Connect with us

S&D

Grupul S&D solicită UE să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Grupul S&D din Parlamentul European solicită Uniunii Europene să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 în eventualitatea producerii acestuia și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene, în condițiile în care administrația americană pretinde acces prioritar și distribuție exclusivă pentru această țară.

„Cursa pentru a găsi un vaccin este continuată, dar devine competitivă. În timp ce cercetarea globală avansează într-o bună cooperare, Donald Trump pretinde deja accesul prioritar și distribuția exclusivă pentru SUA. În prezent, sunt în derulare 224 de proiecte de vaccinuri, dintre care jumătate se desfășoară în Statele Unite”, transmit social-democrații din PE.

Între timp, mai spun aceștia, Organizația Mondială a Sănătății încearcă tot posibilul să intermedieze un acord echitabil de distribuție între state. Dar, cu SUA care joacă după propriile sale reguli, există multă teamă de așa-numitul „naționalism al vaccinului”.

Astfel, grupul S&D solicită ca Uniunea Europeană „să garanteze un acces echitabil la vaccin atunci când acesta devine disponibil, indiferent de naționalitate, și să blocheze încercările administrației americane de a deturna proiecte de cercetare europene, așa cum a făcut-o deja”.

„Tot ceea ce contează este ca persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni preexistente și personalul medical, să fie vaccinate cu prioritate. Oamenii de știință depun eforturi extraordinare, dar ar putea dura cel puțin încă un an până când un vaccin eficient devine disponibil pentru mase. Suntem în asta împreună! Nimeni nu poate câștiga această cursă singur”, punctează social-democrații de la nivel european.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale, a declarat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), cu ocazia Zilei Mondiale a Orașelor.

“Așa cum știți, atât în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, cât și acum, ca europarlamentar și Membră a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European (REGI) am fost și sunt o susținătoare a ideii de consolidare a rolului administrațiilor locale în dezvoltarea comunităților în care trăim cu toții. În gestionarea crizei COVID-19, administrațiile locale joacă un rol foarte important pentru menținerea în siguranță a cetățenilor, precum și pentru protejarea afacerilor locale”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a amintit că în 2016, în calitate de Comisar European, a lansat Agenda Urbană, prin care României i s-au alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, ulterior modificând aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii.

“Am gândit Agenda Urbană ca un instrument prin care orașele să poată deveni mai inovatoare, mai primitoare și să poată oferi condiții de trai cât mai bune cetățenilor, aducând împreună toți actorii locali interesați de soarta urbei lor: administrație locală, mediul de business, societate civilă, ONG-uri”, a explicat ea.

“Dar adevărul este că, oricât de mult ne-am dori, orașele din România nu se pot dezvolta la potențial maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale”, a adăugat eurodeputatul.

În context, ea a arătat să susține ca pentru perioada 2021-2027, să se aloce mai mulți bani europeni direct unităților administrativ-teritoriale, iar Primăriile și Consiliile Județene să decidă singure ce e necesar să se facă pentru comunitățile lor.

“Dincolo de simpatii sau antipatii politice, trebuie să recunoaștem valoarea administrațiilor locale, care au un rol fundamental în aspecte precum crearea de locuri de muncă, furnizarea de servicii esențiale, asigurarea de locuințe adecvate și regândirea spațiului public în contextul acestei provocări majore cu care ne confruntăm. E nevoie, pe viitor, ca orașele din România să dezvolte noi forme de incluziune socială, prin acces cât mai larg la diferite servicii publice și prin oferirea de noi oportunități care să asigure reziliența comunităților locale în fața unor provocări viitoare similare acestei pandemii. Să nu uităm că, înainte de orice, rolul administrației publice locale este acela de a îmbunătăți viața cetățenilor”, a mai precizat Corina Crețu.

Data de 31 octombrie este Ziua Mondială a Orașelor – așa cum a fost aceasta decretată de către Organizația Națiunilor Unite în 2013.

Anul acesta, tematica Zilei Mondiale a Orașelor ne îndeamnă să apreciem la adevărata lor valoare comunitățile locale și orașele noastre.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Salariul minim la nivelul UE, o măsură echitabilă și necesară pentru protejarea lucrătorilor din Europa

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Salariul minim la nivelul Statelor Membre reprezintă o măsură echitabilă și necesară pentru protejarea lucrătorilor din întreaga Europă, a afirmat vineri eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) în contextul în care Comisia Europeană a propus la 28 octombrie, o directivă a UE pentru a se asigura că lucrătorii din Uniune sunt protejați prin salarii minime adecvate care să permită un trai decent oriunde lucrează.

“Ideea unui salariu minim uniform la nivelul Uniunii Europene este, în acest moment, contestată. S-a discutat mult zilele acestea despre măsura unui salariu minim european. Aproape 1 din 10 lucrători din Uniunea Europeană trăiește în pragul sărăciei, iar studiile arată că 1 din 7 lucrători au salarii mici, care nu le permit un trai decent. Decizia Parlamentului European privind salariile minime în Uniunea Europeană a fost adoptată pentru a asigura în primul rând protejarea lucrătorilor în fața diferitelor abuzuri”, a scris ea, într-o postare pe Facebook.

 

Europarlamentarul român a subliniat că există însă multe păreri divergente între statele membre și că acestea trebuie să definească o serie de criterii pentru stabilirea salariului minim la nivel național – în conformitate cu practicile lor naționale precum puterea de cumpărare, costul de viață și contribuția sub formă de impozite și beneficii sociale.

Ea a oferit exemplul Suediei, care se opune ideii de salariu minim european uniform, dar și faptul că executivul european a declarat, prin vocea comisarului Nicholas Schmit, că ideea unui salariu minim care să fie egal la nivelul tuturor Statelor Membre ar fi periculoasă mai ales pentru economiile mai puțin dezvoltate.

“Scopul acestei inițiative este acela de a asigura transparența în stabilirea salariilor, implicarea partenerilor sociali și o evoluție a salariilor în raport cu productivitatea. Salariile minime au un impact social pozitiv de necontestat, reducând inegalitățile din societate: atât între lucrători în general, cât și între femei și bărbați. Salariile decente trebuie să fie un drept al tuturor lucrătorilor”, a adăugat ea.

“Ca Membru supleant al Comisei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European (EMPL), voi urmări în continuare evoluția acestui subiect, care aduce echitatea în munca pe care o realizează fiecare european, în funcție de țara în care lucrează”, a conchis Corina Crețu.

Salariile minime există în toate statele membre ale UE. 21 de țări au salarii minime statutare și în 6 state membre (Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia) protecția salariului minim este asigurată exclusiv prin convenții colective. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt afectați de o insuficiență de adecvare și / sau de lacune în acoperirea protecției salariului minim. Având în vedere acest lucru, directiva propusă creează un cadru pentru îmbunătățirea adecvării salariilor minime și pentru accesul lucrătorilor la protecția salariului minim în UE.

Propunerea Comisiei respectă pe deplin principiul subsidiarității: stabilește un cadru pentru standarde minime, respectând și reflectând competențele statelor membre și autonomia partenerilor sociali și libertatea contractuală în domeniul salariilor. Nu obligă statele membre să introducă salarii minime statutare și nici nu stabilește un nivel comun al salariului minim.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu solicită autorităților din România să comunice mai coerent în criza COVID-19: Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de situația sănătății lor

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Românii sunt printre europenii cei mai îngrijorați cu privire la situația sănătății lor, iar autoritățile trebuie să comunice mult mai coerent cu privire la această criză, a declarat joi eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D).

Aceasta a făcut eferire la cel mai recent Eurobarometru realizat de Comisia Europeană care arată faptul că aproape o treime (31%) dintre români sunt îngrijorați în primul rând de situația sănătății. De asemenea, Corina Crețu a arătat că la nivelul întregii Uniuni, doar Portugalia (40%) și Slovenia (37%) înregistrează cifre mai ridicate decât România.

“Situația generală de la nivelul Uniunii Europene este îngrijorătoare: 1 din 3 europeni consideră că cea mai stringentă problemă este cea privind situația lor economică. Sunt drame în întreaga Europă, oameni care își pierd locul de muncă, afaceri mici și mijlocii care se închid. Uniunea Europeană se află, acum, în cel mai dificil moment al său de la începutul acestei crize pentru că efectele negative ale acestei pandemii se resimt în acest moment mult mai mult atât asupra economiei, cât și asupra sănătății oamenilor”, a spus ea, într-o postare pe Facebook.

Totodată, Crețu a menționat că în calitate de Membru al Parlamentului European și Raportor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene pentru următorii ani, va continua să atragă atenția asupra oportunităților pe care le oferă acest nou instrument al UE.

“E important ca România să depună la timp proiecte concrete pentru a accesa cât mai rapid fonduri europene, care să conducă la îmbunătățirea vieții oamenilor și relansare economică”, a conchis ea.

Într-o perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19, încrederea în UE rămâne stabilă, iar europenii au încredere în capacitatea Uniunii de a lua deciziile corecte pentru a face față pandemiei în viitor.

În noul sondaj Eurobarometru standard publicat vineri, 23 octombrie, cetățenii europeni identifică situația economică, situația finanțelor publice ale statelor membre și imigrația ca fiind cele trei subiecte principale de preocupare la nivelul UE. Situația economică este, de asemenea, principala preocupare la nivel național, urmată de sănătate și de șomaj, potrivit unui comunicat

În noul sondaj Eurobarometru, desfășurat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

Europenii sunt divizați (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”) în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

EVENIMENTE5 hours ago

NATO Youth Academy începe luni la București pentru a pregăti o nouă generație de tineri în domeniul securității internaționale

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Orașelor: Stoparea pandemiei depinde şi de modul de răspuns al oraşelor şi al marilor comunităţi la necesitatea respectării măsurilor de protecţie

U.E.11 hours ago

Atentat la biserica Notre-Dame din Nisa: Emmanuel Macron și Papa Francisc resping împreună “terorismul și ideologia urii care divizează, ucide şi pune în pericol pacea”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană deschide României patru proceduri de infringement privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană solicită României să transpună integral normele UE privind prezumția de nevinovăție: Cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE12 hours ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA13 hours ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.13 hours ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending