Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul PPE din PE cere activarea mecanismului care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statul de drept în cazul Cehiei, unde premierul se află în conflict de interese

Published

on

© eppgroup.eu

Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European solicită aplicarea, pentru prima dată, a mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce un raport de audit a arătat că premierul ceh Andrej Babis se află în conflict de interese pentru că o companie aflată sub controlul său a accesat fonduri europene.

Raportul de audit a fost dat publicității vineri, iar grupul PPE din Parlamentul European consideră că ”verdictul este devastator”, că plățile trebuie înghețate, solicitându-i, în același timp, premierului Babis să returneze peste 6 milioane de euro plătite ilegal către Agrofert din ”buzunarul plătitorilor de taxe cehi”.

”Concluzia finală publicată de Comisia Europeană este că Andrej Babis a încălcat atât legislația UE, cât și pe cea cehă. Dacă nu vom sancționa coflictul de interese în care se află premierul ceh, Republica Cehă nu reușește să respecte legislația UE și condiționalitățile de protejare a bugetului UE. Pentru a proteja bugetul, Comisia ar trebui să declanșeze mecanismul” prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept, subliniază preşedinta Comisiei de control bugetar din Parlamentul European, Monika Hohlmeier, membră PPE, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Grupul PPE din Parlamentul European solicită Comisiei Europene să examineze utilizarea abuzivă a fondurilor europene în beneficiul prim-ministrului ceh, eșecul administrației cehe și inactivitatea sistemului judiciar din această țară.

Premierul Cehiei, Andrej Babis, este vizat de o anchetă a Comisiei Europene, care a estimat într-un raport publicat vineri că dublul său rol în calitate de responsabil politic şi de om de afaceri constituie conflict de interese.

Premierul populist şi-a construit averea, a cincea ce mai importantă din Cehia, ca proprietar al holdingului ceh Agrofert (domeniile agro-alimentar, chimie, mass-media).

Babis subliniază că el a transferat proprietatea asupra holdingului către două fonduri fiduciare în februarie 2017, când era ministru al finanţelor, pentru a se conforma unei legi anticorupţie elaborată în conformitate cu interesele sale şi denumită ”Legea Babis”.

Însă documente accesibile publicului arată că el este în continuare adevăratul proprietar al Agrofert.

Comisia Europeană a ajuns la aceeaşi concluzie într-un raport publicat vineri, versiune actualizată a unui text precedent dat publicităţii în 2019. Potrivit Comisiei, ”Babis exercită în prezent o influenţă decisivă asupra fondurilor fiduciare”. ”Exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiilor sale de către Babis (…) a fost compromisă, pentru că el era implicat în decizii ce vizau de asemenea grupul Agrofert”, a subliniat Comisia Europeană.

UE a adoptat o serie de norme pentru a putea opri plățile din bugetul său către statele membre care nu respectă statul de drept.

Pe 16 decembrie 2020 Parlamentul a adoptat acordul cu Președinția Consiliului pentru crearea unui mecanism care să permită suspendarea plăților de la buget către statele membre care încalcă statul de drept.

Noile reguli se aplică de la 1 ianuarie 2021. Pe 25 martie Parlamentul a adoptat o rezoluție în care se arată că mecanismul este în vigoare și Comisia are datoria legală să apere interesele financiare ale UE. Rezoluția mai afirmă că Parlamentul este gata să ia măsuri legale împotriva Comisiei dacă aceasta nu își îndeplinește îndatoririle.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European se reunește în perioada 18-21 octombrie în sesiune plenară, la Strasbourg, pentru a discuta, printre altele, despre situația statului de drept din Polonia și despre nevoia de a accelera acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, potrivit agendei instituției. 

Sesiunea plenară începe luni cu o dezbatere despre strategia ”De la fermă la consumator”. Astfel, eurodeputații vor prezenta planuri privind modul în care Europa poate produce alimente mai sănătoase, asigurând în același timp securitatea alimentară, un venit echitabil pentru agricultori și reducând amprenta ecologică a agriculturii.

Este probabil ca aceștia să insiste asupra necesității unei tranziții către o alimentație mai sănătoasă și asupra necesității de a aborda consumul excesiv de carne și de alimente cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi.

Eurodeputații vor sublinia și necesitatea unei sustenabilități sporite pentru fiecare verigă a lanțului de aprovizionare cu alimente, a unui număr mai mare de terenuri pentru agricultura ecologică și a unor obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor. Ei vor reitera faptul că fiecare persoană – de la fermier la consumator – are un rol de jucat în acest context.

Parlamentul European va dezbate recenta hotărâre a tribunalului constituțional al Poloniei cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Marți, eurodeputații vor discuta verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză. Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Se preconizează că Parlamentul va îndemna din nou Comisia să declanșeze rapid ”mecanismul de condiționalitate” și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva guvernului din Varșovia.

Dezbaterea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi urmată joi de un vot asupra unei rezoluții.

Eurodeputații vor dezbate și vor vota, de asemenea, o rezoluție care marchează aniversarea unui an de la interzicerea aproape totală a avortului în Polonia. Decizia controversată a tribunalului constituțional al Poloniei, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 și limitează avortul legal la cazurile de viol sau incest, sau atunci când sarcina pune în pericol viața mamei, a declanșat luni de proteste.

Ziua de miercuri este dedicată mai multor teme, precum scandalul ”Pandora Papers”, accelerarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și obiective de reducere a emisiilor de carbon.

Eurodeputații se vor exprima asupra măsurilor urgente pentru a elimina lacunele care au permis evitarea a obligațiilor fiscale, descoperită în cadrul anchetei privind „Pandora Papers”.

Eurodeputații vor vota joi o rezoluție care va transmite în mod oficial indignarea Parlamentului, exprimată în unanimitate în cursul unei dezbateri în plen de săptămâna trecută, subliniind astfel măsurile urgente pe care consideră că UE și autoritățile naționale trebuie să le ia acum. Este de așteptat ca aceștia să subilieza că state membre și cetățeni ai UE au fost vizați de scandal, chiar dacă cele mai semnificative evaziuni fiscale expuse de „Pandora Papers” sunt realizate de cetățeni din țări terțe în jurisdicții din afara UE.

Potrivit Parlamentului European, este timpul ca guvernele europene să se angajeze serios în politici de eliminare a practicilor fiscale care, nu numai că afectează grav finanțele publice, dar au devenit total inacceptabile pentru publicul larg.

Această sesiune plenară va găzdui, de asemenea, alte două dezbateri pe tema combaterii practicilor financiare dăunătoare. Miercuri, eurodeputații vor discuta cu Comisia despre eforturile și normele care ar trebui adoptate pentru a combate mai eficient spălarea banilor, precum și despre acordul fiscal global G20/OECD la care s-a ajuns săptămâna trecută și care se preconizează că va fi aprobat în cadrul summitului G20 de la Roma de la sfârșitul lunii octombrie.

În ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, eurodeputații vor face presiuni pentru accelerarea acțiunilor în acest sens.

Se așteaptă ca eurodeputații să își exprime îngrijorarea cu privire la faptul că obiectivele anunțate la Paris în 2015 ar duce la o încălzire cu mult peste trei grade până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale. De asemenea, aceștia vor solicită UE să își mențină poziția de lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice. În plus, eurodeputații doresc ca toate țările să se concentreze asupra unei redresări economice verzi după pandemie și să își sporească obiectivele climatice pentru 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris.

Strategia UE de reducere a emisiilor de metan se află, de asemenea, pe agenda Parlamentului European de miercuri. Dezbaterea va fi urmată de o rezoluție ce propune măsuri pentru atingerea obiectivelor în materie de climă și îmbunătățirea calității aerului.

Se preconizează că eurodeputații vor solicita Comisiei să propună noi acte legislative privind metanul, cu măsuri și obiective obligatorii care să acopere toate sectoarele, pentru a reduce în mod semnificativ emisiile de metan în UE până în 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris.

De asemenea, este probabil ca eurodeputații să afirme că reducerea emisiilor de metan cauzate de om este una dintre cele mai rentabile strategii de limitare a schimbărilor climatice și, în același timp, de îmbunătățire a calității aerului și de protejare a sănătății cetățenilor. De asemenea, se preconizează că aceștia vor solicita un acord global cu caracter obligatoriu privind metanul în cadrul reuniunii COP26 de la Glasgow.

Continue Reading

Dan Motreanu

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

”Sistemele agroalimentare ocupă 1 miliard de persoane la nivel mondial, mai mult decât orice alt sector economic. Un sistem agroalimentar este un termen complex, dar știți că viețile noastre depind de el? De fiecare dată când mâncăm, participăm la sistem. Alimentele pe care le alegem și modul în care le producem, le preparăm, le gătim și le depozităm fac parte integrantă și activă din modul în care funcționează un sistem agroalimentar. De acest 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor. Să învățăm, să inovăm, să stimulăm veniturile rurale, să oferim siguranță micilor agricultori și să dobândim reziliență față de schimbările climatice”, a punctat Motreanu într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei mondiale a alimentației, celebrată în fiecare an la 16 octombrie.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, fiind marcată pentru prima dată în 1981, informează Agerpres.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NEWS19 mins ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE43 mins ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE4 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.6 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.8 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu1 day ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.1 day ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending