Grupul S&D din Parlamentul European (PE) a cerut marți, 1 decembrie, ca directorul executiv al Frontex, agenția UE pentru gestionarea frontierelor, să demisioneze după luni de acuzații privind implicarea agenției în practici ilegale și încălcări ale drepturilor fundamentale ale migranților, potrivit unui comunicat.
În audierea de marți a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din PE, directorul Frontex, Fabrice Leggeri, nu ar fi răspuns satisfăcător la întrebările referitoare la implicarea agenției în respingerea ambarcațiunilor cu migranți la frontierele externe ale UE, cu scopul de a împiedica intrarea solicitanților de azil în UE.
În urma audierii, deputații S&D au concluzionat că poziția lui Leggeri în fruntea Frontex nu este durabilă, mai ales în lumina rolului important al Frontex în noul Pact privind migrația și azilul.
Eurodeputata Kati Piri, vicepreședinte S&D pentru migrație și membru LIBE, a declarat:
„În gestionarea acestor acuzații, directorul executiv Fabrice Leggeri ne-a pierdut complet încrederea și a venit timpul să demisioneze. După luni de zile în care Grupul S&D a solicitat explicații, directorul Leggeri a avut șansa de lămuri lucrurile. Dar există încă mult prea multe întrebări fără răspuns cu privire la implicarea Frontex în practicile ilegale”, a spus aceasta.
Conform unor investigaţii jurnalistice, nave ale Frontex au respins cel puţin de şase ori migranţi pe Marea Egee prin aşa-numitele operaţiuni de „pushback” pentru a împiedica ambarcaţiuni cu migranţi să ajungă în Grecia. Săptămânalul german ‘Der Spiegel’ a susţinut pe 23 octombrie că a investigat aceste incidente împreună cu publicaţiile online olandeză Lighthouse Reports şi britanică Bellingcat, precum şi cu televiziunea germană ARD şi cu cea japoneză Asahi.
„Pushback-urile reprezintă o încălcare a dreptului internațional și fiecare incident trebuie investigat în totalitate. Avem încredere în Frontex pentru a ne asigura că presupusele incidente sunt investigate în mod corespunzător? După ziua de azi, răspunsul este nu. Atâta timp cât acuzațiile atârnă asupra Frontex, reputația sa rămâne grav deteriorată și are nevoie disperată de reparații. În opinia noastră, directorul Leggeri nu este persoana potrivită pentru a remedia lucrurile”, a mai precizat eurodeputata Kati Piri.
Cu toate acestea, Frontex a negat acuzaţiile şi a asigurat că membrii misiunii sale protejează drepturile fundamentale ale migranţilor şi respectă dreptul de nereturnare. La rândul său, și guvernul grec a negat categoric acuzaţiile.
De altfel, Leggeri nu a recunoscut că ar fi gestionat prost lucrurile, ci a explicat că a fost blocat de legislația UE, de ciocnirile politice dintre Turcia și Grecia și de piedicile interne privind angajarea unor observatori pentru respectarea drepturilor fundamentale.
În apărarea sa, Leggeri a susținut că regulamentul UE din 2014 privind supravegherea frontierelor este vag din punct de vedere juridic, fiind de părere că „lucrurile ar trebui clarificate”, notează EUObserver. El a spus că regulamentul stabilește regulile de căutare și salvare, dar devine confuz într-o situație în care Turcia, de exemplu, trimite avioane F-16 pentru a hărțui un avion Frontex operat de danezi.
Același regulament stabilește și reguli de interceptare, Leggeri menționând că unei bărci i se poate ordona să-și schimbe cursul și să nu intre în apele teritoriale grecești.
De asemenea, el a afirmat că a raportat prin scrisori autorităților grecești încercarea de respingere a migranților în Marea Egee din noaptea dinspre 18 spre 19 aprilie, dar nu a putut acționa atunci când acestea au transmis că nu au fost încălcate prevederi legale.
„Îmi pare rău, dar în sistemul Uniunii Europene, dacă un guvern național, dacă un ministru trimite o scrisoare directorului unei agenții UE și spune că totul a fost conform legii, nu-i pot spune că nu am încredere în tine”, a punctat Leggeri, citat de EUObserver.
Directorul Frontex a fost, de asemenea, întrebat în legătură cu lipsa observatorilor pentru respectarea drepturilor fundamentale, care ar fi trebuit să fie angajați până la finalul primei săptămâni din decembrie.
În apărarea sa, Leggeri a declarat că a fost nevoit să retragă anunțul pentru ocuparea acestor posturi din cauza unei dispute tehnice cu Comisia Europeană, care susținea că nu reprezintă o funcție managerială, deși i s-a pus în vedere că implică gestionarea a aproximativ 50 de persoane și a unui buget de 2 milioane de euro.
Mai mult, a afirmat că serviciile Comisiei au avut nevoie de luni de zile „pentru a înțelege situația”, urmate de alte întârzieri legate de modul în care s-ar asigura independența observatorilor.
Cu toate acestea, eurodeputata Birgit Sippel, coordonatorul grupului S&D în Comisia LIBE a subliniat că „nu este suficient să se dea vina pe obstacole birocratice pentru întârzierea unei astfel de sarcini importante” și că Leggeri „a eșuat în multe dintre responsabilitățile sale și trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale”. De altfel, Sippel a menționat că și rolul Comisiei în această întârziere necesită o examinare suplimentară.