Connect with us

ROMÂNIA

Grupul PPE din Parlamentul European transmite că ,,încercarea României de a sabota candidatura Laurei Codruța Kövesi este rușinoasă și arată ca o vendetă comandată de conducerea social-democrată”

Published

on

La cererea grupului PPE, deputații europeni au avut ocazia luni să transmită un semnal clar că înrăutățirea situației statului de drept în România rămâne o preocupare a Uniunii. În cadrul unei dezbateri în plen, Grupul PPE a cerut ca modificările aduse legislației române din justiție care subminează valorile europene, precum și intimidarea lui Laura Codruța Kövesi, candidatul Parlamentului European la funcția de procuror-șef al Parchetului European,  să se oprească imediat, se arată într-un comunicat oficial al grupului politic.

Inge Gräßle, președinta Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European, a declarat:

,,UE are nevoie de o procuratură puternică, cu un procuror șef îndrăzneț, pentru a da un exemplu procurorilor de la nivel național din statele membre care ne protejează finanțele și banii contribuabililor de corupție și alte abuzuri. Laura Codruța Kövesi este acea persoană. Are sprijinul nostru complet”, transmite aceasta.

Citiți și Mesaj de susținere pentru Laura Codruța Kövesi de la liderul european ce nu are ”culoare politică când vine vorba de statul de drept”: ”Este un procuror de calitate și o admir pentru curajul său”

,,Încercarea României de a sabota candidatura Laurei Codruța Kövesi este rușinoasă și arată ca o vendetă comandată de conducerea social-democrată aflată sub ancheta ei anticorupție. UE nu ar trebui să recompenseze guvernul român pentru această acțiune inacceptabilă”, a adăugat Gräßle.

Citiți și

Noi critici de la Bruxelles privind situația Laurei Codruța Kovesi. Comisarul european pentru Justiție Vera Jourova: Anchetarea Laurei Kovesi reprezintă o piedică în competiția ei pentru postul de procuror-șef european

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani: Am aflat cu îngrijorare de punerea sub control judiciar a Laurei Codruța Kovesi, ceea ce însemană limitarea libertăților sale. Cer autorităților române să nu îi pună obstacole

Roberta Metsola, purtătorul de cuvânt al Grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), a subliniat:

,,Românii merită același respect pentru valorile europene asemenea tuturor celorlalți în UE. Încercările guvernului român de a respinge legislația anticorupție și de a slăbi garanțiile judiciare rămân o preocupare. Efortul obraznic al autorităților române de a submina candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru procurorul public european servește doar pentru a ne întări preocupările față de situația din România. Trebuie să fim alături de acei români care cer ca justiția să nu fie oarbă și care vor să pună capăt corupției “.

Citiți și Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

,,Comisia Europeană trebuie să acționeze. În cazul în care autoritățile naționale nu reușesc, UE trebuie să clarifice faptul că valorile Uniunii ale democrației și independenței judiciare sunt valabile pentru toți europenii “, a concluzionat Metsola.

Citiți și Dezbatere în PE privind situația statului de drept în România. Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova: Dacă România nu revine pe calea reformelor, vom fi nevoiți să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție

Amintim faptul că cele două comisii specializate ale Parlamentului European, LIBE și CONT au un rol esențial în procesul de desemnare a procurorului-șef al Parchetului European, fiind cele două ,,instanțe” care s-au ocupat, în cadrul unei audieri publice, de evaluarea competențelor profesionale ale celor trei candidați selectați pentru a merge mai departe în cursa pentru procuratura europeană, după evaluarea, într-o primă fază, de către o comisie de experți independenți, a tuturor dosarelor depuse în acest sens.  În urma exprimării poziției LIBE și CONT prin votul membrilor lor, a reieșit că Laura Codruța Kövesi este candidatul preferat de Parlament pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, poziție susținută cu fermitate în negocierile interiinstituționale cu Consiliul UE, care susține un alt candidat, pe francezul Francois Bohnert.

Procurorul-șef european trebuie desemnat de comun acord de cei doi co-legiutori ai UE, însă, momentan, tratativele sunt suspendate pe fondul lipsei unei abordări comune și vor fi reluate odată cu instalarea viitorului Parlament, după alegerile europene din 23-26 mai. 

Citiți și

Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab

DOCUMENT Echipa de negociere a PE privind numirea procurorului-șef european, scrisoare către Antonio Tajani în care deplânge subminarea candidaturii Laurei Kovesi: Nu vom relua negocierile până când Consiliul UE nu vine cu alt mandat

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

SRI a luat măsuri în cazul unor potențiale atacuri cibernetice care să influențeze alegerile din 26 mai. Ce scenarii au elaborat specialiștii

Published

on

Specialiştii Centrului Naţional Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au elaborat cinci scenarii în cazul unor posibile atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice folosite de instituţiile publice în perioada alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din acest an.

Cele cinci scenarii au fost pregătite în contextul în care ”există posibilitatea ca actori externi cu relevanţă geostrategică să influenţeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilităţi cibernetice”, susțin specialiștii, conform Digi24.

Cele cinci scenarii sunt:


– Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central şi asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea şi numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parţial rezultatul alegerilor şi ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern şi extern.

– Interceptarea comunicaţiilor existente între misiunile diplomatice ale României şi AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanţilor) transmise de misiunile diplomatice către AEP şi ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicaţii utilizate de misiunile diplomatice.

– Operaţiuni de propagandă şi dezinformare – prin crearea de conturi false pe platformele de socializare şi transmiterea de informaţii false(fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operaţiuni pot favoriza un anumit candidat şi denigra un contracandidat, prin propagarea de ştiri false cu ajutorul “trolilor”.

– Distribuirea de documente cu caracter confidenţial obţinute ca urmare a unor atacuri cibernetice.

– Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media româneşti.


Specialiştii Cyberint au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluţii de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conştientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă şi dezinformare.

Preocuparea specialiştilor români vine după ce, în ultimii ani, grupări ruseşti au lansat atacuri cibernetice pentru a influenţa rezultatul alegerilor din Ucraina (gruparea de hackeri CyberBerkut a compromis şi blocat în anul 2014 sistemul informatic al Comisiei Centrale de Alegeri), Marea Britanie (campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de “boţi” de către organizaţia rusească Internet Research Agency), SUA (atacuri cibernetice din Rusia şi denigrarea candidatului Hillary Clinton), Franţa (publicarea de documente false în timpul alegerilor prezidenţiale din 2017), Germania (atac cibernetic în anul 2015, care a vizat Parlamentul şi birourile cancelarului Angela Merkel).

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

ROMÂNIA

INS: România a pierdut în anul 2018 aproape 2.000 de locuitori pe lună

Published

on

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending