Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării Comisiei Europene în combaterea fenomenului Fake News, care a luat amploare în această pandemie și care a devenit tot mai nociv.

„Această pandemie a demonstrat – încă o dată – cât de nocive pot fi știrile false (Fake News), discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor. Prin votul pe care l-am acordat anul trecut, pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

Ca Raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a militat pentru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

De asemenea, eurodeputatul Corina Crețu subliniază că trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal: „Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare.”

Potrivit eurodeputatului, prevederile acestui Raport ar trebui implementate de urgență, mai ales în actualul context.

Citiți și: Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, raportul coordonat de europarlamentarul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, prin care acest instrument a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare.

Eurodeputații au adoptat raportul cu 675 de voturi pentru, 14 împotriva și 11 abțineri.

“Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este un exemplu concret al sprijinului pe care Uniunea Europeană și statele sale membre îl acordă necondiționat tuturor cetățenilor europeni, atunci situația o reclamă. Sunt bucuroasă că raportul pe care l-am coordonat a fost adoptat cu o majoritate atât de largă. Acest lucru are o semnificație aparte și arată că atunci când este nevoie de solidaritate, înțelegem cu toții valoarea adăugată a apartenenței noastre, a tuturor, la Uniunea Europeană. Cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, toate sunt evenimente tragice în care FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre cetățenii europeni, dintre țările europene și prin instituțiile europene este esențială pentru a depăși și învinge crizele”, a declarat Corina Crețu pentru CaleaEuropeană.ro după anunțul rezultatelor votului.

© printscreen live video europarl

Potrivit Corinei Crețu, FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene.

Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

Adoptarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Eurodeputații au dezbătut astăzi, 19 octombrie, ultimele evoluții din Polonia privind statul de drept, iar social-democrații din Parlamentul European au solicitat sancțiuni și suspendarea fondurilor de redresare pentru Polonia.

„Acest lucru este necesar pentru a încerca să menținem Polonia în ordinea juridică a UE și pentru a sprijini democrații polonezi care solicită o presiune mult mai puternică asupra guvernului PiS. De asemenea, UE ar trimite un mesaj clar pentru a descuraja alte țări să urmeze calea PiS de a pune la îndoială supremația legislației UE”, a transmis Grupul social-democraților din Parlamentul European, potrivit comunicatului oficial, remis Caleaeuropeana.ro.

Grupul S&D susține că Executivul European este obligat să acționeze cu toată forța și cu toate instrumentele pentru a se asigura că principiile Uniunii sunt respectate: „Dacă se acceptă că o țară trișează, încrederea se pierde și trecem de la parteneri la concurenți.”

„Polonia este mult mai mult decât PiS, Ungaria este mult mai mult decât Orbán și Slovenia este mult mai mult decât Janša. Cetățenii din aceste țări, care suferă din cauza derivei autoritare a guvernelor lor, au încredere în Uniune. În urmă cu câteva zile, am fost la Varșovia și am simțit afecțiunea atâtor oameni care și-au pus baza în Europa. Nu avem de gând să vă dezamăgim. Vom fi vocea voastră. Nu vă vom lăsa singuri”, a conchis Liderul Grupului S&D, Iratxe García.

Alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Poloniei a transmis, dezamăgit, nedreptatea adusă Poloniei în ultimele luni.

„Am fost supuși celui mai oribil limbaj, al amenințărilor, nu voi permite politicienilor europeni să șantajeze Polonia. Suntem o țară mândră, cu una dintre cele mai îndelungate democrații, care a luptat pentru libertatea Europei. Acum, statul de drept este interpretat diferit de mulți. Suntem cu toții de acord că nu va exista stat de drept fără separea puterilor, independența instanțelor și fără respectarea competențelor limitate pe care le are fiecare instituție și fără respectarea ierarhiei izvoarelor de drept”, a susținut Mateusz Morawiecki în discursul său.

Mateusz Morawiecki  a subliniat ferm în discursul său că legea fundamentală în Polonia este constituția sa și a transmis că va apăra acest principiu. 

Citiți și discursul șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

În finalul intervenției sale, Mateusz Morawiecki a transmis că nu va fi de acord să i se impună dictate Poloniei: „Dar niciodată nu vom fi de acord să ni se impună dictate, nu asta înseamnă Uniunea Europeană.”