Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), fost comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 și-a arătat sprijinul față de poziția Asociației Municipiilor din România, care a criticat decizia de a tăia 2% din cotele de venit din bugetul național care erau alocate municipiilor.

Crețu a explicat că acest lucru înseamnă că ”milioane de euro nu vor mai putea fi folosite de administrațiile locale în beneficiul cetățenilor”.

”Fondurile naționale și fondurile europene trebuie să contribuie împreună la dezvoltarea locală”, a menționat eurodeputatul român.

Corina Crețu a amintit că pe parcursul mandatului său de comisar european pentru politică regională a militat ca ”administrațiile locale să se bucure de o autonomie mai mare în folosirea fondurilor europene”.

”Doar astfel fondurile europene pot fi folosite cu adevărat pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Am alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, iar ulterior am modificat aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii. Din păcate aceste fonduri nu au fost folosite decât într-o proporție foarte mică”, a explicat europarlamentarul.

Aceasta a argumentat că este nedrept ca administrațiile ”să plătească în continuare costurile aferente, cu atât mai mult cu cât se află în legătură directă cu cetățenii și înțeleg cel mai bine unde e nevoie de sprijin” și în contextul în care acestea ”au resimțit cel mai puternic șocul acestei pandemii”.

”Sunt atât de multe exemple de bune practici în folosirea banilor de către municipiile din România. Sper ca acum Guvernul României să compenseze această măsură care privește fondurile naționale prin a aloca mai multe fonduri europene direct municipiilor”, a conchis Corina Crețu.

Reacția Corinei Crețu vine în contextul în care Asociația Municipiilor din România, care reprezintă primării ce produc două treimi din PIB-ul României, și-a arătat nemulțumirea, prin vocea primarului Emil Boc, față de tăierea banilor alocați localităților prin suspendarea, de către Guvern, a unei prevederi adoptate în noiembrie 2020.

În luna noiembrie a anului trecut, Parlamentul României a votat o modificare a legii finanțelor publice locale care prevede alocarea lunară a unei cote de 65% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale bugetele către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe ale căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit.

Miniștrii din PES au subliniat joi responsabilitatea socială pe care o au companiile de a dezvălui anumite informații legate de contabilitatea lor, în cadrul unei întâlniri online pe care au avut-o înaintea Consiliului Competitivitate de vineri, care va discuta raportarea publică de la țară la țară.

Legislația în discuție la Consiliu – Directiva CBCR – promovează transparența fiscală prin obligarea marilor companii multinaționale să dezvăluie informații fiscale și să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea.

Ministrul portughez al economiei și tranziției digitale, Pedro Siza Vieira, care a prezidat ședința PES, a declarat că “este pozitiv faptul că o astfel de propunere legislativă importantă avansează, în special în lumina redresării economice post-pandemice și pentru a stimula dezvoltarea pieței unice.

“Raportarea de la țară la țară va crește transparența și va oferi cetățenilor și investitorilor informații pe care au dreptul să le vadă. Această legislație va contribui, de asemenea, la crearea unor condiții de concurență mai echitabile între marile multinaționale și IMM-uri”, a continuat el.

Cel mai recent scandal OpenLux este încă un alt exemplu al modului în care secretul poate sprijini evaziunea și evaziunea fiscală, precum și schimbarea profitului. Joi, miniștrii PES au fost de acord că acest comportament trebuie să înceteze.

Directiva CBCR este în curs de desfășurare de cinci ani, iar PES a salutat munca depusă atât de fostul comisar Pierre Moscovici, cât și de actualul comisar Paolo Gentiloni pentru a asigura implementarea acestei legislații progresive.

PES a cerut în mod constant companiilor din Europa să plătească impozite echitabile, cerând în mod constant activități imorale în sectorul financiar.

• solicităm alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformare digitală;
• definim educația digitală de calitate și setăm instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu: metode, instrumente, platforme, dispozitive, practici, materiale educaționale;
• fixăm obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; definim accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; solicităm alocarea de resurse financiare suplimentare; menționăm programele care pot sau au avut succes; vorbim de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; subliniem importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;
• susținem dezvoltarea unor huburi dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;
• lansăm proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;
• inițiem un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;
• întărim nevoia creșterii competențelor digitale și media și atragem atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;