Iniţiativa de introducere a unei legislaţii privind admiterea României în Programul Visa Waiver reprezintă un semnal al importanţei tot mai mari a naţiunii noastre ca aliat “vital” al SUA în Europa, a afirmat, vineri, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

“Apreciez foarte mult iniţiativa senatorilor Shaheen şi Durbin de introducere a unei legislaţii privind admiterea României în Programul SUA Visa Waiver, un semnal al importanţei tot mai mari a naţiunii noastre ca aliat vital al SUA în Europa”, a transmis Marcel Ciolacu, într-o postare pe Twitter.

Greatly appreciate @SenatorShaheen and @SenatorDurbin introducing legislation to admit #Romania to the US #visawaiver program, a signal of our nation’s growing importance as a vital US ally in Europe.https://t.co/ExTxpee6HU

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) March 17, 2023

Citiți și Un proiect de lege depus în Senatul SUA recomandă ridicarea vizelor pentru români

Senatorii americani Richard Durbin, numărul doi în eşalonul conducerii democrate din Senatul SUA, şi Jeanne Shaheen, preşedintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului Statelor Unite, au introdus miercuri un proiect de lege care recomandă includerea României în Programul Visa Waiver, a informat joi Ambasada României în Statele Unite ale Americii într-un comunicat de presă.

Iniţiativa legislativă vine în continuarea unei vizite pe care cei doi senatori au efectuat-o luna trecută în România.

Intitulat „Romania Visa Waiver Act of 2023”, proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program. Proiectul de lege transmite un semnal politic important executivului american (Departamentul Securității Interne, care administrează programul Visa Waiver) privind desemnarea României ca stat participant. În același timp, Guvernul României este încurajat să intensifice eforturile de combatere a traficului de persoane şi de îndeplinire a criteriilor tehnice pentru admiterea în program, așa cum sunt ele prevăzute în Legea americană a imigrării şi cetăţeniei.

Fenomenul dezinformării reprezintă una dintre tacticile războiului hibrid purtat de Rusia, care vizează nu doar destabilizarea regională, cât şi manipularea la nivel global, şi este nevoie de elaborarea unui plan comun de acţiune contra acestei provocări, inclusiv în ţările din spaţiul francofon, a declarat, joi, prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Şeful Guvernului a participat, joi, la Palatul Cotroceni, alături de preşedintele Klaus Iohannis, la deschiderea oficială a Conferinţei internaţionale “Francofonia viitorului: educaţie pentru dezvoltare durabilă”.

“Momentul aniversar al marcării celor 30 de ani de prezenţă a României ca membru deplin la Francofonia instituţională este şi un bun prilej pentru a discuta despre viitor. Decizia de a ne concentra asupra educaţiei este, în context, justificată de rolul său esenţial pentru populaţia tânără, precum cea a spaţiului francofon. Aceşti tineri sunt interesaţi să aibă un loc de muncă, acces la educaţie şi să trăiască într-un mediu sănătos aşa cum este recunoscut şi în cadrul strategic al Francofoniei pentru 2023 – 2030”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

El a subliniat că în orice formă de educaţie, cea de bază sau cea continuă pe tot parcursul vieţii, calitatea informaţiei primite, a infrastructurii, a relaţiei procesului educaţional cu realitatea socială şi economică sunt aspecte extrem de importante în dezvoltarea durabilă.

Nicolae Ciucă a evidenţiat rolul primordial al educaţiei în dezvoltarea societăţilor deschise, democratice.

Potrivit prim-ministrului, durabilitatea dezvoltării societăţilor democratice este intrinsec legată de pace, stabilitate şi domnia legii la nivel naţional şi internaţional.

“Doresc să salut rolul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei în susţinerea celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei, mai ales în contextul internaţional marcat de crize multiple, printre care războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, instabilitatea crescută în Sahel, provocările climatice sau cele hibride”, a transmis Ciucă.

Citiți și ”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Totodată, şeful Guvernului exprimat îngrijorarea cu privire la campania de dezinformare desfăşurată de Moscova şi a invocat necesitatea elaborării unui plan de acţiune comună pentru contracararea acestei tactci parte a războiului hibrid purtat de Rusia.

“Ne preocupă şi ne îngrijorează activităţile şi abuzurile comise în regiune de grupul Wagner, în paralel cu campania de dezinformare desfăşurată de Moscova. Fenomenul dezinformării reprezintă una dintre tacticile războiului hibrid purtat de Rusia, care vizează nu doar destabilizarea regională, cât şi manipularea la nivel global. Observăm că multe state sunt ţinte şi victime ale dezinformării. Aceasta este o provocare comună şi o responsabilitate comună, care necesită mobilizarea tuturor. Organizaţia Internaţională a Francofoniei, care reprezintă vocea a 88 de state şi guverne, constituie un cadru excelent de acţiune comună în faţa acestei provocări care ne priveşte pe toţi. Este necesară, aşadar, elaborarea unui plan de acţiuni contra dezinformării în spaţiul francofon. Trebuie să continuăm să investim în educaţie şi este nevoie, de aceea, ca Francofonia să meargă şi mai departe în mobilizarea deplină a femeilor şi tinerilor în ceea ce priveşte prevenirea şi reducerea violenţei împotriva femeilor, educaţia fetelor, participarea femeilor şi tinerilor la procesele decizionale sau chiar accesul la locuri de muncă pentru aceste grupuri vulnerabile”, a menţionat prim-ministrul Ciucă. 

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că în componenţa guvernamentală ar trebui să existe şi Ministerul Afacerilor Europene, subliniind că va exista o discuție în coaliția dintre social-democrați liberali despre înființarea unui astfel de minister în viitorul guvern ce va rezulta ca urmare a rotativei guvernamentale.

“Cred că mai important este să nu repetăm greşelile. Am avut un insucces cu aderarea la spaţiul Schengen, indiferent cum vrem noi să o prezentăm sau să o coafăm şi trebuie să vedem de ce am avut acest insucces şi ce nu a funcţionat. Eu astăzi am avut privilegiul să stau de vorbă cu domnul profesor Vasile Puşcaş, este un specialist recunoscut, omul care de fapt a împins lucrurile către Uniunea Europeană. Mi-a zis că a fost o greşeală majoră când în guvernul României nu a mai existat Ministerul Afacerilor Europene. Peste tot, în toate guvernele din Europa, în statele mai dezvoltate economic decât România se găseşte acest minister”, a spus Ciolacu, la Digi24, conform Agerpres.

Potrivit președintelui Camerei Deputaților, atributul de negociere al aderării la spațiul Schengen ar trebui să fie al Ministerului Afacerilor Europene și al Ministerului Afacerilor Externe.

“Poate atributul nu ar fi trebuit să fie al Ministerului de Externe de negociere de aderare la spaţiul Schengen, poate acest atribut ar fi trebuit să fie al Ministerului Afacerilor Europene. (…) Din punctul meu de vedere Ministerul Afacerilor Europene ar trebui să existe în componenţa guvernamentală scoţând sau făcând o reducere a unuia sau două ministere”, a spus Ciolacu, potențial viitor premier conform acordului din coaliție privind principiile rotației guvernamentale, care prevede că premierul Nicolae Ciucă, președinte al PNL, va fi înlocuit de un prim-ministru din partea PSD.

Istoria unui minister al afacerilor europene în România a început în 2011, când un Minister al Afacerilor Europene a fost înființat în septembrie 2011, în timpul guvernului PDL al lui Emil Boc. Atunci, fostul comisar european Leonard Orban era numit ministru al afacerilor europene, funcție pe care a deținut-o și pe parcursul cabinetului condus de Mihai-Răzvan Ungureanu (PDL) și în primul guvern Victor Ponta (PSD-PNL), deținând această poziție până la 21 decembrie 2022.

Începând cu guvernul Ponta II, Ministerul Afacerilor Europene a fost înlocuit cu Ministerul Fondurilor Europene, iar domeniul afacerilor europene a revenit în portofoliul Ministerului Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat.

La începutul lui 2017, în guvernul PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu a fost înființat postul de ministru delegat pentru afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Externe în scopul pregătirii și exercitării primei președinții române la Consiliul UE. Poziția a fost ocupată, succesiv, de Ana Birchall (ianuarie – iunie 2017), Victor Negrescu (iunie 2017 – noiembrie 2018) și de regretatul diplomat George Ciamba (noiembrie 2018- noiembrie 2019), acesta din urmă fiind și reprezentantul primei președinții a României la Consiliul UE din postura de ministru care a condus reuniunile Consiliului Afaceri Generale.