Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că s-au pus bazele unei alianțe pentru viitorul Nordului României.

”12 consilii județene din Nord-Vestul și Nord-Estul României au făcut ceva care trebuie să devină un exemplu de bună practică: au decis să lucreze împreună. Au pus pe masă idei, proiecte, soluții și au format o alianță pentru dezvoltare cu impact direct în comunitățile lor. Este vorba despre o platformă de cooperare regională care să pună România în prim-planul fondurilor destinate reconstrucției Ucrainei”, a anunțat Negrescu într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Acesta a explicat că finanțarea europeană poate genera:

• investiții în infrastructură și logistică,
• parteneriate economice și transfrontaliere,
• proiecte comune pe fonduri europene,
• mai multe oportunități pentru administrațiile locale, universități și antreprenori.

Primul pas este reprezentat de podul peste Tisa, construit de CJ Maramureș cu o companie românească, pentru care Uniunea Europeană a alocat circa 50 de milioane de euro.

Citiți și: ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

”Am fost onorat să susțin acest demers și să fiu alături de colegii mei, președinții consiliilor județene, care dau un semnal clar: dezvoltarea nu ține cont de granițe politice, ci de viziune și curaj. Am fost bucuros să contribui cu patronajul Comitetului European al Regiunilor și cu mesajul de sprijin al Comisarului European pentru Extindere, Marta Kos. Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei, ci pot să fie acum în centrul unui proiect european de reconstrucție care se poate ridica la peste 450 de miliarde de euro”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu a transmis felicitări pentru inițiativă și pentru ”modul în care au reușit să aducă împreună atâtea administrații locale”.

”Este un exemplu de leadership local cu impact național”, a mai spus eurodeputatul.

El a evidențiat impactul pozitiv pe care îl poate avea această alianță asupra României.  

”În contextul reconstrucției regionale și al fondurilor europene disponibile, această alianță poate transforma Nordul României într-un pol de stabilitate, cooperare și dezvoltare, o zonă de oportunitate care să facă regiunea atractivă pentru tânăra generație. România are nevoie de mai multe astfel de inițiative. De lideri locali care gândesc pe termen lung și construiesc în echipă”, a conchis Negrescu.

Europarlamentarul Gabriela Firea a semnat, alături de colegii săi din Comisia pentru Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen (FEMM) din Parlamentul European, o serie de amendamente esențiale care vizează Strategia post-2024 a Uniunii Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Aceste propuneri urmăresc să răspundă nevoilor urgente ale persoanelor cu dizabilități, în special ale femeilor, în ceea ce privește accesul la servicii de bază și participarea activă în societate.

„Femeile cu dizabilități se confruntă cu bariere semnificative în privința accesului la servicii de sănătate, educație, piața muncii și implicarea în viața politică. Este datoria noastră să corectăm aceste inegalități”, a declarat Gabriela Firea.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în România, la sfârșitul anului trecut erau înregistrate 960.428 de persoane cu dizabilități, dintre care peste 53% erau femei.

Amendamentele susținute de eurodeputați vizează:

• Furnizarea de servicii de asistență medicală, sprijin psihologic și consiliere pentru persoanele cu dizabilități;
• Asigurarea resurselor adaptate nevoilor specifice ale femeilor și bărbaților cu dizabilități; Interzicerea practicii sterilizării forțate;
• Includerea persoanelor cu dizabilități în Agenda „Femei, Pace și Securitate”;
• Îmbunătățirea colectării datelor privind impactul pierderii capacității juridice asupra autonomiei decizionale;
• Asigurarea accesibilității procesului electoral pentru toți cetățenii.

„Trebuie să garantăm un progres continuu în domeniul egalității de șanse în Uniunea Europeană și să asigurăm o societate incluzivă pentru toți cetățenii, indiferent de abilitățile lor”, a mai adăugat eurodeputatul social-democrat Gabriela Firea.

Inițiativa face parte din eforturile mai largi ale Parlamentului European de a consolida protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități și de a promova o abordare bazată pe echitate și acces universal în toate politicile UE.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, raportor alternativ din partea grupului social-democrat în Comisia pentru Bugete privind opinia pentru simplificarea politicii de coeziune, a obținut aprobarea unor amendamente esențiale pentru ca România să continue să se transforme cu ajutorul fondurilor europene prin reducerea disparităților dintre regiuni.

”Politica de coeziune trebuie apărată! România are nevoie, în continuare, de sprijin european pentru a reduce discrepanțele dintre regiuni, a crea locuri de muncă și a stimula dezvoltarea locală. Fără această susținere, multe comunități riscă să rămână în urmă”, a subliniat eurodeputatul Victor Negrescu.

Propunerile acestuia care au primit undă verde din partea Comisiei pentru Bugete vizează următoarele:

• simplifică procedurile și mențin politica de coeziune ca prioritate în viitorul buget multianual al UE;
• protejează instrumente precum Investițiile Teritoriale Integrate (ITI), Grupurile de Acțiune Locală și Urbană;
• întăresc rolul partenerilor sociali și angajamentul UE pentru reducerea sărăciei;
• permit salvarea fondurilor necheltuite, care altfel s-ar fi pierdut, inclusiv a unor proiecte din PNRR.

Acesta a transmis și un mesaj viitorului guvern.

”În contextul negocierilor pentru formarea noului guvern, este esențial ca salvarea fondurilor de coeziune și a celor destinate dezvoltării rurale să fie tratată ca obiectiv de interes național. Este vorba despre bani care pot transforma comunitățile noastre. Nu avem voie să-i pierdem”, a conchis Victor Negrescu.

În perioada 2021-2027, Romania beneficiază prin Politica de Coeziune de 44 de miliarde de euro, din care 30,9 miliarde de euro reprezintă fonduri oferite de UE.

Pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034, Parlamentul European a adoptat deja prioritățile sale, care sunt menite să contribuie la propunerea Comisiei, care urmează să fie publicată în iulie 2025.

În rezoluția adoptată la începutul lunii mai, Parlamentul European  a reafirmat rolul Politicii de Coeziune în aprofundarea pieței unice, în reducerea inegalităților și în combaterea sărăciei.

Documentul refletă poziția României și a altor 15 țări membre, transmisă la finalul lunii martie, de susținere a importanței unei Politici de Coeziune puternice în bugetul UE post-2027.

Statele membre care susțin inițiativa prezentată Consiliului de către România sunt: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Portugalia, Slovenia și Slovacia.

Documentul comun al celor 16 țări europene cu privire la viitorul politicii de coeziune subliniază importanța continuării unui sprijin puternic și echilibrat pentru toate regiunile Uniunii, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale.

Cele 16 state membre au solicitat Comisiei Europene să propună un buget pentru politica de coeziune în cadrul viitorului Cadrului Financiar Multianual care să fie cel puțin egal, în termeni reali, cu cel alocat pentru perioada de programare 2021-2027, pentru a preveni reducerea drastică a alocărilor pentru regiunile sau statele membre mai puțin dezvoltate.

De asemenea, a fost subliniată importanța menținerii PIB-ului regional pe cap de locuitor ca principal criteriu de clasificare a regiunilor.