Connect with us

NATO

Guvernul a adoptat Carta Albă a Apărării: Alocare record de 2,24% din PIB pentru apărare și descurajarea unei agresiuni împotriva României

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Guvernul României a aprobat joi, în ședință, documentul programatic Carta Albă a Apărării”, cu scopul îndeplinirii prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Țării 2020-2024, prezentată în luna mai de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament.

În documentul realizat de Ministerul Apărării Naţionale, pentru  implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020-2024, se arată că situaţia de securitate s-a schimbat, ţările şi-au schimbat obiectivele de la combaterea terorismului, către misiuni de apărare a ţării, fiind menționat că competiţia din domeniul energetic implică noi riscuri de securitate în regiunea Mării Negre, principala zonă de interes pentru România.

Din acest motiv, documentul pune accentul pe dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid, reprezintă condiţia esenţială pentru îndeplinirea celorlalte obiective ale politicii de apărare. De asemenea, Carta Albă a Apărării 2020 mai prevede participarea la proiectele/programele NATO şi UE pentru realizarea în comun de sisteme de arme şi echipamente militare.

În context, România va continua să respecte criteriile stabilitate în cadrul NATO privind bugetarea apărării cu 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Bugetul apărării pentru 2020: 2,24% din PIB

Bugetul alocat MApN pentru anul 2020, rectificat prin OUG nr. 50/2020, este de privind 24,26 miliarde lei reprezentând 2,24% din PIB-ul actualizat în luna iunie de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Conform acestuia, 6,14 miliarde lei, reprezintă cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore. Anul viitor, bugetul alocat MApN va cunoaşte o scădere – suma totală alocată va fi de 22,98 miliarde lei, urmând ca din 2022 să crească, pentru a ajunge la 28,47 miliarde lei în anul 2024, însă indiferent de oscilații acesta va respecta criteriul de 2% din PIB.

Acțiunile destabilizatoare dinspre est și competiţia din domeniul energetic implică noi riscuri de securitate în regiunea Mării Negre 

În privinţa apărării naţionale, documentul arată că acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din acest areal.

“În particular, consolidarea potenţialului militar al Federaţiei Ruse în Peninsula Crimeea şi în bazinul Mării Negre, prin dezvoltarea capabilităţilor militare şi crearea mediului antiacces şi de interdicţie zonală (A2/AD), concomitent cu complexitatea activităţilor militare desfăşurate sistematic în proximitatea României generează provocări pentru securitatea naţională”, precizează Carta Albă a Apărării.

Referitor la situaţia actuală, premierul Ludovic Orban arată în documentul respectiv că “România se confruntă cu o paletă extinsă de noi ameninţări, mult mai sofisticate şi mai complexe, care generează efecte specifice atât confruntării, cât şi surprinderii strategice”.

“Regiunea Mării Negre a căpătat noi valenţe strategice, Pensinsula Crimeea transformându-se, în urma anexării ilegale din 2014, într-o adevărată platformă de proiecţie a forţei la mii de kilometri distanţă, până în estul şi sudul Mării Mediterane. Pandemia Covid-19 a amplificat vulnerabilităţile şi riscurile deja existente şi va avea un impact major în plan economic, strategic şi de securitate, în anii viitori. Am fost forţaţi să luăm măsuri extraordinare şi să regândim modul de funcţionare şi interacţiune a tuturor componentelor administraţiei publice, Ministerului Apărării Naţionale revenindu-i un rol esenţial, în prima linie, a sprijinirii autorităţilor statului în combaterea efectelor pandemiei”, precizează prim-ministrul Orban.

La rândul său, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, afirmă că “scopul final urmărit este consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea acelor tipuri de forţe şi capabilităţi care să ne permită să ripostăm oricărui posibil agresor, indiferent de mărimea forţei acestuia, de o manieră care să facă o agresiune împotriva noastră prea costisitoare pentru a fi încercată.

“Pentru aceasta avem nevoie de cinci elemente esenţiale, ale căror dezvoltare este urmărită cu consecvenţă în prezentul document de planificare a apărării: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, o puternică industrie de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa”, completează Ciucă.

Care sunt investițiile propuse pentru infrastructura de apărare a României, în cooperare cu NATO, SUA și UE

De asemenea, Carta Albă a Apărării 2020 mai prevede participarea la proiectele/programele NATO şi UE pentru realizarea în comun de sisteme de arme şi echipamente militare; realizarea de achiziţii prin agenţiile NATO şi UE specializate; menţinerea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare, expertiză şi consultanţă tehnică şi tehnologică în domeniul militar şi dezvoltarea capabilităţilor de testare şi evaluare ale Ministerului Apărării Naţionale; standardizarea şi optimizarea procesului de supraveghere a calităţii la furnizorii de echipamente şi tehnică militară, precum şi asigurarea compatibilităţii echipamentelor şi armamentului din dotare cu cele din înzestrarea armatelor statelor membre NATO.

Programele de investiţii esenţiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român rămân cele cunoscute şi până acum:

– Transportor blindat pentru trupe;

– Autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor;

– Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR;

– Avion multirol pentru Forţele Aeriene;

– Vânător de mine;

– Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM;

– Corvetă multifuncţională;

– Elicoptere;

– Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MApN.

Carta mai prevede şi cele mai importante proiecte de infrastructură care vor fi realizate:

– dezvoltarea facilităţilor aeroportuare ale Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii;

– Poligonul de instruire pentru lupta urbană;

– modernizarea infrastructurii militare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei pentru Descurajare Europeană şi în cadrul Setului de Activităţi Europene;

– infrastructura relaţionată cu programele de achiziţii majore (Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM, Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – MLRS), precum şi a celei necesare funcţionării pe teritoriul României a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi a capabilităţii de comandă şi control de nivel corp de armată

– implementarea proiectelor imobiliare în infrastructura ce derivă din Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii; obligaţiile ce decurg din acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România – BMDA8), precum şi a celor care asigură prepoziţionarea echipamentelor militare ale aliaţilor pe teritoriul naţional.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

NATO

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 17 țări aliate, inclusiv România, au convenit să preia conducerea dezvoltării primului fond de inovare al NATO, care a fost lansat în această săptămână cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, informează un comunicat.

“La summitul de la Bruxelles, liderii NATO s-au angajat să consolideze Alianța noastră, inclusiv prin promovarea și protejarea inovării transatlantice”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de lansare.

“Astăzi ne respectăm acest angajament. Și, împreună, ne vom menține populația în siguranță într-o lume în schimbare rapidă”, a adăugat el. La aceeași reuniune, miniștrii apărării au convenit asupra primei strategii aliate privind inteligența artificială.

 

Acest fond multinațional va ajuta NATO să își păstreze avantajul tehnologic, permițând investiții – în valoare de 1 miliard de euro – în tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale aplicații în domeniul apărării și securității. De asemenea, va facilita o cooperare mai strânsă și de încredere cu inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, care, altfel, ar putea fi în imposibilitatea de a dezvolta cu succes soluțiile inovatoare cele mai necesare pentru protecția Alianței.

Împreună cu Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord al NATO – sau DIANA – Fondul de inovare va sprijini dezvoltarea unei comunități transatlantice protejate de inovare.

De la lansarea sa la Summitul NATO de la Bruxelles, o serie de aliați au făcut oferte pentru a găzdui sediile centrale, centrele de testare și centrele de accelerare care vor face parte din rețeaua DIANA atât în Europa, cât și în America de Nord.

Se așteaptă ca ambele inițiative să fie pe deplin în vigoare până la Summitul NATO de la Madrid din 2022.

Cele 17 state sunt: Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 15 state aliate ale NATO și-au reafirmat joi angajamentul de a dezvolta, achiziționa și furniza la nivel multinațional capacități de apărare aeriană terestră, care vor proteja personalul, echipamentele și instalațiile aliate de amenințările aeriene, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prezidat ceremonia semnării de către miniștrii apărării din SUA, Marea Britanie, Spania, Slovenia, Polonia, Portugalia, Norvegia, Olanda, Letonia, Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Danemarca și Belgia a șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. 

Acest lucru a fost făcut în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO din 21 octombrie 2021.

“Prin creșterea cooperării între aliați, îmbunătățirea continuă a capacităților noastre și răspunsul la provocări, facem regiunea transatlantică mai sigură și mai pregătită să facă față oricărei amenințări”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la evenimentul de semnare.

 

Acolo, noi participanți s-au alăturat la două proiecte de mare vizibilitate (HVP) lansate recent, proiectul “GBAD modular” și inițiativa “C-RAM mobil rapid dislocabil”, precum și la lansarea unui nou angajament, “Capacitatea de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață pentru nivelul batalionului și brigăzii” (GBAD C2 Layer).

Participanții la GBAD modular (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Regatul Unit) au urat bun venit în cadrul proiectului Norvegiei, Poloniei, Portugaliei și Statelor Unite. Acesta vizează achiziționarea și punerea în practică a unei soluții modulare pentru apărarea aeriană terestră cu rază de acțiune foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune. Această capacitate va oferi aliaților o soluție modulară, construită în jurul unui modul de comandă și control și a opțiunii de a conecta diferiți efectori pentru amenințările acoperite. Capacitatea plug-and-play va oferi aliaților opțiunea de a schimba, adăuga sau elimina efectori fără probleme, în funcție de amenințările cu care se confruntă.

Pentru cel de-al doilea proiect, C-RAM cu desfășurare rapidă, Norvegia, Polonia și Statele Unite s-au alăturat Germaniei, Greciei, Ungariei și Regatului Unit. Acest proiect are ca scop dezvoltarea și furnizarea unei capacități de protecție a forțelor aliate împotriva amenințărilor cu rachete, artilerie și mortiere. Un accent deosebit al acestui proiect va fi pus pe soluțiile potențiale prin abordări inovatoare, cum ar fi capacitățile bazate pe energie directă.

În cele din urmă, șase aliați – Danemarca, Italia, Portugalia, Spania, Regatul Unit și SUA – au demarat o nouă inițiativă pentru a achiziționa în comun și a pune în funcțiune o capacitate de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață la nivel de batalion și brigadă (GBAD C2 Layer). În lunile următoare, experții din națiunile participante vor identifica soluții potențiale pentru un centru de distribuție a focului. Abordarea multinațională va diminua varietatea de sisteme utilizate și va crește simultan interoperabilitatea între aliații participanți și disponibilitatea operațională a forțelor GBAD ale NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO22 mins ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

NATO12 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending