Connect with us

NATO

Guvernul a adoptat Carta Albă a Apărării: Alocare record de 2,24% din PIB pentru apărare și descurajarea unei agresiuni împotriva României

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Guvernul României a aprobat joi, în ședință, documentul programatic Carta Albă a Apărării”, cu scopul îndeplinirii prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Țării 2020-2024, prezentată în luna mai de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament.

În documentul realizat de Ministerul Apărării Naţionale, pentru  implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020-2024, se arată că situaţia de securitate s-a schimbat, ţările şi-au schimbat obiectivele de la combaterea terorismului, către misiuni de apărare a ţării, fiind menționat că competiţia din domeniul energetic implică noi riscuri de securitate în regiunea Mării Negre, principala zonă de interes pentru România.

Din acest motiv, documentul pune accentul pe dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid, reprezintă condiţia esenţială pentru îndeplinirea celorlalte obiective ale politicii de apărare. De asemenea, Carta Albă a Apărării 2020 mai prevede participarea la proiectele/programele NATO şi UE pentru realizarea în comun de sisteme de arme şi echipamente militare.

În context, România va continua să respecte criteriile stabilitate în cadrul NATO privind bugetarea apărării cu 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Bugetul apărării pentru 2020: 2,24% din PIB

Bugetul alocat MApN pentru anul 2020, rectificat prin OUG nr. 50/2020, este de privind 24,26 miliarde lei reprezentând 2,24% din PIB-ul actualizat în luna iunie de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Conform acestuia, 6,14 miliarde lei, reprezintă cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore. Anul viitor, bugetul alocat MApN va cunoaşte o scădere – suma totală alocată va fi de 22,98 miliarde lei, urmând ca din 2022 să crească, pentru a ajunge la 28,47 miliarde lei în anul 2024, însă indiferent de oscilații acesta va respecta criteriul de 2% din PIB.

Acțiunile destabilizatoare dinspre est și competiţia din domeniul energetic implică noi riscuri de securitate în regiunea Mării Negre 

În privinţa apărării naţionale, documentul arată că acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din acest areal.

“În particular, consolidarea potenţialului militar al Federaţiei Ruse în Peninsula Crimeea şi în bazinul Mării Negre, prin dezvoltarea capabilităţilor militare şi crearea mediului antiacces şi de interdicţie zonală (A2/AD), concomitent cu complexitatea activităţilor militare desfăşurate sistematic în proximitatea României generează provocări pentru securitatea naţională”, precizează Carta Albă a Apărării.

Referitor la situaţia actuală, premierul Ludovic Orban arată în documentul respectiv că “România se confruntă cu o paletă extinsă de noi ameninţări, mult mai sofisticate şi mai complexe, care generează efecte specifice atât confruntării, cât şi surprinderii strategice”.

“Regiunea Mării Negre a căpătat noi valenţe strategice, Pensinsula Crimeea transformându-se, în urma anexării ilegale din 2014, într-o adevărată platformă de proiecţie a forţei la mii de kilometri distanţă, până în estul şi sudul Mării Mediterane. Pandemia Covid-19 a amplificat vulnerabilităţile şi riscurile deja existente şi va avea un impact major în plan economic, strategic şi de securitate, în anii viitori. Am fost forţaţi să luăm măsuri extraordinare şi să regândim modul de funcţionare şi interacţiune a tuturor componentelor administraţiei publice, Ministerului Apărării Naţionale revenindu-i un rol esenţial, în prima linie, a sprijinirii autorităţilor statului în combaterea efectelor pandemiei”, precizează prim-ministrul Orban.

La rândul său, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, afirmă că “scopul final urmărit este consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea acelor tipuri de forţe şi capabilităţi care să ne permită să ripostăm oricărui posibil agresor, indiferent de mărimea forţei acestuia, de o manieră care să facă o agresiune împotriva noastră prea costisitoare pentru a fi încercată.

“Pentru aceasta avem nevoie de cinci elemente esenţiale, ale căror dezvoltare este urmărită cu consecvenţă în prezentul document de planificare a apărării: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, o puternică industrie de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa”, completează Ciucă.

Care sunt investițiile propuse pentru infrastructura de apărare a României, în cooperare cu NATO, SUA și UE

De asemenea, Carta Albă a Apărării 2020 mai prevede participarea la proiectele/programele NATO şi UE pentru realizarea în comun de sisteme de arme şi echipamente militare; realizarea de achiziţii prin agenţiile NATO şi UE specializate; menţinerea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare, expertiză şi consultanţă tehnică şi tehnologică în domeniul militar şi dezvoltarea capabilităţilor de testare şi evaluare ale Ministerului Apărării Naţionale; standardizarea şi optimizarea procesului de supraveghere a calităţii la furnizorii de echipamente şi tehnică militară, precum şi asigurarea compatibilităţii echipamentelor şi armamentului din dotare cu cele din înzestrarea armatelor statelor membre NATO.

Programele de investiţii esenţiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român rămân cele cunoscute şi până acum:

– Transportor blindat pentru trupe;

– Autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor;

– Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR;

– Avion multirol pentru Forţele Aeriene;

– Vânător de mine;

– Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM;

– Corvetă multifuncţională;

– Elicoptere;

– Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MApN.

Carta mai prevede şi cele mai importante proiecte de infrastructură care vor fi realizate:

– dezvoltarea facilităţilor aeroportuare ale Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii;

– Poligonul de instruire pentru lupta urbană;

– modernizarea infrastructurii militare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei pentru Descurajare Europeană şi în cadrul Setului de Activităţi Europene;

– infrastructura relaţionată cu programele de achiziţii majore (Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM, Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – MLRS), precum şi a celei necesare funcţionării pe teritoriul României a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi a capabilităţii de comandă şi control de nivel corp de armată

– implementarea proiectelor imobiliare în infrastructura ce derivă din Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii; obligaţiile ce decurg din acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România – BMDA8), precum şi a celor care asigură prepoziţionarea echipamentelor militare ale aliaţilor pe teritoriul naţional.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică va continua să evalueze constant ideea ajustării prezenței sale militare pe flancul estic, iar unul dintre obiectivele privind NATO 2030 vizează consolidarea rolului NATO de alianță militară puternică, a spus miercuri secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe aliați.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre recomandările privind consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră cuprinse în raportul experților privind viitorul Alianței, Stoltenberg a răspuns: “Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor”

“NATO a demonstrat capacitatea de adaptare atunci când lumea se schimbă. Așadar, după anexarea ilegală a Crimeei, am decis să ne sporim prezența militară în partea de est a Alianței. Atât cu prezență înaintată adaptată în România, poliție aeriană, cât și cu o brigadă de instruire acolo, avem toate tipurile de prezență, dar și cu grupurile de luptă desfășurate în regiunea baltică, în cele trei țări baltice, și Polonia”, a amintit el.

“Vom evalua în mod constant să ajustăm în continuare această prezență și unul dintre obiectivele mele cu NATO 2030 este să mă asigur că NATO rămâne o alianță militară puternică în lumina noilor amenințări și a noilor provocări”, a mai subliniat Stoltenberg.

El a salutat faptul că aliații se angajează să continue să investească în apărare.

“Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor. Pentru că cred cu tărie că NATO ar trebui să se asigure că vom continua să fim o alianță militară puternică, pentru a ne consolida alianța are o platformă politică și, de asemenea, că avem o abordare mai globală”, a mai spus el.

NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată un raport întocmit de grup de zece experți coordonat de doi foști membri ai administrațiilor de la Washington și Berlin, Wess Mitchell și Thomas de Maiziere, și prezentat marți miniștrilor afacerilor externe din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Raportul face parte din procesul de reflecție privind viitorul NATO 2030, lansat anul trecut de liderii euro-atlantici la summitul aniversar de la Londra când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă acest proces. Pe baza acestui document, Stoltenberg va formula propriile sale recomandări pe care le va supune deciziei liderilor statelor aliate la summitul din 2021 de la Bruxelles.

Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

Published

on

© NATO

Reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei, a afirmat miercuri seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei.

“Pentru NATO, reziliența are o mare importanță, iar una dintre problemele pe care le-am discutat astăzi a fost importanța consolidării în continuare a rezilienței noastre pentru a ne proteja infrastructura critică, telecomunicațiile, toate celelalte părți ale rezilienței, deoarece știm că singura modalitate de a avea o apărare puternică este să avem societăți puternice, iar importanța rezilienței tocmai a crescut în lumina faptului că acum abordăm consecințele ascensiunii Chinei”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe din țările aliate.

Secretarul general al Alianței s-a arătat îngrijorat că Beijingul investește puternic în infrastructura critică a țărilor aliate și a subliniat că NATO trebuie să evalueze consecințele acestor evoluții asupra securității. 

“Cu toții ne dăm seama de importanța uriașă a rezilienței în lumina provocărilor hibride, cibernetice, dar și în lumina ascensiunii Chinei”, a mai spus el, amintind că NATO și-a asumat un angajament privind consolidarea rezilienței la summitul aliat de la Varșovia, din 2016.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat marți în cadrul reuniunii NATO, în conformitate cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovic Orban, intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, temă considerată prioritară pentru perioada următoare.

De altfel, ambele zile ale reuniunii ministeriale NATO s-au concentrat și pe ascensiunea Chinei, atât în cadrul dezbaterilor privind raportul publicat de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, cât și în cadrul discuțiilor de miercuri cu partenerii din Uniunea Europeană și din Asia-Pacific, anume Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă.

“NATO trebuie să aloce mult mai mult timp, resurse politice și acțiuni provocărilor de securitate prezentate de China – pe baza unei evaluări a capacităților sale naționale, a greutății economice și a obiectivelor ideologice declarate ale liderilor săi”, consemnează raportul experților care va sta la baza recomandărilor ce Jens Stoltenberg le va pune pe masa deciziei liderilor țărilor NATO la summitul din 2021 în scopul consolidării unei Alianțe mai puternice politic și militar și mai implicate global.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Rusia nu respectă dreptul internațional și încalcă integritatea teritorială a Republicii Moldova

Published

on

© NATO

Aliaţii din NATO susţin cu fermitate integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările membre NATO la Bruxelles.

“Aş dori să-l felicit pe noul preşedinte ales (Maia Sandu). Republica Moldova este un partener al NATO. Aştept cu nerăbdare să o întâlnesc la un moment dat, pentru că apreciem, desigur, şi cooperarea cu Moldova ca partener al Alianţei noastre”, a afirmat Stoltenberg.

Vedem cum Rusia a desfăşurat trupe prin încălcarea dorinţelor diferitelor guverne din vecinătatea noastră, cum Rusia a anexat ilegal Crimeea, cum continuă să destabilizeze estul Ucrainei, cum există trupe ruseşti în regiuni din Georgia şi, de asemenea, cum există trupe în Moldova, în Transnistria. Şi această încălcare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este încă un exemplu al modului în care Rusia de prea multe ori nu respectă dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor, inclusiv a Moldovei“, a subliniat Jens Stoltenberg.

De altfel, țările membre ale NATO au solicitat încă din 2018 retragerea forțelor militare pe care Rusia le-a staționat ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, într-o precizare inclusă în premieră în declarația finală a unui summit NATO, cel de la Bruxelles din urmă cu doi ani.

Declaraţiile secretarului general al NATO intervin după atacurile concertate ale Kremlinului din ultimele zile împotriva preşedintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că Rusia trebuie să-şi retragă Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană, iar misiunea de pace rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internaţional, sub auspiciile OSCE şi ONU, informează Agerpres.

Potrivit Radio Chişinău, Maia Sandu a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Chişinău, că nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea GOTR – creată pe rămăşiţele fostei Armatei a 14-a a URSS – în regiunea transnistreană, precum şi a muniţiei militare.

De la purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, până la şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, responsabilii ruşi au afirmat că retragerea “trupele ruse de menţinere a păcii” va duce la o “destabilizare” în regiune. 

GOTR, având misiunea oficială a apărării depozitelor de muniţii sovietice din Transnistria, numără în jur de 1.500 de militari, iar forţa de menţinere a păcii rusească aproape 500.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA17 mins ago

Ministerul Educației și Cercetării, acord de colaborare cu LSRS pentru promovarea imaginii României și a identității românești în rândul studenților  români din străinătate

Daniel Buda27 mins ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Legislația din România privind transportul animalelor vii, exemplu de bune practici la nivel european

INTERNAȚIONAL32 mins ago

OSCE își alege viitorul secretar general, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid. O decizie va fi luată joi și vineri de miniștrii de externe din țările participante

Corina Crețu55 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.1 hour ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.13 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending