Connect with us

JUSTIȚIE

Guvernul a publicat proiectul ordonanţei de modificarea a Codului de procedură penală

Published

on

ponta gov.roMetodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi dacă urmărirea penală este începută in rem, prevede un proiect de OUG, în care se mai precizează că DIICOT va avea competenţă pe anumite infracţiuni dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro, potrivit Gandul.info.

Ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică, pe site-ul instituţiei, proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificările aduse de acest proiect de OUG se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că “metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: “Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.

Pe de alta parte, acelasi proiect da competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), pentru o serie de infractiuni si indiferent de calitatea persoanei, “daca in cauza, indiferent de numarul infractiunilor concurente, s-a produs o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a sumei de 500 000 euro”.

Infractiunile vizate de aceasta prevedere sunt furtul, talharia, pirateria, talharia sau pirateria urmata de moartea victimei, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simpla, bancruta frauduloasa, gestiunea frauduloasa, inselaciunea, inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile si delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenta DIICOT si tentativa, tot cu conditia trecerii “pragului” de jumatate de milion de euro al prejudiciului.

Consultati aici textul proiectului de ordonanta

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis explică decizia numirii noilor procurori-șefi: Se ajunsese la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat joi, la Bruxelles, decizia sa de a semna decretele de numire în funcție a noilor procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Șeful statului a spus că procurorii pe care i-a numit joi în funcţii de conducere sunt “foarte buni”, concursul a fost “foarte bine organizat, foarte transparent, foarte corect”, iar avizul CSM în acest sens a fost “parţial destul de superficial”.

“Având în vedere că am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine elaborate, foarte bine motivate şi, pe de cealaltă parte, avizul CSM-ului, care mi s-a părut parţial destul de superficial, am considerat corecte propunerile făcute de domnul ministru Predoiu şi i-am numit pe cei trei candidaţi pe funcţie”, a declarat şeful statului, joi, la Bruxelles.

El a adăugat că în acest fel s-a încheiat interimatul la marile parchete. “Se ajunsese deja la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie în toate situaţiile. O conducere interimară întotdeauna are acest efect asupra unei instituţii”, a subliniat el.

Preşedintele a apreciat procurorii numiţi de el. “M-am bucurat că selecţia organizată de domnul ministru Predoiu a scos la iveală trei candidaţi pe care îi consider foarte buni şi mi-a făcut mare plăcere să-i numesc pe funcţie”, a mai declarat el.

Întrebat de ce consideră avizul CSM “superficial”, Iohannis a răspuns: “Vă rog să citiţi avizele şi o să vă daţi seama imediat”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, a anunţat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ludovic Orban, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: România respectă toate condițiile de aderare la Schengen. Închiderea MCV depinde de ce vom face în țară

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen, în vreme Închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce se întâmplă la nivel intern, a declarat premierul Ludovic Orban, joi, într-o conferință de presă susţinută la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE după o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“Am abordat problema Schengen. Cum am şi declarat, reiterăm că, din punctul nostru de vedere, România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen. (…) La nivelul Comisiei Europene, şi la nivelul Parlamentului European există o susţinere pentru România, pentru aderarea României la Spaţiul Schengen”.

Premierul a vorbit în acest context şi de “atitudini de nesusţinere” a României spre acest obiectiv şi de faptul că vor fi făcuţi “paşi hotărâţi” pentru a convinge statele care nu sunt alături de ţara noastră.

“Mai trebuie să mai întreprindem demersuri, până la urmă, pentru a obţine un consens la nivelul Consiliului European. Sunt încă nu opoziţii făţişe, dar încă atitudini de nesusţinere totală a acestui obiectiv, care sunt convins că ele se vor modifica în favoarea României într-un orizont de timp rezonabil”, a punctat premierul român.

“În privinţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, am exprimat determinarea noastră de a transpune recomandările cuprinse în cadrul raportului anual şi convingerea noastră că România va respecta toate standardele şi bunele practici de la nivelul european în domeniul Justiţiei”, a afirmat şeful Executivului

Prim-ministrul a spus că depinde de România încheierea MCV.

“Asta va depinde de noi. Comisia Europeană, în mod evident, are o altă atitudine faţă de oficialităţile de la Bucureşti şi faţă de Guvernul nostru şi faţă de preşedintele României. Înţelege foarte clar că a avut loc o schimbare benefică la Bucureşti, dar, până la urmă, închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce facem noi în România“, a conchis el.

În cadrul unor scurte declarații de presă făcute la sosirea la întâlnirea cu președintele Comisiei Europene, premierul Ludovic Orban a precizat că subiectul aderării României la Schengen și îndeplinirea recomandărilor MCV pentru ridicarea acestui mecanism de monitorizare sunt obiective în cadrul discuțiilor oficiale cu von der Leyen.

”Se știe foarte clar că atât președintele României, cât și guvernul de la București sunt profund angajate în atingerea obiectivelor pe care le-am amintit”, a spus Orban, înaintea reuniunii.

De cealaltă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că reforma din domeniul justiției este ”un lucru foarte important, cu multe provocări” și a dat asigurări că ”Comisia Europeană este alături” de România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending