Connect with us

FONDURI EUROPENE

Guvernul a aprobat noi măsuri pentru accesarea celor 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresare economică prin intermediul Planului Naţional de Redresare și Reziliență

Published

on

Guvernul României a aprobat în ședința de luni măsuri pentru a facilita accesarea fondurilor europene alocate în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, context în care Executivul a dat undă verde acordării a două miliarde de lei pentru pregătirea proiectelor de atragere a fondurilor europene în perioada 2021 – 2027, sumă care va fi decontată de Uniunea Europeană, a anunțat ministrul fondurilor europene Marcel Boloș, într-un briefing de presă la Palatul Victoria.

Astfel, au fost adoptate, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene, Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În viitoarea perioadă de programare România va avea un buget estimat de 79,9 miliarde euro fonduri europene, din care 30,4 miliarde euro destinate implementării instrumentului “Mecanismul de redresare și reziliență” (13,7 miliarde euro – granturi și 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi), mai arată sursa citată.

Potrivit lui Boloş, bugetul este structurat pe trei mari destinaţii. O primă parte din buget, în valoare de 30,4 miliarde de euro, este alocată mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru care România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât acesta să fie negociat cu Comisia Europeană. O a doua componentă de buget, în valoare de 28,4 miliarde de euro, este alocată politicii de coeziune. Un al treilea buget de 19,2 miliarde de euro este dedicat politicii agricole, pentru care documentele strategice necesare României se află în plin proces de elaborare.

Ordonanțele adoptate stabilesc cadrul legislativ pentru proiectele care vor fundamenta Planul Naţional de Redresare și Reziliență

În vederea atragerii acestor fonduri este necesară elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care vor fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență. Primul draft al documentui trebuie elaborat până în luna octombrie, pentru a fi negociat cu Comisia Europeană până în luna aprilie 2021 în vederea aprobării.

“Este un document de extremă importanţă pentru România. Scopul este de a ameliora starea economică a României şi de a restarta activităţile economice”, a spus Boloş.

“În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate astăzi (luni – n. r.), aşa cum am spus, bugetul de 30,4 miliarde de euro este corespunzător mecanismului de cooperare şi rezilienţă, din care România are 16,7 miliarde de euro împrumuturi şi 13,6 miliarde de euro ce urmează să fie alocate sub formă de grant. Proiectul de ordonanţă stabileşte două categorii de măsuri importante, şi anume alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, iar a doua categorie de măsuri se referă la sistemul de guvernanţă intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, ca să poată monitoriza aceste proiecte şi să se poată derula procesul de negociere, elaborare şi aprobare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a susţinut ministrul Fondurilor Europene, citat de Agerpres.

Acest plan are două componente, una de investiţii şi una de reforme.

“Pe componenta de investiţii, trebuie respectate patru cerinţe principale şi anume: proiectele de investiţii propuse trebuie să corespundă tranziţiei verzi şi investiţiilor verzi, aşa cum există acest trend la nivelul Uniunii Europene. A doua cerinţă este legată de digitalizare, a treia este cea corespunzătoare ameliorării stării economice a României, iar al patrulea criterii este cel de restartare a activităţii economice la nivel naţional”, a continuat ministrul.

Ce obiective trebuie să îndeplinească proiectele de investiții publice?

Potrivit Ordonanței aprobate de Executiv,  proiectele de investiții publice finanțate în cadrul PNRR vor trebui să îndeplinească condiții precum:

  • să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, cu angajamente ale beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din grant și până la sfârșitul anului 2023 pentru restul de 30% din grantul contractat;
  • să contribuie la îmbunătățirea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României;
  • să obțină avizul conform al structurii MFE prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din Mecanismul de redresare și reziliență și contribuția la obiectivele de îmbunătățire a stării economiei și de creștere a rezilienței.

Proiecte de infrastructură adaptată schimbărilor climatice, mobilității urbane și sănătății, printre cele 11 tipuri de proiecte ce vor fi finanțate prin Planul Național de Relansare și Reziliență 

1. Proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru combaterea riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren. Valoarea totală a proiectelor va fi de 700 milioane lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare.

2. Proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației. Valoarea totală a proiectelor va fi de maximum 450 de milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe.

3. Proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății. Bugetul total – 500 de milioane de lei.

4. Proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură și altele asemenea. Bugetul maxim – 125 milioane de lei.

5. Proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării. Bugetul maxim – 250 milioane de lei.

6. Proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane. Buget maxim – 250 milioane de lei.

7. Proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență. Buget maxim – 40 de milioane de lei.

8. Proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică – inclusiv medicală. Buget maxim de 8,5 milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate.

9. Proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru construcția, reabilitarea si modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției și domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv digitalizare. Buget maxim de 250 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune.

10. Proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice, inclusiv construcția/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esențiale, centre de instruire și pregătire, centre de rezervă, regionale și județene, destinate managementului situațiilor de urgență și asigurării rezilienței serviciilor IT&C. Buget maxim de 10 milioane de lei.

11. Proiecte de transformare/tranziție digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță, infrastructura IT&C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor – frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar și implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale. Buget maxim de 100 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnicoeconomice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritățile publice centrale și locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor și companiilor.

Pentru întocmirea documentațiilor tehnico-economice necesare realizării proiectelor finanțate prin PNRR, actul normativ prevede alocarea de la bugetul de stat a unei sume de aproximativ 2 miliarde lei.

În ce domenii sunt alocate cele 2 miliarde de lei pentru realizarea documentațiilor

Un prim domeniu pentru care este elaborată documentaţia este cel de transport, care este o nevoie reală pentru România, ce va cuprinde de la investiţii în autostrăzi, la investiţii în calea ferată, în metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului.

Al doilea domeniu important pentru care Guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesară pregătirii documentaţiilor tehnico-economice este cel al schimbărilor climatice: irigaţii, eroziunea solului, protecţie antigrindină, împăduriri.

Un alt domeniu de investiţii este cel legat de mobilitate şi regenerare urban, turism, cultură, eficienţă energetică, campusuri şcolare pentru învăţământul dual şi colegii cu tradiţie. Pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare pregătirii proiectelor.

O sumă consistentă, 500 de milioane de lei, s-a alocat şi pentru sănătate, în special domeniului oncologic şi celui al bolilor cardiovasculare.

Alte domenii considerate prioritare sunt cercetarea, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situaţiile de urgenţă şi digitalizarea.

Măsuri pentru dezvoltarea urbană și rurală

Cel de al doilea act normativ adoptat în ședința de Guvern reglementează măsurile care vor sprijini dezvoltarea localităților urbane și rurale în diferite domenii precum: mobilitate urbană, regenerare urbană, servicii publice de utilități, eficiență energetică.

Măsurile sunt adoptate în contextul în care în prezent, finanțările sectoriale fragmentate (apă, drumuri, energie etc.) generează investiții subevaluate și neconectate, care nu contribuie la o strategie ecologică pentru orașe. De asemenea, este necesară creșterea semnificativă a investițiilor în prevenirea și pregătirea pentru a face față potențialilor dezastre și schimbări climatice în condițiile în care nivelul actual al investițiilor este inadecvat în comparație cu riscurile.

Suplimentar, din cauza crizei generate de virusul SARS-CoV-2, capacitatea financiară a orașelor de a susține implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene s-a diminuat din cauza reducerii veniturilor încasate la bugetele locale.

În acest context, actul normativ adoptat reglementează:

  • unitățile administrativ teritoriale urbane vor putea depune proiecte pentru a dezvolta și satele incluse în structura lor administrativă în domeniile: mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de drumuri, soluții inteligente de conectare la utilități, precum și pentru dezvoltarea transportului public în comun de călători;
  • în baza strategiei de dezvoltare locală, comunele din cadrul zonelor urbane funcționale vor putea depune proiecte în cadrul Programelor Operaționale Regionale (POR) pentru implementarea la nivel național a conceptului de „smart village”;
  • localitățile urbane vor putea depune proiecte în cadrul POR pentru implementarea conceptului de „smart city”;
  • comunele vor putea contracta finanțări în cadrul POR și Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru dezvoltarea infrastructurii de drumuri de pe teritoriul lor și a conectivității cu drumurile din exterior, pentru rețelele de apă-canalizare și/sau pentru conectarea la rețeaua de distribuție a combustibililor.
  • Municipiile reședință de județ vor putea contracta fonduri în cadrul POR, Programului Operațional Transport și/sau Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru:

– dezvoltarea de proiecte de mobilitate urbană în parteneriat cu comunele limitrofe;

– dezvoltarea și implementarea de proiecte de infrastructură rutieră care vizează variantele ocolitoare și/sau conectivitatea la rețeaua de transport transeuropeană TEN-T Centrală/Globală;

– dezvoltarea de proiecte de transport cu trenul metropolitan/urban pentru a susține transportul în comun;

– dezvoltarea infrastructurii edilitare a comunele limitrofe: rețelele de apă-canalizare/drumuri/de distribuție a gazelor naturale, precum și alte categorii de proiecte de infrastructură.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Emil Boc, în cadrul Eurosfat 2020: La Cluj-Napoca pregătim proiecte în valoare de 2 miliarde de euro din fonduri UE. Europa este aici, este cu noi, ne ajută foarte mult

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Primăria din Cluj-Napoca lucrează în prezent la pregătirea unor proiecte în valoare de două miliarde de euro din fonduri europene pentru modernizarea orașului, a declarat Emil Boc, primarul Cluj-Napoca, în cadrul Eurosfat 2020, cel mai mare forum de afaceri europene din România, organizat online între 12-16 octombrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Emil Boc a declarat că sunt trei sfaturi pe care le-ar oferi oricărui primar de oraș: să identifice avantajele competitive ale orașului, să-l promoveze prin avantajele identificate și să găsească surse alternative de finanțare bugetului local pentru modernizarea orașului.

 

“Dacă aș fi primar în orice oraș al lumii aș încerca să identific împreună cu alți experți avantajele competitive ale orașului meu. Și, după ce le voi identifica, voi brandui orașul în acele direcții. Aș spune zilnic, dimineața, la prânz, fiecărui om, în interiorul primăriei și extern, fiecărui stakeholder, fiecărui turist că orașul nostru este bun la anumite aspecte. Deci, identificați avantajele competitive ale orașului, branduiti orașul și aduceți locuri de muncă în acest sens. Al doilea aspect ar fi banii, desigur. Nu te poți aștepta ca toate resursele să fie ale orașului, ai nevoie de parteneriate public-privat pentru a construi. Iar noi în Europa de Est încă avem avantajul fondurilor europene. Dacă suntem destul de deștepți, ne putem moderniza orașele folosind fonduri europene. Europa este aici, este cu noi, ne ajută foarte mult”, a explicat Emil Boc în cadrul sesiunii “Comunitățile locale europene în transformare: inovație, multiculturalitate, dezvoltare sustenabilă”.

El a adăugat că pentru a atrage fonduri europene proiectele propuse trebuie să urmărească valorile promovate la Bruxelles: verde, digital, reziliență.

“Să rămânem la aceste concepte – verde, digital, reziliență – pentru că este vorba de calitatea vieții. Din această perspectivă, banii vin de la Bruxelles, proiectele și planurile vin de la noi. Dacă avem planuri, putem avea succes. De exemplu, în Cluj-Napoca am implementat proiecte în valoare de peste 200 de milioane de euro, iar acum implementăm proiecte în valoare de alte 200 de milioane de euro. De asemenea, chiar acum pregătim proiecte în valoare de două miliarde de euro. Încercați să folosiți banii europeni ca pe o sursă alternativă de investiții pentru a moderniza orașul. Pentru că, din păcate, bugetul nostru nu este foarte mare. Bugetul nostru pentru investiții este mai mic de 100 de milioane de euro pe an. Dar am dublat acest buget folosind fonduri europene. Deci acestea sunt sfaturile mele: identificați avantajele competitive, promovați orașul prin aceste avantaje și aduceți bani. Și țineți banii în comunitate cât de mult puteți, este important”, a mai spus Boc.

Pe de altă parte, Mohamed Riduani, primarul orașului Leuven – Capitala Europeană a Inovării 2020, îi sfătuiește pe primarii care vor să facă schimbări majore în comunitățile pe care le conduc sa aibă răbdare, să le explice oamenilor ceea ce își doresc și să rămână consecvenți asupra viziunii pe care o au.

“Dacă le spui oamenilor despre emisiile de carbon, nu înțeleg despre ce le vorbești. Pentru că nu este nimic emoțional. Dar dacă le spui că trebuie să facem ceva pentru copiii și nepoții noștri și că fiecare poate contribui cu pași mici, te ascultă. Ai nevoie de un vis, de ceva la care să viseze și să muncească toți. De asemenea, ai nevoie de curaj politic. În 2018, cu un an și jumătate înainte de alegeri, proiectul Leuven 2030 a venit cu un plan nou de mobilitate. Un plan de a scoate mașinile din centrul istoric și de a investi în zonele pietonale și pentru biciclete. A fost ca o mică revoluție pentru că trebuia să schimbăm comportamentul oamenilor, trebuia să le spunem că nu mai au voie să conducă și să parcheze oriunde își doresc. A însemnat o schimbare de comportament, dar am impus planul de mobilitate. Au fost discuții dure, dezbateri, multe reacții împotrivă. Mi s-a zis «Domnule Riduani ați făcut o treabă minunată, dar cariera dumneavoastră politică s-a terminat». Dar oamenii au început să își țină mașinile acasă și să folosească transportul în comun, au adoptat această schimbare, iar eu am fost ales primar. Această decizie nu mi-a distrus cariera. Uneori trebuie să stabilești reguli noi, o legislație nouă care schimbă realitatea”, a afirmat Mohamed Riduani.

Despre curaj politic și viziune a vorbit și Emil Boc.

“Trebuie să rămâi foarte puternic pe poziție pentru că tu știi că aceea este direcția în care trebuie să mergi și știi rezultatele care vor apărea peste câțiva ani. Una dintre deciziile luate pentru zona pietonală este faptul că am micșorat spațiul destinat mașinilor. Unele zone erau pline cu mașini, acum sunt pline cu terase. A fost un fel de revoluție. «De ce faceți asta? O să fie un dezastru!» mi se zicea. Și le-am spus «Uite, dacă schimbăm de la patru la opt benzi pentru mașini, mâine toate cele opt benzi vor fi pline cu mașini. Nici nu mai contează cât de mult spatiu creezi, tot va fi plin de mașini. Hai să ne schimbăm modul de a gândi, să mergem către ceva alternativ». Bineînțeles, acum oamenii sunt fericiți, a fost decizia corectă. Da, curajul politic este important. Dacă ești primar doar ca să faci lucrurile ca de obicei…toți pot face asta. Ca primar trebuie să ai viziune, trebuie să te ții de acea viziune, să ți-o asumi. Altfel, nu ai succes”, a adăugat primarul municipiului Cluj-Napoca.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene: Municipiul București ar putea beneficia de 2,1 miliarde de euro bani europeni în perioada 2021-2027

Published

on

© mfe.gov.ro

Municipiul Bucureşti ar putea beneficia de fonduri europeni în valoare totală de 2,1 miliarde de euro în următoarea perioadă de programare, 2021-2027, iar sumele pentru reabilitarea conductelor de energie termică ar putea fi suplimentate, a declarat, luni, Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene.

El s-a întâlnit, la sediul ministerului, cu vicepremierul Raluca Turcan şi cu primarul ales al Capitalei, Nicuşor Dan, precizează Agerpres.

 

“Următoarea perioadă de programare este generoasă pentru Bucureşti. Există fonduri europene propuse pentru alocare în valoare de 2,1 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde din Fondul European de Dezvoltare Regională, cu contribuţia bugetului de stat şi a bugetelor locale, iar diferenţa de 700 milioane de euro, din Facilitatea pentru recuperare şi rezilienţă”, a spus Boloş.

Ministrul a precizat că sunt cel puţin trei proiecte de importanţă majoră în implementare în momentul de faţă pentru Bucureşti: reabilitarea sistemului de termoficare, gestionarea deşeurilor şi cel privind canalizarea.

Cele trei proiecte aflate în implementare, enumerate de Boloş, însumează un miliard de euro bani europeni.

Continue Reading

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi11 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA12 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending