Connect with us

FONDURI EUROPENE

Guvernul a aprobat noi măsuri pentru accesarea celor 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresare economică prin intermediul Planului Naţional de Redresare și Reziliență

Published

on

Guvernul României a aprobat în ședința de luni măsuri pentru a facilita accesarea fondurilor europene alocate în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, context în care Executivul a dat undă verde acordării a două miliarde de lei pentru pregătirea proiectelor de atragere a fondurilor europene în perioada 2021 – 2027, sumă care va fi decontată de Uniunea Europeană, a anunțat ministrul fondurilor europene Marcel Boloș, într-un briefing de presă la Palatul Victoria.

Astfel, au fost adoptate, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene, Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În viitoarea perioadă de programare România va avea un buget estimat de 79,9 miliarde euro fonduri europene, din care 30,4 miliarde euro destinate implementării instrumentului “Mecanismul de redresare și reziliență” (13,7 miliarde euro – granturi și 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi), mai arată sursa citată.

Potrivit lui Boloş, bugetul este structurat pe trei mari destinaţii. O primă parte din buget, în valoare de 30,4 miliarde de euro, este alocată mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru care România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât acesta să fie negociat cu Comisia Europeană. O a doua componentă de buget, în valoare de 28,4 miliarde de euro, este alocată politicii de coeziune. Un al treilea buget de 19,2 miliarde de euro este dedicat politicii agricole, pentru care documentele strategice necesare României se află în plin proces de elaborare.

Ordonanțele adoptate stabilesc cadrul legislativ pentru proiectele care vor fundamenta Planul Naţional de Redresare și Reziliență

În vederea atragerii acestor fonduri este necesară elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care vor fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență. Primul draft al documentui trebuie elaborat până în luna octombrie, pentru a fi negociat cu Comisia Europeană până în luna aprilie 2021 în vederea aprobării.

“Este un document de extremă importanţă pentru România. Scopul este de a ameliora starea economică a României şi de a restarta activităţile economice”, a spus Boloş.

“În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate astăzi (luni – n. r.), aşa cum am spus, bugetul de 30,4 miliarde de euro este corespunzător mecanismului de cooperare şi rezilienţă, din care România are 16,7 miliarde de euro împrumuturi şi 13,6 miliarde de euro ce urmează să fie alocate sub formă de grant. Proiectul de ordonanţă stabileşte două categorii de măsuri importante, şi anume alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, iar a doua categorie de măsuri se referă la sistemul de guvernanţă intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, ca să poată monitoriza aceste proiecte şi să se poată derula procesul de negociere, elaborare şi aprobare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a susţinut ministrul Fondurilor Europene, citat de Agerpres.

Acest plan are două componente, una de investiţii şi una de reforme.

“Pe componenta de investiţii, trebuie respectate patru cerinţe principale şi anume: proiectele de investiţii propuse trebuie să corespundă tranziţiei verzi şi investiţiilor verzi, aşa cum există acest trend la nivelul Uniunii Europene. A doua cerinţă este legată de digitalizare, a treia este cea corespunzătoare ameliorării stării economice a României, iar al patrulea criterii este cel de restartare a activităţii economice la nivel naţional”, a continuat ministrul.

Ce obiective trebuie să îndeplinească proiectele de investiții publice?

Potrivit Ordonanței aprobate de Executiv,  proiectele de investiții publice finanțate în cadrul PNRR vor trebui să îndeplinească condiții precum:

  • să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, cu angajamente ale beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din grant și până la sfârșitul anului 2023 pentru restul de 30% din grantul contractat;
  • să contribuie la îmbunătățirea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României;
  • să obțină avizul conform al structurii MFE prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din Mecanismul de redresare și reziliență și contribuția la obiectivele de îmbunătățire a stării economiei și de creștere a rezilienței.

Proiecte de infrastructură adaptată schimbărilor climatice, mobilității urbane și sănătății, printre cele 11 tipuri de proiecte ce vor fi finanțate prin Planul Național de Relansare și Reziliență 

1. Proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru combaterea riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren. Valoarea totală a proiectelor va fi de 700 milioane lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare.

2. Proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației. Valoarea totală a proiectelor va fi de maximum 450 de milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe.

3. Proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății. Bugetul total – 500 de milioane de lei.

4. Proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură și altele asemenea. Bugetul maxim – 125 milioane de lei.

5. Proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării. Bugetul maxim – 250 milioane de lei.

6. Proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane. Buget maxim – 250 milioane de lei.

7. Proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență. Buget maxim – 40 de milioane de lei.

8. Proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică – inclusiv medicală. Buget maxim de 8,5 milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate.

9. Proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru construcția, reabilitarea si modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției și domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv digitalizare. Buget maxim de 250 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune.

10. Proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice, inclusiv construcția/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esențiale, centre de instruire și pregătire, centre de rezervă, regionale și județene, destinate managementului situațiilor de urgență și asigurării rezilienței serviciilor IT&C. Buget maxim de 10 milioane de lei.

11. Proiecte de transformare/tranziție digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță, infrastructura IT&C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor – frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar și implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale. Buget maxim de 100 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnicoeconomice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritățile publice centrale și locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor și companiilor.

Pentru întocmirea documentațiilor tehnico-economice necesare realizării proiectelor finanțate prin PNRR, actul normativ prevede alocarea de la bugetul de stat a unei sume de aproximativ 2 miliarde lei.

În ce domenii sunt alocate cele 2 miliarde de lei pentru realizarea documentațiilor

Un prim domeniu pentru care este elaborată documentaţia este cel de transport, care este o nevoie reală pentru România, ce va cuprinde de la investiţii în autostrăzi, la investiţii în calea ferată, în metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului.

Al doilea domeniu important pentru care Guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesară pregătirii documentaţiilor tehnico-economice este cel al schimbărilor climatice: irigaţii, eroziunea solului, protecţie antigrindină, împăduriri.

Un alt domeniu de investiţii este cel legat de mobilitate şi regenerare urban, turism, cultură, eficienţă energetică, campusuri şcolare pentru învăţământul dual şi colegii cu tradiţie. Pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare pregătirii proiectelor.

O sumă consistentă, 500 de milioane de lei, s-a alocat şi pentru sănătate, în special domeniului oncologic şi celui al bolilor cardiovasculare.

Alte domenii considerate prioritare sunt cercetarea, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situaţiile de urgenţă şi digitalizarea.

Măsuri pentru dezvoltarea urbană și rurală

Cel de al doilea act normativ adoptat în ședința de Guvern reglementează măsurile care vor sprijini dezvoltarea localităților urbane și rurale în diferite domenii precum: mobilitate urbană, regenerare urbană, servicii publice de utilități, eficiență energetică.

Măsurile sunt adoptate în contextul în care în prezent, finanțările sectoriale fragmentate (apă, drumuri, energie etc.) generează investiții subevaluate și neconectate, care nu contribuie la o strategie ecologică pentru orașe. De asemenea, este necesară creșterea semnificativă a investițiilor în prevenirea și pregătirea pentru a face față potențialilor dezastre și schimbări climatice în condițiile în care nivelul actual al investițiilor este inadecvat în comparație cu riscurile.

Suplimentar, din cauza crizei generate de virusul SARS-CoV-2, capacitatea financiară a orașelor de a susține implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene s-a diminuat din cauza reducerii veniturilor încasate la bugetele locale.

În acest context, actul normativ adoptat reglementează:

  • unitățile administrativ teritoriale urbane vor putea depune proiecte pentru a dezvolta și satele incluse în structura lor administrativă în domeniile: mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de drumuri, soluții inteligente de conectare la utilități, precum și pentru dezvoltarea transportului public în comun de călători;
  • în baza strategiei de dezvoltare locală, comunele din cadrul zonelor urbane funcționale vor putea depune proiecte în cadrul Programelor Operaționale Regionale (POR) pentru implementarea la nivel național a conceptului de „smart village”;
  • localitățile urbane vor putea depune proiecte în cadrul POR pentru implementarea conceptului de „smart city”;
  • comunele vor putea contracta finanțări în cadrul POR și Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru dezvoltarea infrastructurii de drumuri de pe teritoriul lor și a conectivității cu drumurile din exterior, pentru rețelele de apă-canalizare și/sau pentru conectarea la rețeaua de distribuție a combustibililor.
  • Municipiile reședință de județ vor putea contracta fonduri în cadrul POR, Programului Operațional Transport și/sau Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru:

– dezvoltarea de proiecte de mobilitate urbană în parteneriat cu comunele limitrofe;

– dezvoltarea și implementarea de proiecte de infrastructură rutieră care vizează variantele ocolitoare și/sau conectivitatea la rețeaua de transport transeuropeană TEN-T Centrală/Globală;

– dezvoltarea de proiecte de transport cu trenul metropolitan/urban pentru a susține transportul în comun;

– dezvoltarea infrastructurii edilitare a comunele limitrofe: rețelele de apă-canalizare/drumuri/de distribuție a gazelor naturale, precum și alte categorii de proiecte de infrastructură.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Cristian Ghinea, mesaj către primari: Dați drumul la proiecte pentru tranziția verde și pentru domeniul digital

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Alocarea financiară pentru oraşe din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va merge cu prioritate pentru proiecte pe “digital şi verde”, a transmis sâmbătă ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

“În alte domenii din PNRR precum intervenţii la oraşe trebuie să fie mai multă tranziţie verde. Aici va fi ghidul pe care vreau să îl propun primarilor şi sper să mă văd cu Asociaţia municipiilor să le spun: prioritatea pentru alocarea financiară pentru oraşe trebuie să fie verde şi digital. Spun acum mesajul meu public către primari: daţi drumul, lucrul la proiecte pe digital şi verde. Ele pot să însemne foarte multe, pot să însemne piste de biciclete, pot să însemne trenuri, metrou, pot să însemne semaforizare inteligentă, iar aici la semaforizare inteligentă bifez şi verde şi digital. Aceştia nu sunt bani pe care îi gestionez eu sau ministerul, sunt banii României pe care trebuie să-i folosim deştept (…) Avem acum bani europeni, pe lângă aceste 30 de miliarde de euro, mai sunt şi cele 55 de miliarde de euro care veneau oricum în România, deci să-i folosim pentru ceea ce s-ar numi business us usual. Să folosim PNRR-ul pentru tranziţia verde, verde şi reformă”, a declarat Cristian Ghinea, la Digi 24, citat de Agerpres.

El a precizat că PNRR nu respectă în prezent cele două praguri pe care Uniunea Europeană vrea să le impună, respectiv minimum 37% din bani să meargă pe tranziţia verde şi minimum 20% pe digitalizare. “Din păcate, şi nu spun ca să critic, o spun factual, planul existent (PNRR n.r.) acum nu respectă aceste două praguri, iar acestea trebuie respectate”, a transmis el.

Întrebat ce înseamnă “verde” în sectorul transporturilor, Ghinea a răspuns că autostrăzile nu intră, dar “CFR este verde”.

“Sunt 4,5 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde sunt propuşi pentru autostrăzi şi încă un miliard de euro pentru centuri ocolitoare şi alte drumuri. Ce vă pot spune este că mă voi bate pentru ca aceşti 3,5 miliarde de euro să rămână (în PNRR n.r.). Problema este însă că nu poţi să te baţi pentru toate, trebuie să îţi alegi bătăliile. Eu propun să-i păstrăm acei 4,5 miliarde de euro pentru autostrăzi şi rutier, să-i apăram, dar în condiţiile în care nu putem să raportăm verde acolo, nu putem şi pe alte domenii să fie tot fără verde, precum intervenţii la oraşe. Aici trebuie să fie mai multă tranziţie verde”, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Planul național de redresare și reziliență prezentat spre consultare publică la finalul lunii noiembrie a anului trecut de către fostul guvern PNL menționa pragurile de 37% pentru tranziția verde și 20% pentru digitalizare drept “constrângeri” de la nivel european.

PNRR-ul de 30,44 miliarde de euro este structurat bugetar pe trei piloni: Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget); Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%); Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Fondurilor Europene: “Nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru construcţia PNRR. Este fake news politic”

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu a fost niciodată criticat de Comisia Europeană, susţin reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene (MFE), într-un comunicat, menţionând că nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România să fie criticată pentru construcţia PNRR.

“Nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru construcţia PNRR. Este fake news politic”, se menţionează în comunicat.

Ministerul Fondurilor Europene transmite pentru a doua zi consecutiv mesajul către liderii implicaţi în negocieri pentru funcţii politice să nu disemineze în spaţiul public o presupusă poziţie inexistentă a Comisiei Europene cu privire la construcţia Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Într-un comunicat publicat marți, MFE a încercat să clarifice informațiile apărute în presă privind “criticile” Comisiei Europene la adresa planului național de redresare post-pandemie prin care România poate primi 30,44 miliarde de euro, precizând că “colaborarea permanentă cu Comisia Europeană […] reprezintă un proces natural, nicidecum «critici», cum pot fi denumite populist”.

“Propagarea cu bună ştiinţă a ştirilor false în mass media fără o minimă verificare a informaţiilor la instituţiile române, la Reprezentanţa Comisiei Europene în România sau chiar la Bruxelles nu numai că este dezonorantă pentru cei care pretind că vor să reformeze clasa politică, dar pot afecta chiar construcţia unui document strategic cu implicaţii asupra generaţiilor următoare”, a declarat ministrul de resort, Marcel Boloş, în contextul unor presupuse “critici” aduse României de către Comisia Europeană.

Potrivit sursei citate, asemenea poziţie divergentă nu a fost exprimată în niciun context politic sau tehnic de partenerii europeni cu a căror implicare permanentă se construieşte fiecare capitol din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

“A spune despre PNRR că este un nou PNDL, adică să induci voit ideea că banii negociaţi de preşedintele Klaus Iohannis vor fi folosiţi din start ineficient, este descalificant pentru actorii politici care declarativ doresc o guvernare care să reformeze România pe termen lung. Şi, în plus, să afirmi cu nonşalanţă că ar exista critici din partea Comisiei Europene fără nicio bază reală poate însemna în cel mai bun caz o imaturitate politică, dacă nu cumva chiar o rea voinţă în detrimentul României”, spune Marcel Boloş.

Acesta susţine că miza PNRR este “una de dezvoltare pe termen lung, inclusiv pentru copiii noştri, şi în niciun caz nu trebuie să devină un subiect de dispută politică cu mult sub demnitatea unui adevărat om de stat”.

Ministerul Fondurilor Europene reaminteşte faptul că documentul strategic propus spre dezbatere pentru structura PNRR, elaborat împreună cu Preşedinţia României şi cu ministerele de linie, primeşte zilnic observaţii şi amendamente prin mecanismele de dialog oficiale, şi anume email sau formularul disponibil la https://mfe.gov.ro/sesiune-consultare-publica-noiembrie-2020-planul-national-de-redresare-si-rezilienta.

“O dezbatere unilaterală în mass media, bazată pe fake news, care implică însăşi Comisia Europeană, nu poate fi constructivă şi nici benefică cetăţenilor care trebuie să beneficieze cât mai repede de investiţiile prevăzute în infrastructură, siguranţă alimentară, digitalizare, educaţie şi alte domenii strategice pe termen lung cu adresabilitate la nivel naţional”, se menţionează în comunicat.

Într-o poziție publică transmisă pe Facebook, co-preşedintele USR PLUS Dacian Cioloş, care este preşedinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European, a afirmat că planul României pentru atragerea a 30 de miliarde de euro prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost criticat de Comisia Europeană pe motiv că nu prevede reforme “serioase”.

“Comisia Europeană a criticat planul trimis de Guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, susţinând că PNRR nu prevede nicio reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică, educaţia. Este un motiv în plus să încheiem cât mai repede saga asta cu împărţirea de funcţii şi să discutăm serios programul de guvernare şi cum finanţăm măsurile şi angajamentele prevăzute acolo”, a susţinut Dacian Cioloş.

Potrivit acestuia, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care ar trebui să aducă României câteva zeci de miliarde de euro pentru relansarea economiei şi pentru reforme în sănătate şi în educaţie, “nu poate fi un nou PNDL”, ci trebuie să conţină reforme structurale.

Marți, Alianța USR PLUS propune la negocierile pentru formarea coaliției de guvernare cu PNL și UDMR o reformare a sistemului de management al fondurilor europene din România, inclusiv reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene, a autorităților de management și a programelor operaționale 2021 – 2027.

Totodată, în presa centrală au apărut articole potrivit cărora Comisia Europeană ar fi criticat Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe motiv că acesta nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică sau educaţia, notează Agerpres.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Măsurile aferente domeniilor transport, digitalizare, mediul de afaceri și mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural din Planul Național de Redresare și Reziliență vor asigura investiția 20% pentru digitalizarea României, a transmis luni, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, Ministerul Fondurilor Europene.

Precizările MFE vin în contextul în care Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat la 26 noiembrie are în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European, de Consiliul UE și de Parlamentul European, va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.

“Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Facilității de redresare și reziliență (FRR) se află în proces decizional, urmând să fie aprobată în procedura legislativă ordinară de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, astfel încât elementele de conținut pot suferi modificări ulterioare. Conform prevederilor acestei propuneri, măsurile propuse în plan trebuie să contribuie la tranziția digitală în procent de 20%”, se arată în răspunsul trimis.

Măsurile cuprinse în Planul Național pentru Relansare și Reziliență (PNRR), așa cum a fost lansat în consultare publică, pot contribui direct sau indirect la componenta de digitalizare chiar dacă nu se regăsesc în domeniul digitalizării, în acest sens putând contribui diferențiat, în proporție de 40% sau 100%, explică MFE

De exemplu, măsurile aferente domeniului ”transport” (investiții în cale ferată), ”mediul de afaceri” și intervențiile aferente domeniului ”mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural” (mai puțin investițiile pentru achiziția de material rulant) pot contribui în proporție de 100% la componenta de digitalizare.

Astfel, prin măsurile aferente domeniilor ”transport”, ”digitalizare”, ”mediul de afaceri” și ”mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural” se atinge un procent de contribuție la componenta de digitalizare de peste 20%, conchide sursa citată.

Citiți și DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.

PNRR este structurat bugetar pe trei piloni: 1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget); 2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%) și 3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

Continue Reading

Facebook

U.E.7 mins ago

UE condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi și solicită eliberarea sa imediată: Este o infracțiune pentru comunitatea internațională, pentru Europa

INTERNAȚIONAL27 mins ago

SUA: Administrația Trump și viitoarea administrație Biden cer eliberarea imediată și necondiționată a lui Aleksei Navalnîi și acuză Rusia că vrea să-l aducă la tăcere pe liderul opoziției

POLITICĂ14 hours ago

România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică

Dacian Cioloș14 hours ago

Aleksei Navalnîi, arestat la sosirea la Moscova. Liderul Renew Europe Dacian Cioloș condamnă “arestarea mișelească” a opozantului rus

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Maia Sandu a discutat la Bruxelles cu Laura Codruța Kövesi despre o colaborare între Parchetul European și instituțiile de combatere a corupției din Republica Moldova

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Parlamentul European, prima sesiune plenară din acest an. Recentele violențe asupra Congresului SUA, prioritățile președinției portugheze a Consiliului UE și evoluțiile privind vaccinul anti-COVID, principalele teme dezbătute

ROMÂNIA18 hours ago

A cincea tranșă de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech sosește luni în România. Cele 87.750 de noi doze, distribuite în țară

U.E.19 hours ago

Uniunea Europeană a pus la punct o serie de măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de dolarul american (Financial Times)

U.E.19 hours ago

Franța se declară ”reticentă” cu privire la introducerea unui certificat de vaccinare unic la nivelul UE: Este prematur să vorbim de o hârtie

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Asociația Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E) investighează cauzele care au condus la separarea în două zone a rețelei electrice europene interconectate

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.6 days ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA3 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

CONSILIUL EUROPEAN4 weeks ago

Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE fac apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate: Prin eforturi comune și cu ajutorul vaccinului anti-COVID-19 punem baza unui 2021 sigur și prosper

Advertisement
Advertisement

Trending