Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni, este mesajul transmis de fostul comisar european pentru politica regională Corina Crețu, actualmente eurodeputat, înaintea Zilei Internaționale a Femeii.

Fostul comisar explică că România e află printre statele europene care înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, în comparație cu bărbații.

„În cazul femeilor cu vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta este de doar 61%, în condițiile în care rata de angajare pentru bărbați este de 79%. Totodată, procentul pentru femeile de vârstă activă este semnificativ mai mic în România față de media europeană, care este de 67%. Aceste date sunt un semnal privind dificultățile foarte mari cu care femeile din România încă se confruntă pe piața muncii.”

Corina Crețu precizează că au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici, însă „este clar pentru toată lumea că femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România, cu dificultăți ce decurg din inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”.

Astfel, eurodeputata este de părere că „este vital să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii”. 

 În context, Corina Crețu amintește  un fapt reiterat de-a lungul anilor și anume, că avem „oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult”.

„Sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autoritatilor”, apreciază fostul comisar european.

Uniunea Europeană pregătește cea mai amplă consultare publică din istoria sa, fiind o oportunitate ca vocea românilor să fie mai bine auzită la Bruxelles, a declarat vineri eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), făcând trimitere la Conferința privind viitorul Europei.

“Conferința pentru viitorul Europei prinde contur la Bruxelles, după ce inițial aceasta a fost amânată ca urmare a pandemiei. Conferința va fi un amplu proces care se va desfășura atât online, cât și în format fizic și va permite cetățenilor europeni să își spună punctul de vedere cu privire la modul în care Uniunea Europeană poate funcționa mai bine. Părerile cetățenilor vor fi preluate și se va încerca implementarea lor”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

“Fiind instituția care reprezintă direct cetățenii, Parlamentul European va avea un rol foarte important în pregătirea acestei conferințe. Este o oportunitate ca vocea cetățenilor pe care îi reprezentăm să se facă auzită direct, nemijlocit, la Bruxelles. De fapt, proiectul va avea succes doar cu implicarea cetățenilor și cred că sunt multe experiențe personale și profesionale (mai ales după această perioadă) care pot contribui la o schimbare în bine. Voi comunica și în viitor pe marginea acestui subiect, pentru că m-aș bucura ca un număr cât mai mare de români să se implice în conturarea viitorului Europei”, a continuat ea.

Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii tuturor grupurilor politice, a aprobat joi declarația comună privind lansarea Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), la o zi distanță după ce ambasadorii statelor membre ale UE au dat undă verde aceluiași document.

După aprobarea declarației comune, Conferința președinților a emis o declarație în care a subliniat că “Parlamentul European susține declarația comună pentru că dorim ca Conferința privind viitorul Europei să își înceapă activitatea cât mai curând posibil”.

“Conferința va contribui semnificativ la construirea unei Uniuni Cetățenești”, au transmis președintele Sassoli și liderii grupurilor politice.

În calitate de reprezentanți direcți ai cetățenilor europeni, așa cum se menționează în Tratatul UE, Parlamentul European va deține un rol de lider în cadrul Conferinței.

“În calitate de lideri de grup care reprezintă marea diversitate a cetățenilor UE, avem încredere că rolul proeminent al Parlamentului European se va reflecta în activitatea și în organizarea practică a Conferinței în sine”, mai arată declarația menționată.

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene. 

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Investițiile, atât cele majore, cât și cele mai mici, din domeniul sănătății pot fi realizate prin fonduri europene, a afirmat joi eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-o postare pe Facebook.

“Acest lucru este posibil și pentru România cu atât mai mult în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, când va exista un program special dedicat sănătății. În plus, România va trebui sa depună urgent proiecte pentru accesarea celor 30 miliarde EUR care sunt puse la dispoziția țării noastre prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene”, a scris ea.

Eurodeputatul român a subliniat că există în țara noastră mai multe exemple de succes de astfel de investiții, realizate din Bugetul pe termen lung 2014-2020 (care poate fi consumat până în 2023). Printre acestea se numără „Laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară și structurală – ENDOCED” al Institutului Național de Endocrinologie “C. I. Parhon” din București – care a fost echipat la standarde europene, beneficiind de o asistență financiară din partea Comisiei Europene de circa 36,6 milioane lei.

Prim-ministrul Florin Cîțu a declarat miercuri că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este în elaborare, fiind la nivel de draft, iar în actuala formă, pentru Educaţie sunt alocate fonduri reprezentând 9% din bugetul PNRR, iar pentru Sănătate aproape 3 miliarde de euro.

De asemenea, România a anunțat încă de anul trecut că în exercițiul financiar 2021-2027 va înființa un program operațional pentru domeniul sănătății.