Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat sâmbătă pe președintele Klaus Iohannis pentru primirea Premiului Carol cel Mare.

Prezent la ceremonia de decernare care a avut loc în sala de onoare a Primăriei din Aachen, Tzitzikostas a spus că Iohannis este “un exemplu de adevărat european”.

“UE se poate baza pe angajamentul dumneavoastră ca președinte și fost primar de Sibiu. Salut determinarea dumneavoastră de a crea o Uniune a Sănătății și de a promova valorile democratice ale UE prin educație. Este ceea ce oamenii noștri au nevoie și generațiile viitoare merită“, a scris liderul CoR, pe Twitter.

Congratulations @KlausIohannis for the #karlspreis2021. EU can count on your commitment as President & former #Sibiu Mayor. I welcome your determination to create a Health Union & promote EU democratic values via education. It is what our people need & future generations deserve. https://t.co/8yqdEHEdsr pic.twitter.com/KlkC75Jsru

— Apostolos Tzitzikostas (@CoR_President) October 2, 2021

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor a fost reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel.

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune, în care a pledat pentru forța Uniunii Europene, pentru solidaritate și unitate europeană în detrimentul unei Europe cu viteze diferite și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat vineri pe președintele Klaus Iohannis pentru angajamentul său pentru implementarea planului național de redresare și reziliență în colaborare cu autoritățile locale și regionale.

Liderul autorităților regionale și locale din UE a fost prezent vineri la Forumul European Carol Cel Mare, desfășurat la Aachen în marja ceremoniei de decernare a Premiului Carol cel Mare președintelui Klaus Iohannis. De altfel, evenimentul s-a încheiat cu un dialog între președintele Klaus Iohannis și participanții la forum.

“Cu doar câteva zile în urmă, a fost aprobat și planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Îl felicităm pe președintele Iohannis pentru angajamentul său și încurajăm guvernul său să lucreze îndeaproape cu guvernele regionale și locale pentru implementarea acestuia“, a spus Tzitzikostas.

În discursul său de la forum, președintele Klaus Iohannis a catalogat planul de redresare pentru Europa drept “un domeniu esențial” al acțiunilor viitoare, subliniind că acesta “oferă instrumentele pentru a spori reziliența Uniunii, pentru a pregăti tranziția digitală şi cea verde și pentru atenuarea șocurilor sociale ale pandemiei”.

“Acest plan reprezintă și o schimbare de paradigmă, pentru că va sprijini tranziția către un nou model de creștere economică bazat pe sustenabilitate și echitate. Este esențial ca  implementarea noilor obiective de dezvoltare să se realizeze într-o  manieră inclusivă, evitându-se accentuarea decalajelor de dezvoltare. România rămâne pe deplin angajată în procesul de redresare economică post-criză”, a afirmat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis este laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Șeful statului se alătură astfel unor importanți lideri din Europa Centrală și de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR)

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).