Connect with us

NATO

Guvernul a adoptat Carta Albă a Apărării: Alocare record de 2,24% din PIB pentru apărare și descurajarea unei agresiuni împotriva României

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Guvernul României a aprobat joi, în ședință, documentul programatic Carta Albă a Apărării”, cu scopul îndeplinirii prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Țării 2020-2024, prezentată în luna mai de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament.

În documentul realizat de Ministerul Apărării Naţionale, pentru  implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020-2024, se arată că situaţia de securitate s-a schimbat, ţările şi-au schimbat obiectivele de la combaterea terorismului, către misiuni de apărare a ţării, fiind menționat că competiţia din domeniul energetic implică noi riscuri de securitate în regiunea Mării Negre, principala zonă de interes pentru România.

Din acest motiv, documentul pune accentul pe dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid, reprezintă condiţia esenţială pentru îndeplinirea celorlalte obiective ale politicii de apărare. De asemenea, Carta Albă a Apărării 2020 mai prevede participarea la proiectele/programele NATO şi UE pentru realizarea în comun de sisteme de arme şi echipamente militare.

În context, România va continua să respecte criteriile stabilitate în cadrul NATO privind bugetarea apărării cu 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Bugetul apărării pentru 2020: 2,24% din PIB

Bugetul alocat MApN pentru anul 2020, rectificat prin OUG nr. 50/2020, este de privind 24,26 miliarde lei reprezentând 2,24% din PIB-ul actualizat în luna iunie de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Conform acestuia, 6,14 miliarde lei, reprezintă cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore. Anul viitor, bugetul alocat MApN va cunoaşte o scădere – suma totală alocată va fi de 22,98 miliarde lei, urmând ca din 2022 să crească, pentru a ajunge la 28,47 miliarde lei în anul 2024, însă indiferent de oscilații acesta va respecta criteriul de 2% din PIB.

Acțiunile destabilizatoare dinspre est și competiţia din domeniul energetic implică noi riscuri de securitate în regiunea Mării Negre 

În privinţa apărării naţionale, documentul arată că acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din acest areal.

“În particular, consolidarea potenţialului militar al Federaţiei Ruse în Peninsula Crimeea şi în bazinul Mării Negre, prin dezvoltarea capabilităţilor militare şi crearea mediului antiacces şi de interdicţie zonală (A2/AD), concomitent cu complexitatea activităţilor militare desfăşurate sistematic în proximitatea României generează provocări pentru securitatea naţională”, precizează Carta Albă a Apărării.

Referitor la situaţia actuală, premierul Ludovic Orban arată în documentul respectiv că “România se confruntă cu o paletă extinsă de noi ameninţări, mult mai sofisticate şi mai complexe, care generează efecte specifice atât confruntării, cât şi surprinderii strategice”.

“Regiunea Mării Negre a căpătat noi valenţe strategice, Pensinsula Crimeea transformându-se, în urma anexării ilegale din 2014, într-o adevărată platformă de proiecţie a forţei la mii de kilometri distanţă, până în estul şi sudul Mării Mediterane. Pandemia Covid-19 a amplificat vulnerabilităţile şi riscurile deja existente şi va avea un impact major în plan economic, strategic şi de securitate, în anii viitori. Am fost forţaţi să luăm măsuri extraordinare şi să regândim modul de funcţionare şi interacţiune a tuturor componentelor administraţiei publice, Ministerului Apărării Naţionale revenindu-i un rol esenţial, în prima linie, a sprijinirii autorităţilor statului în combaterea efectelor pandemiei”, precizează prim-ministrul Orban.

La rândul său, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, afirmă că “scopul final urmărit este consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea acelor tipuri de forţe şi capabilităţi care să ne permită să ripostăm oricărui posibil agresor, indiferent de mărimea forţei acestuia, de o manieră care să facă o agresiune împotriva noastră prea costisitoare pentru a fi încercată.

“Pentru aceasta avem nevoie de cinci elemente esenţiale, ale căror dezvoltare este urmărită cu consecvenţă în prezentul document de planificare a apărării: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, o puternică industrie de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa”, completează Ciucă.

Care sunt investițiile propuse pentru infrastructura de apărare a României, în cooperare cu NATO, SUA și UE

De asemenea, Carta Albă a Apărării 2020 mai prevede participarea la proiectele/programele NATO şi UE pentru realizarea în comun de sisteme de arme şi echipamente militare; realizarea de achiziţii prin agenţiile NATO şi UE specializate; menţinerea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare, expertiză şi consultanţă tehnică şi tehnologică în domeniul militar şi dezvoltarea capabilităţilor de testare şi evaluare ale Ministerului Apărării Naţionale; standardizarea şi optimizarea procesului de supraveghere a calităţii la furnizorii de echipamente şi tehnică militară, precum şi asigurarea compatibilităţii echipamentelor şi armamentului din dotare cu cele din înzestrarea armatelor statelor membre NATO.

Programele de investiţii esenţiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român rămân cele cunoscute şi până acum:

– Transportor blindat pentru trupe;

– Autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor;

– Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR;

– Avion multirol pentru Forţele Aeriene;

– Vânător de mine;

– Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM;

– Corvetă multifuncţională;

– Elicoptere;

– Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MApN.

Carta mai prevede şi cele mai importante proiecte de infrastructură care vor fi realizate:

– dezvoltarea facilităţilor aeroportuare ale Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii;

– Poligonul de instruire pentru lupta urbană;

– modernizarea infrastructurii militare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei pentru Descurajare Europeană şi în cadrul Setului de Activităţi Europene;

– infrastructura relaţionată cu programele de achiziţii majore (Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM, Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – MLRS), precum şi a celei necesare funcţionării pe teritoriul României a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi a capabilităţii de comandă şi control de nivel corp de armată

– implementarea proiectelor imobiliare în infrastructura ce derivă din Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii; obligaţiile ce decurg din acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România – BMDA8), precum şi a celor care asigură prepoziţionarea echipamentelor militare ale aliaţilor pe teritoriul naţional.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Declarație comună România – SUA privind relația bilaterală în domeniul apărării: Statele Unite reafirmă angajamentul față de flancul estic al NATO prin articolul 5 privind apărarea colectivă

Published

on

© MApN

Departamentul american al Apărării și Ministerul Apărării Naționale au adoptat duminică o declarație comună privind relația bilaterală în materie de apărare dintre cei doi parteneri strategici, context în care SUA au reafirmat angajamentul față flancul estic al Alianței Nord-articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru securitate internațională, Celeste Wallander, și secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, s-au întâlnit sâmbătă, 24 septembrie, în România pentru a discuta o serie de teme legate de relația bilaterală în domeniul apărării și aspecte privind securitatea regională, se arată în declarația difuzată deopotrivă de MApN și Pentagon.

Cei doi oficiali au salutat celebrarea, în 2022, a 25 de ani de la semnarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, au împărtășit opinii cu privire la securitatea din regiunea Mării Negre, lăudând unitatea răspunsului NATO în fața războiului nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Ambii oficiali au remarcat succesele din ultima vreme înregistrate de Ucraina pe câmpul de luptă în regiunea Donbas și au condamnat recenta retorică de escaladare a conflictului de către președintele rus Vladimir Putin.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru securitate internațională a reafirmat angajamentul Statelor Unite, în temeiul articolului 5, față de Flancul Estic și a mulțumit României pentru găzduirea, pe baza rotațională, a unui număr semnificativ de forțe ale SUA.

Ambii lideri au remarcat, de asemenea, semnificația istorică a Summitului NATO de la Madrid și au subliniat necesitatea ca aliații să continue să investească în capabilități credibilede apărare pentru a proteja Alianța și a descuraja agresiunea Rusiei.

Aflandu-se la bordul unei nave a Forțelor Navale Române, pe fluviul Dunărea, Celeste Wallander și Simona Cojocaru s-au alăturat unui grup de experți în domeniul politic și militar pentru a discuta despre securitatea Mării Negre și au observat barjele  și navele de marfă care transportau cereale din Ucraina către piața globală.

A doua zi, ambii oficiali au vizitat  Baza Aeriana 86 din Borcea, unde s-au întâlnit cu membri ai Escadrilei 53 a Forțelor Aeriene Romane care operează avioane F-16  în sprijinul patrulelor aeriene de luptă ale NATO și al misiunilor de poliție aeriană întărită la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Ucraina. Stoltenberg: Referendumurile nu au nicio legitimitate și nu schimbă nimic

Published

on

© NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Kiev ca răspuns la referendumurile „false” organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Secretarul general a făcut aceste declarații în timp ce Moscova a lansat voturile privind alipirea celor patru regiuni, Luhansk, Herson, Zaporojie și Donetsk, la Rusia, într-o manevră despre care Kievul și aliații săi spun că este un artificiu pentru anexarea teritoriilor și escaladarea războiului care durează deja de șapte luni.

„Răspunsul nostru, răspunsul NATO, este să ne intensificăm sprijinul”, a declarat Stoltenberg într-un interviu pentru CNN. „Cel mai bun mod de a pune capăt acestui război este să îi întărim în continuare pe ucraineni pe câmpul de luptă, astfel încât să poată, la un moment dat, să se așeze la masa de discuții și să ajungă la o soluție care este acceptabilă pentru Ucraina și care menține Ucraina ca națiune suverană și independentă în Europa”, a adăugat acesta.

Voturile au generat temeri că Moscova ar putea încorpora cele patru regiuni și apoi să prezinte eventualele atacuri de recucerire a acestora ca fiind un atac asupra Rusiei însăși.

„Exact pentru asta trebuie să fim pregătiți, că Rusia va folosi aceste voturi false pentru a intensifica și mai mult războiul din Ucraina”, a declarat Stoltenberg, întrebat despre acest scenariu. „Dar aceste voturi nu au nicio legitimitate și, bineînțeles, nu schimbă nimic. Acesta continuă să fie un război de agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat secretarul general al NATO.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, din Statele Unite, că ”noua evoluţie a narativului” Rusiei, care este o ”ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este inacceptabilă” şi trebuie combătută cu toată hotărârea.

Șeful statului a făcut aceste precizări la San Francisco, în cadrul unor declarații de presă ce au urmat unei întâlniri cu antreprenori români din Silicon Valley.

De asemenea, şeful statului a subliniat că România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, dar românii nu trebuie să intre în panică.

“Nu îşi doreşte nimeni războiul, în afară de Rusia, Rusia care a atacat Ucraina. Iar noua evoluţie a narativului, care este o ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este, pur şi simplu, inacceptabilă şi trebuie combătută cu toată hotărârea. Cum aceste referendumuri care se ţin în aceste zile în zone din Ucraina care au fost ocupate de Rusia sunt complet inacceptabile şi cred că nu vor fi recunoscute, practic, de nimeni. Însă nu putem să tratăm cu uşurinţă aceste ameninţări. România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, doar că nu ne dorim orice scenariu, scenariul pe care ni-l dorim noi este retragerea Rusiei din Ucraina şi negocieri de pace, pentru asta cred că trebuie să se implice toată lumea. Românii nu trebuie să intre în panică, România nu are de gând să intre în război, cum NATO nu are de gând să intre în război cu Rusia, dar descaladarea trebuie să existe de ambele părţi, nu putem noi doar să zicem că vrem pace şi cealaltă parte să ne ameninţe cu război. Este o situaţie foarte tensionată şi noi, care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii NATO, suntem într-o poziţie specială, însă suntem hotărâţi să facem faţă oricărui scenariu”, a spus şeful statului, informează Agerpres.

 

De asemenea, Iohannis a reamintit că România a sprijinit toate pachetele de sancţiuni împotriva Rusiei, însă a afirmat că este inoportun să se discute despre noul pachet în faza de pregătire.

Recent, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dispus o mobilizare “parţială”. De asemenea, el a vorbit despre faptul că Rusia va folosi “toate mijloacele sale de apărare”.

În acest context, șeful statului român este de părere că şi poziţia statelor UE faţă de cetăţenii ruşi care încearcă să părăsească ţara în contextul mobilizării parţiale trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 20-21 septembrie 2022, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șasea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale, unde a denunțat războiul ilegal declanșat de Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, împotriva Ucrainei, a salutat “solidaritatea excepțională” a multor țări ale lumii cu acest “membru suveran” al ONU și victimă a agresiunii și a anunțat că România va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi care luptă inclusiv pentru valorile și democrația noastre.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 77-a Adunări Generale a Națiunilor Unite care este marcată de o lume asediată de crize precum războiul din Ucraina, catastrofe climatice şi insecuritate alimentară, șeful statului și-a concentrat intervenția națională asupra consecințelor dramatice ale războiului pornit de Federația Rusă, care sunt globale și nu se rezumă doar la perspectiva securității. El a pledat pentru investiții strategice în energie nucleară, surse regenerabile și hidrogen, cu scopul de a combate utilizarea energiei ca șantaj. De asemenea, el a cerut gestionarea “fără întârziere” a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre pe fondul războiului împotriva Ucrainei.

Astfel, președintele a făcut un apel la unitate și la sprijin pentru pace, afirmând că “răspunsul nostru, în special la acest război, va modela viitorul nostru comun”.

Iohannis a luat parte, la invitația președintelui Consiliului European, a președintelui Senegalului, a premierului Spaniei și a secretarului de stat al SUA, la Summitul global dedicat securității alimentare, unde a denunțat faptul că “Rusia folosește alimentele ca armă” și a evidențiat contribuția țării noastre, în contextul în care “60% din exporturile de cereale ale Ucrainei au tranzitat deja România”.

De asemenea, la inițiativa șefului statului, România a co-prezidat una dintre sesiunile Summit-ului ONU privind transformarea educației.

Joi și vineri, președintele Iohannis s-a aflat la San Francisco, unde s-a întâlnit cu comunitatea de români de pe coasta de Vest a SUA și cu antreprenori români din Silicon Valley.

Continue Reading

Facebook

SUA10 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA15 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA15 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL15 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE16 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA17 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda17 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending