Connect with us

U.E.

Guvernul Boris Johnson se pregătește să solicite amânarea Brexit-ului dacă nu reușește să ajungă la un acord cu Uniunea Europeană

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a acceptat că trebuie să solicite amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană în cazul în care nu va ajunge la un acord cu privire la Brexit, arată documentele guvernamentale britanice prezentate unei instanțe judiciare, anunță Digi24.

Consilierii juridici ai Guvernului au transmis unei instanţe din Scoţia că va fi aplicată Legea Benn, care prevede amânarea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană dacă nu se ajunge la un acord formal privind Brexit.

Conform documentelor guvernamentale, Guvernul Boris Johnson va solicita amânarea Brexit dacă nu se ajunge la niciun acord cu UE până pe 19 octombrie, potrivit Reuters,  The Guardian și BBC. 

Conținutul documentelor par să contravină poziției publice adoptate cu diferite ocazii de prim-ministrul britanic Boris Johnson, care a afirmat în mai multe rânduri că este decis să livreze Brexit-ul la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Să nu uităm că la 6 septembrie, șeful Executinului de la Londra afirma într-un discurs susținut la o secție de poliție din nordul Angliei că preferă mai curând ”să moară într-un șanț” decât să ceară prelungirea Articolul 50. 

Probabil cea mai inedită pledoarie a acestuia pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană la final de lună octombrie, moment în care conducerea actualei Comisii Europeane, prezindată de Jean-Claude Juncker, va fi preluată de Ursula von der Leyen, este cea de la tribuna Națiunilor Unite.

Arătându-și pasiunea pentru mitologie – Johnson studiind, de altfel, literatură clasică la Universitatea Oxford – premierul britanic a comparat Brexit-ul cu Prometeu, titanul pedepsit de Zeus, înlănțuit pe un munte, în primul său discurs susținut la Adunarea Generală a ONU de la preluarea conducerii Guvernului de la Londra, la 24 iulie. 

”Ficatul său era ciugulit de un vultur. Şi de fiecare dată când ficatul său creştea la loc, vulturul revenea şi îl ciugulea din nou. Şi aceasta se întâmpla la nesfârşit. Cam ca experienţa Brexit-ului în Marea Britanie, dacă ar fi după cum vor unii dintre parlamentarii noştri”, a continuat acesta, remarcile lui stârnind amuzamentul celor prezenți.

Discursul său venea la scurt timp după ce, la Londra, în acea zi, Curtea Supremă decidea că suspendarea Parlamentului de către Johnson este ”ilegală, nulă și neavenită”, anulând astfel legea prin care Camera Comunelor urma să fie prorogată până la 14 octombrie, lucru ce ar fi îngrădit posibilitatea parlamentarilor britanici de ”avea un cuvânt de spus” cu privire la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

De altfel, înfrângerea de la 24 septembrie venea la exact 20 de zile distanță după ce acesta pierdea o altă bătălie.

La 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Deschidere în acest sens a venit și din partea Bruxelles-ului.  La 18 septembrie, Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate o rezoluție prin care reafirma că va respinge un Acord de Retragere cu Marea Britanie care nu conține mecanismul de ”backstop” și a transmis că o extindere a termenului limită pentru Brexit dincolo de data de 31 octombrie este posibilă dacă Regatul Unit solicită acest lucru.

În lumina dinamicii recente, la care se adaugă obligația pe care Boris Johnson o are, aceea de a respecta voința Parlamentului materializată în Legea Benn, cel mai probabil acest scenariu, o solicitare de prelungire a Brexit-ului, se va concretiza.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, 2 octombrie, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală după perioada de tranziție post-Brexit, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

Acesta nu a reușit însă să convingă liderii instituțiilor europene. 

Astfel, Parlamentul European a respins joi planul privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ”în forma sa actuală”, propus de prem-ministrul britanic.

Comitetul Parlamentului European pentru negocierile cu privire la Brexit ”nu crede că propunerile de ultim moment formulate de guvernul britanic pe 2 octombrie, în forma lor actuală, pot forma baza unui acord faţă de care Parlamentul European şi-ar putea da acordul”, indică acest grup, prezidat de eurodeputatul liberal belgian Guy Verhofstadt, membru al grupului Renew Europe.

Planul înaintat de Boris Johnson prevede ca Irlanda de Nord să iasă din uniunea vamală europeană, la fel ca restul Marii Britanii, dar ca această provincie să aplice în continuare regulile europene în privinţa circulaţiei bunurilor, inclusiv a mărfurilor agro-alimentare, cu înfiinţarea unei ”zone de reglementare” pe insula Irlanda, sub rezerva acordului din partea legislativului şi a executivului nord-irlandeze.

”Propunerile nu tratează adevăratele probleme de soluţionat dacă plasa de siguranţă (irlandeză) va trebui eliminată, şi anume economia întregii insule, respectarea deplină şi integrală a Acordului din Vinerea Mare şi integritatea pieţei unice. Propunerile Marii Britanii sunt insuficiente şi ne îndepărtează puţin mai mult de angajamentele şi obiective asumate în comun”, este precizat în comunicatul Parlamentului European.

La rândul său, Donald Tusk, președintele Consiliului European, instituție care reunește sub umbrela sa șefii de stat sau de guvern ai UE27, și-a prezentat scepticismul cu privire la planul propus de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

”Rămânem deschiși, dar deocamdată nu suntem convinși”, a scris Donald Tusk într-o postare pe pagina sa de Twitter, după o discuție telefonică cu premierul irlandez, Leo Varadkar, și cel britanic, Boris Johnson.

O reacție similară a venit și din partea președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a notat că ”există în continuare câteva puncte problematice care vor necesita o muncă suplimentară în zilele următoare, mai ales în ce priveşte guvernanţa <<backstop-ului>> (plasa de siguranţă pentru Irlanda)”.

La toate acestea se adaugă nivelul scăzut de încredere în Downing Street, pe care se pare că îl au europenii, venit pe fondul unor temeri că premierul britanic va încerca să învinuiască Bruxelles-ul pentru eșecul obținerii unui acord.

În urma unei convorbiri telefonice cu premierul irlandez Leo Varadkar, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a solicitat Londrei publicarea integrală a propunerilor privind ieşirea Marii Britanii din UE, după ce prim-minsitrul Republicii Irlanda a sesizat contradicţii între discursul lui Boris Johnson din cadrul congresului Partidului Conservator, găzduit de Manchester, şi forma scrisă a propunerilor.

Reacția celor doi venea după ce guvernul de la Londra a insistat că textul de 44 de pagini, înaintat Comisiei Europene, va rămâne confidențial.

Amintim că Regatul Unit a dat publicității până acum doar un document explicativ de șase pagini cu privire la viziunea sa referitoare la granița irlandeză.

În contextul în care nisipul din clepsidră se scurge, summitul Consiliului European – când se așteaptă ca ceața incertitudinii să se ridice – având loc în două săptămâni (17-18 octombrie), liderii instituțiilor europene au programate mai multe întâlniri cu cei ai statelor membre.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli urmează să se întâlnească luni, 7 octombrie, cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Marți, Sassoli are întrevederi la Berlin cu președintele Consiliului European, Donald Tusk și cu cancelarul german Angela Merkel, urmând ca în aceeași zi, mai târziu, să aibă discuții, la Londra, cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, dând astfel curs invitației șefului Executivului britanic, lansată cu ocazia primei lor convorbiri telefonice de la preluarea mandatelor.

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut, în acest context, un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ce se va transforma probabil într-o arenă a gladiatorilor. 

Trebuie precizat că o solicitate de prelungire a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, în virtutea Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre UE, care a fost pusă la încercare la precedentul summit destinat Brexit-ului din 11 aprilie de președintele Franței, Emmanuel Macron.

Așadar, ”mâinile pe volan, privirea înainte și puneți-vă centurile de siguranță!”, după cum preciza la 12 martie 2019 vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen într-o postare pe pagina sa de Twitter, după ce Parlamentul britanic respingea pentru a doua oară Acordul de retragere a Regatului Unit din UE. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Belarus: Președintele Consiliului European speră ca statele membre UE să ajungă la un acord și să adopte sancțiunile împotriva regimului de la Minsk

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat luni că speră într-un acord pentru adoptarea de sancţiuni împotriva regimului la putere în Belarus, cu prilejul summitului UE de joi şi vineri, relatează AFP și Agerpres.

Trebuie să muncim din greu şi asta se va întâmpla în perspectiva summitului european de la sfârşitul acestei săptămâni: aştept şi sper ca noi să punem în aplicare ceea ce am decis în august”, a declarat Charles Michel, în cadrul unei discuţii organizate de think tank-ul Bruegel.

Pentru a adopta sancţiuni europene, este necesară o unanimitate a celor 27.

Sancțiunile împotriva regimului de la Minsk nu au fost adoptate din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene. Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est. Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Joi și vineri (1-2 octombrie), cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la sfârșitul lunii august la un acord cu privire la instituirea de sancțiuni împotriva unui număr de oficiali apropiați liderului Belarusului Aleksandr Lukașenko, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, la finalul unei reuniuni informale în format Gymnich, desfășurate la Berlin, sub auspiciile președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că “România ar putea beneficia de mai mulți bani” europeni după ce Comisia REGI a votat opinia sa privind redresarea UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România va putea beneficia de mai mulți bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, a afirmat eurodeputatul Corina Crețu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care anunță că în Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a fost votată săptămâna trecută opinia sa privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a spus Corina Crețu.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

Totodată, Crețu a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, printre care cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială.

De, asemenea. Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget.

Continue Reading

U.E.

ONU solicită punerea în practică ”urgentă” a noii politici de migrație și azil a Uniunii Europene

Published

on

© United Nations

 

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a cerut luni punerea în practică ”urgentă” a reformei sistemului de azil al Uniunii Europene, transmite AFP și Agerpres.

Comisia Europeană a prezentat în data de 23 septembrie reforma politicii de azil și migrație a Uniunii Europene. Noul pachet propus de Executiv se bazează pe patru piloni:1.Încredere sporită, bazată pe proceduri mai bune și mai eficiente; 2. Partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate; 3. Schimbarea de paradigmă în cooperarea cu țările terțe; 4. O abordare cuprinzătoare.

Citiți și: Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

”Următoarele luni vor fi decisive. Sper că va putea fi pus în practică un sistem, care va putea totuşi fi ameliorat ulterior”, a subliniat şeful UNHCR, Filippo Grandi.

El s-a întâlnit, la Bruxelles, cu şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, şi cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.


Acum este rândul Parlamentului European și al Consiliului să examineze și să adopte întregul set de acte legislative necesare pentru ca politica UE cu adevărat comună în domeniul migrației și azilului să devină realitate. Având în vedere caracterul urgent al situației locale din mai multe state membre, colegiuitorii sunt invitați ca, până la sfârșitul anului, să ajungă la un acord politic referitor la principiile de bază ale Regulamentului privind gestionarea azilului și a migrației și să adopte Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil, precum și Regulamentul privind Eurodac. Directiva revizuită privind condițiile de primire, Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională și Directiva reformată privind returnarea ar trebui să fie, de asemenea, adoptate rapid, pe baza progreselor deja înregistrate din 2016 până în prezent.

Context

Propunerile prezentate transpun în practică angajamentul asumat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice de a prezenta un nou pact privind migrația și azilul. Pactul se bazează pe consultări aprofundate cu Parlamentul European, cu toate statele membre, cu societatea civilă, cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri și asigură un echilibru adecvat, care integrează perspectivele acestora.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN24 mins ago

Belarus: Președintele Consiliului European speră ca statele membre UE să ajungă la un acord și să adopte sancțiunile împotriva regimului de la Minsk

Corina Crețu1 hour ago

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că “România ar putea beneficia de mai mulți bani” europeni după ce Comisia REGI a votat opinia sa privind redresarea UE

U.E.1 hour ago

ONU solicită punerea în practică ”urgentă” a noii politici de migrație și azil a Uniunii Europene

Corina Crețu1 hour ago

Comisia REGI din PE a votat opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de 672,5 miliarde de euro

Dan Motreanu2 hours ago

Eurodeputatul PNL Dan Motreanu, interpelare către Comisia Europeană să prelungească flexibilitatea în acordarea ajutoarelor de stat pentru statele membre

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron îi cere printr-o scrisoare lui David Sassoli să pună în practică revenirea la ”normalitatea instituțională” prin organizarea sesiunilor plenare la Strasbourg ”din octombrie”

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Charles Michel compară Brexitul cu provocările venite dinspre est și sud: La Vest, Brexit este parte a unui “arc de instabilitate” care a apărut în jurul UE

STATUL DE DREPT3 hours ago

Ungaria și Polonia vor înființa un institut comun pentru evaluarea respectării statului de drept în întreaga UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Discursul Ursulei von der Leyen privind Starea UE, unul populist. Salariul minim la nivelul UE, o măsură bună, dar așteptăm propuneri concrete

ROMÂNIA18 hours ago

La o zi după realegerea sa ca primar al Clujului, Emil Boc a plantat copaci la lansarea proiectului european ”Pădurea Clujenilor”

SUA19 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending