Connect with us

U.E.

Grupul PPE, în cazul asasinării jurnalistei Daphne Caruana Galizia: Situația statului de drept în Malta, șocantă. Dacă Joseph Muscat rămâne agățat de putere, valorile UE și înfăptuirea justiției vor fi amenințate

Published

on

© Wikipedia

Situația statului de drept în Malta este șocantă, iar premierul Joseph Muscat trebuie să demisioneze imediat, este mesajul transmis de grupului PPE în urma misiunii de evaluare a Parlamentului European a impactului politic și judiciar al cazului asasinării jurnalistei de investigație Daphne Caruana Galizia, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Misiunea de constatare urgentă a fost realizată pe fondul îngrijorărilor serioase cu privire la funcționarea statului de drept în Malta, după uciderea jurnalistei. La momentul morții sale, jurnalista investiga presupuse fapte de corupție la nivel înalt în cadrul Guvernului. Familia și susținătorii ei l-au acuzat pe Muscat că a încercat să-i protejeze pe membrii cercului său intern de anchetele aflate în curs de desfășurare.  De asemenea, familia jurnalistei Caruana Galizia și alte mii de protestatari au demonstrat duminică, solicitând plecarea lui Muscat din fruntea Guvernului.

,,Malta merită un guvern care nu minte. UE este o uniune a valorilor pe care trebuie să o apărăm. Joseph Muscat trebuie să demisioneze imediat. Aceasta este singura cale de a garanta o investigație obiectivă, corectă și neutră”, a declarat purtătorul de cuvât adjunct al grupului pe domeniul justiție și afaceri interne, eurodeputatul Jeroen Lenaers, europarlamentar, în urma încheierii misiunii de constatare a faptelor a Parlamentului European în Malta. 

Acesta a mai spus că ,,situația statului de drept în Malta este șocantă. Avem de-a face cu corupție, impunitate și crimă. Avem un șef de cabinet al unui prim-ministru implicat în asasinarea unui jurnalist de investigație. Și vedem un prim-ministru care acționează de parcă nu s-ar întâmpla nimic, care se ocupă de treburi ca de obicei. Acest lucru este inacceptabil ”, a spus Lenaers.

Amintim faptul că prim-ministrul maltez, Joseph Muscat, a confirmat duminică că va demisiona la începutul anului viitor, pe fondul presiunii crescânde asupra uciderii jurnalistei. De asemenea, Keith Schembri, șeful de cabinet al premierului, și-a dat demisia după ce a fost adus în fața investigatorilor pentru a da declarații în cazul uciderii acesteia. 

,,De prea mult timp, adevărul despre uciderea ei a fost băgat sub preș, în timp ce statul de drept este subminat. Ceea ce se întâmplă în Malta este inacceptabil într-un stat membru al Uniunii Europene. Pur și simplu nu poate continua. Ne-am întâlnit cu societatea civilă, forțele de ordine, prim-ministrul, familia lui Daphne Caruana Galizia și instituțiile naționale și mass-media. După fiecare întâlnire, a fost mai clar ca niciodată: atâta timp cât Joseph Muscat va rămâne agățat de putere, valorile UE vor rămâne sub amenințare și justiția nu va fi înfăptuită. Muscat trebuie să plece acum ”, a declarat Roberta Metsola, europarlamentar, principal purtător de cuvânt din partea PPE pe domeniul justiție și afaceri interne, care a participat la misiunea de constatare a faptelor.

„Am făcut eforturi ani buni pentru a face dreptate în cazul uciderii lui Daphne Caruana Galizia și vom continua să o facem”, a concluzionat Metsola.

Având în vedere evoluțiile politice și judiciare recente din Malta și angajamentul de a apăra statul de drept în UE, Parlamentul European a decis să trimită o delegație într-o misiune de constatare a faptelor pentru a revizui situația pe teren. Delegația, care a ajuns luni dupa-amiaza în Malta și care  își încheie vizita miercuri, include un eurodeputat din partea fiecărui grup politic.

Pe parcursul acestor două zile, pe lângă întâlnirea cu familia jurnalistei Daphne Caruana Galizia și reprezentanții societății civile, inclusiv ONG-uri și jurnaliști, europarlamentarii s-au întâlnit cu prim-ministrul Joseph Muscat și Owen Bonnici, ministrul Justiției, Culturii și Administrației Locale, cu George Vella, președintele Republicii Malta, cu Peter Grech, procuror general, cu Anġlu Farrugia, președinte al Camerei Reprezentanților, cu Lawrence Cutajar comisar de poliție și Reprezentanți ai Baroului din Malta.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending