Connect with us

U.E.

Guvernul Boris Johnson se pregătește să solicite amânarea Brexit-ului dacă nu reușește să ajungă la un acord cu Uniunea Europeană

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a acceptat că trebuie să solicite amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană în cazul în care nu va ajunge la un acord cu privire la Brexit, arată documentele guvernamentale britanice prezentate unei instanțe judiciare, anunță Digi24.

Consilierii juridici ai Guvernului au transmis unei instanţe din Scoţia că va fi aplicată Legea Benn, care prevede amânarea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană dacă nu se ajunge la un acord formal privind Brexit.

Conform documentelor guvernamentale, Guvernul Boris Johnson va solicita amânarea Brexit dacă nu se ajunge la niciun acord cu UE până pe 19 octombrie, potrivit Reuters,  The Guardian și BBC. 

Conținutul documentelor par să contravină poziției publice adoptate cu diferite ocazii de prim-ministrul britanic Boris Johnson, care a afirmat în mai multe rânduri că este decis să livreze Brexit-ul la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Să nu uităm că la 6 septembrie, șeful Executinului de la Londra afirma într-un discurs susținut la o secție de poliție din nordul Angliei că preferă mai curând ”să moară într-un șanț” decât să ceară prelungirea Articolul 50. 

Probabil cea mai inedită pledoarie a acestuia pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană la final de lună octombrie, moment în care conducerea actualei Comisii Europeane, prezindată de Jean-Claude Juncker, va fi preluată de Ursula von der Leyen, este cea de la tribuna Națiunilor Unite.

Arătându-și pasiunea pentru mitologie – Johnson studiind, de altfel, literatură clasică la Universitatea Oxford – premierul britanic a comparat Brexit-ul cu Prometeu, titanul pedepsit de Zeus, înlănțuit pe un munte, în primul său discurs susținut la Adunarea Generală a ONU de la preluarea conducerii Guvernului de la Londra, la 24 iulie. 

”Ficatul său era ciugulit de un vultur. Şi de fiecare dată când ficatul său creştea la loc, vulturul revenea şi îl ciugulea din nou. Şi aceasta se întâmpla la nesfârşit. Cam ca experienţa Brexit-ului în Marea Britanie, dacă ar fi după cum vor unii dintre parlamentarii noştri”, a continuat acesta, remarcile lui stârnind amuzamentul celor prezenți.

Discursul său venea la scurt timp după ce, la Londra, în acea zi, Curtea Supremă decidea că suspendarea Parlamentului de către Johnson este ”ilegală, nulă și neavenită”, anulând astfel legea prin care Camera Comunelor urma să fie prorogată până la 14 octombrie, lucru ce ar fi îngrădit posibilitatea parlamentarilor britanici de ”avea un cuvânt de spus” cu privire la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

De altfel, înfrângerea de la 24 septembrie venea la exact 20 de zile distanță după ce acesta pierdea o altă bătălie.

La 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Deschidere în acest sens a venit și din partea Bruxelles-ului.  La 18 septembrie, Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate o rezoluție prin care reafirma că va respinge un Acord de Retragere cu Marea Britanie care nu conține mecanismul de ”backstop” și a transmis că o extindere a termenului limită pentru Brexit dincolo de data de 31 octombrie este posibilă dacă Regatul Unit solicită acest lucru.

În lumina dinamicii recente, la care se adaugă obligația pe care Boris Johnson o are, aceea de a respecta voința Parlamentului materializată în Legea Benn, cel mai probabil acest scenariu, o solicitare de prelungire a Brexit-ului, se va concretiza.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, 2 octombrie, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală după perioada de tranziție post-Brexit, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

Acesta nu a reușit însă să convingă liderii instituțiilor europene. 

Astfel, Parlamentul European a respins joi planul privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ”în forma sa actuală”, propus de prem-ministrul britanic.

Comitetul Parlamentului European pentru negocierile cu privire la Brexit ”nu crede că propunerile de ultim moment formulate de guvernul britanic pe 2 octombrie, în forma lor actuală, pot forma baza unui acord faţă de care Parlamentul European şi-ar putea da acordul”, indică acest grup, prezidat de eurodeputatul liberal belgian Guy Verhofstadt, membru al grupului Renew Europe.

Planul înaintat de Boris Johnson prevede ca Irlanda de Nord să iasă din uniunea vamală europeană, la fel ca restul Marii Britanii, dar ca această provincie să aplice în continuare regulile europene în privinţa circulaţiei bunurilor, inclusiv a mărfurilor agro-alimentare, cu înfiinţarea unei ”zone de reglementare” pe insula Irlanda, sub rezerva acordului din partea legislativului şi a executivului nord-irlandeze.

”Propunerile nu tratează adevăratele probleme de soluţionat dacă plasa de siguranţă (irlandeză) va trebui eliminată, şi anume economia întregii insule, respectarea deplină şi integrală a Acordului din Vinerea Mare şi integritatea pieţei unice. Propunerile Marii Britanii sunt insuficiente şi ne îndepărtează puţin mai mult de angajamentele şi obiective asumate în comun”, este precizat în comunicatul Parlamentului European.

La rândul său, Donald Tusk, președintele Consiliului European, instituție care reunește sub umbrela sa șefii de stat sau de guvern ai UE27, și-a prezentat scepticismul cu privire la planul propus de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

”Rămânem deschiși, dar deocamdată nu suntem convinși”, a scris Donald Tusk într-o postare pe pagina sa de Twitter, după o discuție telefonică cu premierul irlandez, Leo Varadkar, și cel britanic, Boris Johnson.

O reacție similară a venit și din partea președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a notat că ”există în continuare câteva puncte problematice care vor necesita o muncă suplimentară în zilele următoare, mai ales în ce priveşte guvernanţa <<backstop-ului>> (plasa de siguranţă pentru Irlanda)”.

La toate acestea se adaugă nivelul scăzut de încredere în Downing Street, pe care se pare că îl au europenii, venit pe fondul unor temeri că premierul britanic va încerca să învinuiască Bruxelles-ul pentru eșecul obținerii unui acord.

În urma unei convorbiri telefonice cu premierul irlandez Leo Varadkar, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a solicitat Londrei publicarea integrală a propunerilor privind ieşirea Marii Britanii din UE, după ce prim-minsitrul Republicii Irlanda a sesizat contradicţii între discursul lui Boris Johnson din cadrul congresului Partidului Conservator, găzduit de Manchester, şi forma scrisă a propunerilor.

Reacția celor doi venea după ce guvernul de la Londra a insistat că textul de 44 de pagini, înaintat Comisiei Europene, va rămâne confidențial.

Amintim că Regatul Unit a dat publicității până acum doar un document explicativ de șase pagini cu privire la viziunea sa referitoare la granița irlandeză.

În contextul în care nisipul din clepsidră se scurge, summitul Consiliului European – când se așteaptă ca ceața incertitudinii să se ridice – având loc în două săptămâni (17-18 octombrie), liderii instituțiilor europene au programate mai multe întâlniri cu cei ai statelor membre.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli urmează să se întâlnească luni, 7 octombrie, cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Marți, Sassoli are întrevederi la Berlin cu președintele Consiliului European, Donald Tusk și cu cancelarul german Angela Merkel, urmând ca în aceeași zi, mai târziu, să aibă discuții, la Londra, cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, dând astfel curs invitației șefului Executivului britanic, lansată cu ocazia primei lor convorbiri telefonice de la preluarea mandatelor.

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut, în acest context, un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ce se va transforma probabil într-o arenă a gladiatorilor. 

Trebuie precizat că o solicitate de prelungire a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, în virtutea Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre UE, care a fost pusă la încercare la precedentul summit destinat Brexit-ului din 11 aprilie de președintele Franței, Emmanuel Macron.

Așadar, ”mâinile pe volan, privirea înainte și puneți-vă centurile de siguranță!”, după cum preciza la 12 martie 2019 vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen într-o postare pe pagina sa de Twitter, după ce Parlamentul britanic respingea pentru a doua oară Acordul de retragere a Regatului Unit din UE. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Surse europene: România, Italia și Portugalia, desemnate de grupul țărilor ”Prietenii unui buget ambițios” să pregătească propuneri pentru ajungerea la un acord privind bugetul UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

România, Italia și Portugalia au fost desemnate de statele membre ale UE ce fac parte din grupul ”Prietenii unui buget ambițios” să pregătească propuneri bugetare care să sprijine ajungerea la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027 după eșecul tratativelor de la summitul extraordinar al Consiliului European.

”Președintele Consiliul European Charles Michel și Comisia Europeană vor lucra la o propunere de compromis. Cele trei state – România, Italia și Portugalia – au fost desemnate de prietenii unui buget ambițios (n.r. – prietenii coeziunii) să pregatească propuneri care să sprijine ajungerea la un acord”, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora la o contra-propunere pentru un buget multianual european mult mai ambițios, a afirmat și premierul italian Giuseppe Conte la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles.

Italia a primit mandatul, împreună cu România şi Portugalia, de a elabora o contra-propunere în conformitate cu acest plan ambiţios. Este mult de lucru şi vom începe deja în următoarele zile să elaborăm o contra-propunere, pentru o Europă mai ambiţioasă. Perspectiva este de a aplica riguros criteriul solidarităţii, pe care Italia îl aplică la nivel extins. Este mult de lucru, se pot afirma aceste principii cu instrumente financiare adecvate”, a spus premierul italian, citat de Politico Europe

Afirmațiile au venit în contextul în care cei 17 lideri ai statelor UE din grupul ”Prietenii Coeziunii”, inclusiv președintele Klaus Iohannis și premierul Giuseppe Conte, au avut vineri două reuniuni de coordonare în marja summitului de la Bruxelles, la una dintre acestea participând și cancelarul german Angela Merkel. De altfel, cei 17 lideri au decis că grupul ”Prietenii coeziunii” să se numească ”Prietenii unei Europe ambițioase”, obiectivul fiind obținerea unui buget ambițios, în interesul Europei și al cetățenilor europeni.

Dintre liderii prezenți în acest format, și premierul portughez și cel spaniol s-au arătat dezamăgiți atât de propunerea de buget venită din partea președintelui Charles Michel, și care a făcut obiectul negocierilor la summit și la întâlnirile separate, cât și de documentul tehnic propus de Comisia Europeană spre un compromis.

În aceeași linie, premierul croat Andrej Plenkovic, un alt lider al grupului menționat, nu a exclus faptul că un acord ar putea fi obținut în timpul viitoarei președinții a Consiliului, când Germania va fi la cârma discuțiilor. De altfel, cancelarul german Angela Merkel a spus că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE. 

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul European este dezamăgit de eșecul liderilor europeni: Uniunea noastră și cetățenii noștri merită un acord ambițios privind bugetul UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii, a afirmat vineri seară, într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro, șeful legislativului european, David Sassoli.

“Dacă dorim să putem răspunde la așteptările cetățenilor noștri, trebuie să ne susținem ambițiile cu fonduri suficiente. Europa se confruntă cu provocări fără precedent, cum ar fi schimbările climatice, digitalizarea și o nouă ordine geopolitică. Construcția europeană, și în special piața unică, au adus în țările noastre din punct de vedere al creșterii și dezvoltării”, a spus Sassoli.

“Nicio țară care acționează singură nu poate aborda în mod eficient aceste provocări și menține acquis-ul existent. Prin urmare, este esențial să găsim rapid un acord ambițios privind bugetul pe termen lung al UE și resursele proprii. Sper că viitoarele negocieri vor merge într-o direcție mai bună. decât cele la care am asistat în ultimele ore. Uniunea noastră și cetățenii noștri merită acest lucru”, a mai subliniat președintele Parlamentului European, cel care în urma întrevederii de joi cu șefii de stat sau de guvern a transmis că Parlamentul este pregătit să respingă orice acord privind bugetul european multianual, dacă acesta nu oferă Uniunii Europene mijloacelor pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending