Connect with us

JUSTIȚIE

Guvernul a publicat proiectul ordonanţei de modificarea a Codului de procedură penală

Published

on

ponta gov.roMetodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi dacă urmărirea penală este începută in rem, prevede un proiect de OUG, în care se mai precizează că DIICOT va avea competenţă pe anumite infracţiuni dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro, potrivit Gandul.info.

Ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică, pe site-ul instituţiei, proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificările aduse de acest proiect de OUG se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că “metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: “Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.

Pe de alta parte, acelasi proiect da competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), pentru o serie de infractiuni si indiferent de calitatea persoanei, “daca in cauza, indiferent de numarul infractiunilor concurente, s-a produs o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a sumei de 500 000 euro”.

Infractiunile vizate de aceasta prevedere sunt furtul, talharia, pirateria, talharia sau pirateria urmata de moartea victimei, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simpla, bancruta frauduloasa, gestiunea frauduloasa, inselaciunea, inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile si delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenta DIICOT si tentativa, tot cu conditia trecerii “pragului” de jumatate de milion de euro al prejudiciului.

Consultati aici textul proiectului de ordonanta

JUSTIȚIE

Consiliul Europei: Comisarul pentru drepturile omului menționează România printre țările unde independenţa judiciară este ameninţată

Published

on

©️ Council of Europe

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a avertizat luni că independenţa judiciară este ameninţată într-un număr tot mai mare de ţări, printre care și România.

Într-un comunicat de presă remis marți, comisarul Dunja Mijatovic declară că europenii se bucură de multă vreme de dreptul la un proces liber al unui tribunal independent “fără obstacole majore”, însă precizează că “vedem acum tot mai multe încercări îngrijorătoare ale executivului şi legislativului de a influenţa (…) sistemul judiciar şi submina independenţa judiciară”, potrivit Agerpres.

În acest sens, Mijatovic a citat reformele judiciare controversate ale guvernelor naţionaliste de dreapta din Ungaria şi Polonia şi a guvernului de centru-stânga din România.

În raportul meu despre România, publicat în februarie, în care am abordat, printre altele, reforma sistemului judiciar care a fost concepută în grabă, am subliniat importanța menținerii independenței sistemului judiciar și am îndemnat autoritățile să dea curs recomandărilor din Comisia de la Veneția și GRECO. Am atras atenția, printre mai multe probleme ce provoacă îngrijorări, asupra creării unei noi secții, în cadrul Procuraturii Generale din România, pentru investigarea infracțiunilor comise în cadrul sistemului judiciar și a restricțiilor privind libertatea de exprimare a magistraților”, se arată în comunicatul citat.

Uniunea Europeană, care este separată de Consiliul Europei, a lansat proceduri disciplinare împotriva Poloniei şi Ungariei pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE, în timp ce a ameninţat România cu măsuri similare.

În privința României, cel mai recent, Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, a transmis în cadrul rapoartelor publicate în luna iunie că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Published

on

Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, informează Digi24. Contestaţiile au fost depuse de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar decizia vine la câteva zile după cazul de la Caracal, în condițiile în care o parte din modificările aduse Codului penal ar fi putut ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. 

Anterior, decizia Curții Constituționale pe Coduri Penale a fost amânată deja de 7 ori. 

Reamintim că în urmă cu trei luni Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, reprezentanții majorității parlamentare PSD-ALDE au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași zi în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending