regionale și locale din Parteneriatul Estic și va participa la summitul PaE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în zilele de 14-15 decembrie la Bruxelles, unde va participa la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic. Pe durata vizitei, sunt planificate mai multe întrevederi cu şefi de state şi de guverne din ţările PaE şi UE, precum şi cu înalţi oficiali ai Uniunii Europene, transmite IPN, potrivit Adevărul.ro.

Pe 14 decembrie, şefa statului va ţine un discurs în deschiderea celei de-a zecea reuniuni a CORLEAP – Conferinţa autorităţilor regionale şi locale din Parteneriatul Estic, care întruneşte primari şi lideri locali din regiune şi din statele europene, și se va întâlnit cu președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas.

Pe 15 decembrie, va participa, alături de omologii săi din alte ţări, la Summitul Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, acesta va fi cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic.

“Reuniunea la nivel înalt va reafirma și va consolida angajamentul comun de a promova stabilitatea și cooperarea, de a continua reformele necesare, de a defini prioritățile viitoare comune și de a mobiliza resurse pentru a face față provocărilor majore care ne stau în față. Valorile comune și principiile fundamentale rămân piatra de temelie a politicii Parteneriatului estic și vor sta la baza tuturor celorlalte elemente ale agendei viitoare. Mesajul liderilor va fi unul de încredere și de responsabilitate comună, incluzând un angajament reciproc față de calea de urmat, aprobând prioritățile pentru cooperarea viitoare și alocând mijloacele necesare”, arată sursa citată.

Administraţia Prezidenţială de la Chișinău precizează că din delegaţia Republicii Moldova mai fac parte Cristina Gherasimov, secretar general al Aparatului Preşedintelui, Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, şi ambasadoarea Daniela Morari, şefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană.

Alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova și obținerea majorității absolute în Parlamentul de la Chișinău de către partidul pro-european al șefei srtatului, a readus țara pe traiectoria sa europeană.

Cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, dat publicității în luna octombrie înainte de reuniunea Consiliului de Asociere UE – RM, arată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Ca gest de stimulare a acestei noi realități, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

De asemenea, Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Mai mult, în contextul crizei energetice și a gazului la care Chișinăul a fost supus prin politica practicată de Federația Rusă, Comisia Europeană a anunțat un sprijin de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Ca parte a colaborărilor instituționale dintre Chișinău și Bruxelles, în ultima perioadă au avut loc două momente semnificative, premierul Natalia Gavrilița semnând, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, iar președintele Parlamentului R. Moldova și cel al Parlamentului European au semnat un memorandum de înțelegere.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: Viitorul Europei depinde de viitorul educației, care are un rol important în creșterea ratei de vaccinare

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a susținut luni primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o dezbatere care a avut loc la Bruxelles la nivelul Comitetului European al Regiunilor.

Boc, care este membru al delegației naționale a României în CoR, a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri a grupului la nivel înalt pentru democrație europeană al Comitetului European al Regiunilor, organism prezidat de Herman Van Rompuy, fost președinte al Consiliului European.

“În contextul discuției despre Viitorul Europei, am subliniat importanța susținerii financiare a educației prin toate programele europene și necesitatea realizării Spațiului European al Educației până în 2025”, a subliniat Emil Boc, care a coordonat la nivelul CoR raportul pentru realizarea Spațiului European al Educației.

Potrivit acestuia, “educația este calea prin care putem clădi în Europa un climat de toleranță și de „acceptare a celuilalt“.

Educația este antidotul raportat la rasism și extremism. Educația este calea directă pentru a ieși din sărăcie și pentru a avea acces la prosperitate. În contextul actual, educația are un rol important în creșterea ratei de vaccinare. Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a mai adăugat Boc, care deține totodată și funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România.

Emil Boc a prezentat la 18 martie în plenul Comitetului European al Regiunilor, opinia asupra proiectului de aviz pentru realizarea Spațiului European al Educației (European Education Area) până în 2025, raport adoptat la o zi distanță, pe 19 martie.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie anul trecut două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Președintele Comitetului European al Regiunilor: Salut determinarea lui Klaus Iohannis de a crea Uniunea Sănătății și de a promova valorile UE prin educație

Published

on

© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat sâmbătă pe președintele Klaus Iohannis pentru primirea Premiului Carol cel Mare.

Prezent la ceremonia de decernare care a avut loc în sala de onoare a Primăriei din Aachen, Tzitzikostas a spus că Iohannis este “un exemplu de adevărat european”.

UE se poate baza pe angajamentul dumneavoastră ca președinte și fost primar de Sibiu. Salut determinarea dumneavoastră de a crea o Uniune a Sănătății și de a promova valorile democratice ale UE prin educație. Este ceea ce oamenii noștri au nevoie și generațiile viitoare merită“, a scris liderul CoR, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor a fost reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel.

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune, în care a pledat pentru forța Uniunii Europene, pentru solidaritate și unitate europeană în detrimentul unei Europe cu viteze diferite și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Continue Reading

Facebook

NATO50 mins ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G76 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G77 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA10 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA12 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending