Connect with us

ROMÂNIA

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru instituirea cadrului de colaborare cu Parchetul European în ceea ce privește structurile de suport în cazul celor 15 procurori delegați care vor activa în instituția europeană, a declarat șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, potrivit Agerpres.

”Guvernul a adoptat un proiect de lege foarte important pentru colaborarea cu Parchetul European şi după desemnarea unui număr de 15 procurori delegaţi care vor activa în cadrul Parchetului European, un număr agreat împreună cu procurorul european Laura Codruţa Kovesi, un număr de 15 procurori delegaţi, Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru instituirea cadrului de colaborare cu Parchetul European în ceea ce priveşte structurile de suport pentru desfăşurarea acestor activităţi. Practic, cei 15 procurori delegaţi la Parchetul European din partea României vor beneficia de o structură suport pentru desfăşurarea activităţilor formată din 5 posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 8 posturi de specialişti şi 5 posturi de grefieri”, a precizat Ionel Dancă, vineri, la Palatul Victoria.

Acesta a completat că prevederile din proiectul de lege reprezinăt un angajament al Guvernului în privința sprijinirii activității Parchetului European.

”Şi în acest sens, colaborarea cu Parchetul European reprezintă pentru Guvernul liberal o prioritate, după ce au fost agreate principalele direcţii de colaborare cu Parchetul European, în ceea ce priveşte numărul de procurori delegaţi, respectiv 15, iată în acest moment înaintăm spre Parlamentul României proiectul de lege care asigură cadrul necesar de sprijin, de suport şi de colaborare cu Parchetul European”, a adăugat Dancă.

Amintim că la începutul lunii octombrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, anunța că România va delega în total 15 procurori la Parchetul European, cu 5 mai mult față de formula inițială, âdd astfel curs solicitării procurorului-șef european, Laura Codruța Kövesi, care și-a manifestat în luna septembrie nemulțumirea față de lispa de robustețe a corpului de procurori care vor investiga fraudele cu fonduri europene.

Potrivit Capitolului III, Secțiunea 1, Articol 13, Aln. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), ”în fiecare stat membru există doi sau mai mulți procurori europeni delegați. Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru relevant și ajungerea la un acord cu acestea, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru”.

Amintim că la finalul lunii septembrie, Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori din cadrul Parchetului Europen pe care aceasta îl conduce au depus jurământul în cadrul unei ceremonii desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al EPPO, a cărei activitate va veni în completarea celei pe care o desfășoară Eurojust și OLAF.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Fiecare stat membru și-a desemnat candidații pentru funcția de procuror european, România fiind reprezentantă de Cătălin-Laurenţiu Borcoman.

Acești candidați au trebuit să îndeplinească mai multe criterii, și anume: să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, care prezintă toate garanțiile de independență și care dețin calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcții înalte din cadrul parchetelor și al magistraturilor, să dețină o experiența practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale, investigațiile financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Astfel, după ce juriul de selecție a întocmit avizele motivate și clasamentul pentru fiecare dintre candidații desemnați care au îndeplinit condițiile, Consiliul UE a selectat la 27 iulie pentru fiecare stat membru unul dintre candidați și l-a numit în funcția de procuror european.

Așadar, un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

OSCE își alege viitorul secretar general, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid. O decizie va fi luată joi și vineri de miniștrii de externe din țările participante

Published

on

Miniștrii de externe din cele 57 de țări participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) se reunesc joi și vineri, în premieră în sistem videoconferință, reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE având loc într-un moment marcat de numeroase situații de criză, precum conflictul din Nagorno-Karabah, criza din Republica Belarus sau situația de securitate din estul Ucrainei.

Pe agenda reuniunii figurează și un moment important pentru viitorul organizației, dar și pentru diplomația română. Cele 57 de țări participante vor trebui să aleagă viitorul secretar general al OSCE, poziție pentru care candidează fostul ministru român de externe Cristian Diaconescu și secretarul general al Serviciului European de Acțiune Externă, Helga Schmid, din Germania.

România a înaintat candidatura ambasadorului Cristian Diaconescu pentru funcția de Secretar General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în urma lansării, la începutul lunii iulie, a procedurii de ocupare a unor funcții la nivelul Organizației de la Viena, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe la 1 octombrie.

Desemnarea secretarului general se realizează prin consens. Secretarul general al organizației este ales de Consiliul de Miniștri al OSCE pentru o perioadă de trei ani, mandat care poate fi extins pentru încă trei ani. Rolul secretarului general al OSCE este deopotrivă politic și executiv. Acesta asigură implementarea tuturor deciziilor OSCE și acționează ca reprezentant al președintelui în exercițiu și îl sprijină în toate activitățile care vizează îndeplinirea obiectivelor OSCE.

“Ambasadorul Cristian Diaconescu a fost diplomat de carieră, fost ministru de externe (pentru două mandate), fost ministru al justiției, cu o activitate consistentă în domeniile acoperite de OSCE și care a participat, de la începutul carierei diplomatice, la evoluția OSCE, inclusiv la negocierea unor documente relevante pentru activitatea Organizației. Promovarea acestei candidaturi demonstrează interesul și atașamentul României pentru îndeplinirea obiectivelor OSCE în domeniile care au consacrat Organizația ca for de colaborare și dialog în domenii precum securitate, democrație și drepturile omului, cooperare economică și de mediu. Totodată, această candidatură reflectă disponibilitatea României de a utiliza, în folosul OSCE, experiența și cunoașterea dobândite în cadrul Organizației de-a lungul timpului”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe.

În cazul în care va fi ales, Cristian Diaconescu va deveni al doilea român într-o funcție internațională prestigioasă și importantă, după ce Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în 2019.

Cristian Diaconescu a fost ministru de externe al României în perioada 2008-2009 și în 2012, după ce anterior a ocupat funcția de ministru al justiției în perioada 2000-2004. De asemenea, a fost șef al Cancelariei Prezidențiale în timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu.

Consiliul Ministerial OSCE are loc în fiecare an în luna decembrie și marchează finalul Președinției-în-Exercițiu (PiE), deținută anual de câte un stat participant. Reuniunea din acest an are loc pentru prima oară în sistem videoconferință, în contextul generat de pandemia de COVID-19.

Anul 2020 marchează două momente aniversare pentru OSCE: 50 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki și 30 de ani de la adoptarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă.

Potrivit unui comunicat al MAE, în intervenția sa la Consiliul Ministerial OSCE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu se va referi la evoluțiile în domeniul securității europene din ultimul an, cu accent pe cele trei domenii de competență ale Organizației: dimensiunea politico-militară, economică și de mediu și cea umană.

Cu acest prilej, ministrul Bogdan Aurescu va evidenția faptul că România, ca țară angajată față de valorile multilateralismului, și-a consolidat consecvent profilul în OSCE, promovând activ obiectivul implementării depline a principiilor și angajamentelor asumate de toate statele participante. Totodată, va reitera sprijinul ferm pentru rolul OSCE în contextul crizelor din Ucraina și Belarus, precum și în procesul de soluționare a conflictelor prelungite din regiune.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică va continua să evalueze constant ideea ajustării prezenței sale militare pe flancul estic, iar unul dintre obiectivele privind NATO 2030 vizează consolidarea rolului NATO de alianță militară puternică, a spus miercuri secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe aliați.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre recomandările privind consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră cuprinse în raportul experților privind viitorul Alianței, Stoltenberg a răspuns: “Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor”

“NATO a demonstrat capacitatea de adaptare atunci când lumea se schimbă. Așadar, după anexarea ilegală a Crimeei, am decis să ne sporim prezența militară în partea de est a Alianței. Atât cu prezență înaintată adaptată în România, poliție aeriană, cât și cu o brigadă de instruire acolo, avem toate tipurile de prezență, dar și cu grupurile de luptă desfășurate în regiunea baltică, în cele trei țări baltice, și Polonia”, a amintit el.

“Vom evalua în mod constant să ajustăm în continuare această prezență și unul dintre obiectivele mele cu NATO 2030 este să mă asigur că NATO rămâne o alianță militară puternică în lumina noilor amenințări și a noilor provocări”, a mai subliniat Stoltenberg.

El a salutat faptul că aliații se angajează să continue să investească în apărare.

“Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor. Pentru că cred cu tărie că NATO ar trebui să se asigure că vom continua să fim o alianță militară puternică, pentru a ne consolida alianța are o platformă politică și, de asemenea, că avem o abordare mai globală”, a mai spus el.

NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată un raport întocmit de grup de zece experți coordonat de doi foști membri ai administrațiilor de la Washington și Berlin, Wess Mitchell și Thomas de Maiziere, și prezentat marți miniștrilor afacerilor externe din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Raportul face parte din procesul de reflecție privind viitorul NATO 2030, lansat anul trecut de liderii euro-atlantici la summitul aniversar de la Londra când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă acest proces. Pe baza acestui document, Stoltenberg va formula propriile sale recomandări pe care le va supune deciziei liderilor statelor aliate la summitul din 2021 de la Bruxelles.

Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

Published

on

© NATO

Reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei, a afirmat miercuri seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei.

“Pentru NATO, reziliența are o mare importanță, iar una dintre problemele pe care le-am discutat astăzi a fost importanța consolidării în continuare a rezilienței noastre pentru a ne proteja infrastructura critică, telecomunicațiile, toate celelalte părți ale rezilienței, deoarece știm că singura modalitate de a avea o apărare puternică este să avem societăți puternice, iar importanța rezilienței tocmai a crescut în lumina faptului că acum abordăm consecințele ascensiunii Chinei”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe din țările aliate.

Secretarul general al Alianței s-a arătat îngrijorat că Beijingul investește puternic în infrastructura critică a țărilor aliate și a subliniat că NATO trebuie să evalueze consecințele acestor evoluții asupra securității. 

“Cu toții ne dăm seama de importanța uriașă a rezilienței în lumina provocărilor hibride, cibernetice, dar și în lumina ascensiunii Chinei”, a mai spus el, amintind că NATO și-a asumat un angajament privind consolidarea rezilienței la summitul aliat de la Varșovia, din 2016.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat marți în cadrul reuniunii NATO, în conformitate cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovic Orban, intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, temă considerată prioritară pentru perioada următoare.

De altfel, ambele zile ale reuniunii ministeriale NATO s-au concentrat și pe ascensiunea Chinei, atât în cadrul dezbaterilor privind raportul publicat de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, cât și în cadrul discuțiilor de miercuri cu partenerii din Uniunea Europeană și din Asia-Pacific, anume Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă.

“NATO trebuie să aloce mult mai mult timp, resurse politice și acțiuni provocărilor de securitate prezentate de China – pe baza unei evaluări a capacităților sale naționale, a greutății economice și a obiectivelor ideologice declarate ale liderilor săi”, consemnează raportul experților care va sta la baza recomandărilor ce Jens Stoltenberg le va pune pe masa deciziei liderilor țărilor NATO la summitul din 2021 în scopul consolidării unei Alianțe mai puternice politic și militar și mai implicate global.

Continue Reading

Facebook

Daniel Buda2 mins ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Legislația din România privind transportul animalelor vii, exemplu de bune practici la nivel european

INTERNAȚIONAL7 mins ago

OSCE își alege viitorul secretar general, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid. O decizie va fi luată joi și vineri de miniștrii de externe din țările participante

Corina Crețu30 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.60 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.18 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending