Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Guvernul României a aprobat un buget de un sfert de milion de lei pentru organizarea și desfășurarea alegerilor europene din mai

Published

on

Guvernul a aprobat ieri o serie de măsuri pentru buna organizare şi desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din luna mai, în care este precizată și suma alocată pentru scrutin, în valoare de 252.732 lei, anunță Ministerul Afacerilor Interne.

Guvernul României a adoptat, în acest sens, Hotărâri de Guvern prin care au fost stabilite modelul, dimensiunile, condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a timbrului autocolant la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, modelul de buletin de vot, de liste electorale și cel al ştampilelor birourilor electorale, respectiv al celor cu menţiunea „VOTAT”.

De asemenea, au fost stabilite atribuțiile și sarcinile care revin Autorității Electorale Permanente (AEP), Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătăţii, Institutului Național de Statistică, Serviciului de Telecomunicații Speciale, prefecților și primarilor în pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2019.

Totodată, au fost aprobate Bugetul şi cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Astfel, suma necesară pentru buna desfășurare a scrutinului este de 252.732 lei. Aceste fonduri vor fi repartizate instituțiilor cu atribuții în organizarea alegerilor, respectiv Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatului General al Guvernului, Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Reamintim că în ședința de guvern din 14 februarie a.c. au fost stabilite deja reglementări cu privire la garantarea organizării în mod liber, corect și sigur a alegerile europarlamentare, prin măsuri de prevenire și combatere a fraudelor electorale, prin asigurarea securităţii cibernetice şi a protecției datelor cu caracter personal prelucrate în context electoral.

Citiți și Cu mai puțin de 100 de zile până la alegerile europene, instituțiile UE își consolidează abordarea globală pentru protejarea procesului de vot democratic împotriva manipulării și dezinformării

Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Institutul Naţional de Statistică, asigură implementarea și operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, se mai arată în comunicat.

Selecţia persoanelor care vor asigura operarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal în secţiile de votare se va realiza conform prevederilor în vigoare. 

De asemenea, AEP va asigura, cu sprijinul STS, aplicaţia, echipamentele şi serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central (BEC) pentru centralizarea rezultatelor votării. 
Operatorii de calculator vor asigura înregistrarea video-audio neîntreruptă a operațiunilor efectuate de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru numărarea voturilor. 

Formațiunile politice care vor participa la alegeri, precum și candidații independenți, pot desemna persoane care să verifice inclusiv în ziua de referinţă, până la încheierea votării, aplicaţia informatică utilizată de BEC şi organismele electorale ierarhic inferioare pentru centralizarea rezultatelor votării.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va asigura transmiterea prin mijloace electronice către BEC a fotografiei procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor votării.
Atât înregistrările, cât și fotografiile proceselor-verbale se vor realiza în localul de vot prin intermediul terminalelor informatice puse la dispoziție de STS.

Recent, Guvernul a stabilit oficial ziua de 26 mai pentru alegerile europarlamentare şi calendarul pentru alegeri, astfel că până în 28 martie trebuie depuse candidaturile.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI EUROPENE 2019

Cristian Bușoi, candidat PNL la europarlamentare, discurs în Piața Victoriei: „Pentru mine cel mai important proiect va fi construirea cu bani europeni a spitalelor regionale”

Published

on

©️ Screen Shot Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL) a participat sâmbătă, în Piaţa Victoriei, la mitingul electoral al Partidului Naţional Liberal. În cadrul evenimentului de lansare a candiaților PNL la alegerile europene, Cristian Bușoi a menționat în discursul său că „Uniunea Europeană nu este perfectă, dar Uniunea Europeană dă bani României pentru dezvoltare și oferă românilor libertatea de a circula, de a trăi și de a munci oriunde în acest minunat continent.”

„PSD pune în pericol viitorul european al acestei țări”, a mai spus eurodeputatul liberal.

Au fost menționate în discursul său principalele obiective ale europarlamentarilor liberali, acesția „se vor lupta să aducă câți mai mulți bani europeni, cel puțin cei 43 de miliarde de euro din acest exercițiu european, pentru a crește subvenția în agricultură către media europeană, pentru a reabilita tehnic 500.000 de apartamente, pentru a duce accesul la gaz în toate orașele din România, pentru 20.000 de burse Erasmus pe an, iar pentru mine cel mai important proiect va fi construirea cu bani europeni a spitalelor regionale.”

Cristian Bușoi consideră că „26 mai trebuie să fie începutul sfârșitului pentru PSD și începutul unei guvernări liberale responsabile pentru această țară.”

La manifestaţie au fost prezenți  pe scenă președintele României, Klaus Iohannis și lideri ai PNL, printre care preşedintele Ludovic Orban, secretarul general Robert Sighiartău, liderul deputaţilor Raluca Turcan, al senatorilor – Florin Cîţu, primarii Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Emil Boc.

Cu ocazia evenimentului, PNL a lansat şi noul imn al partidului. Uniunea europeana nu este perfectă, dar oferă românilor poibilitatea de a circula liber

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) este membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Delegația la Comitetul parlamentar de asociere UE-Ucraina și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest. Totodată este membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, în Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia și în Delegația pentru relațiile cu India.

Acesta candidează pentru un nou mandat de eurodeputat pe lista PNL pentru europarlamentare, unde ocupă locul 9.

Întreaga activitate a europarlamentarului aici.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber, președintele grupului PPE, mesaj de susținere pentru eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: „Este unul dintre cei mai importanți piloni ai activității familiei popularilor europeni, făcând mereu vocea României auzită”

Published

on

Manfred Weber, președintele grupului popularilor europeni (PPE) din Parlamentul European, i-a transmins succes eurodeputatului liberal Marian-Jean Marinescu în viitoarele alegeri europene, într-un mesaj video postat pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și a fost descris de Manfred Weber drept „unul dintre cei mai importanți piloni ai activității familiei popularilor europeni” și „un reprezentat puternic al României în grupul PPE”. 

„Ne-a câștigat respectul pentru excelenta cunoaștere a dosarelor pe care le-a avut în responsabilitate, dar și pentru că a demonstrat că știe să găsească soluții de compromis atât între diferite țări, cât și între diferite partide, susținând în același timp interesele României în aceste dosare și făcând mereu vocea României auzită. Marian Jean Marinescu este un reprezentat puternic al României în grupul PPE, iar asta este foarte bine pentru cetățenii români, pentru că Partidul Popular European este cel mai mare partid din Europa. Aceasta înseamnă că partidele de la nivel național care fac parte din familia noastră au o influență decisivă la nivel european și pot reprezenta cu adevărat interesele cetățenilor din țările lor. De aceea, Marian Jean Marinescu, îți doresc din toată inima succes în alegeri și sper să putem lucra împreună pe mai departe în următorii ani!”, transmite Manfred Weber.

Foto: European Parliament

 

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI). În prezent, Marian-Jean Marinescu candidează din partea PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European.

 

 

La începutul lunii mai, Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani (PPE), i-a apreciat contribuția eurodeputatului Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) în ceea ce privește relațiile interinstituționale dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, potrivit unei declarații video, postată pe Facebook.

Citiți și: Președintele PE, Antonio Tajani, aprecieri la adresa eurodeputatului Marian-Jean Marinescu: Este o forță pentru România și Uniunea Europeană
Citiți și: PNL și-a lansat programul politic pentru europarlamentare. Liberalii promit ridicarea MCV, aderarea României la Schengen și adoptarea monedei euro

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Rusia, subiect de diviziune în rândul populiștilor din UE care se vor reuni la Milano, în jurul lui Marine Le Pen și Matteo Salvini, cu o săptămână înaintea alegerilor europene

Published

on

Douăsprezece partide de extremă dreapta din state ale Uniunii Europene se vor reuni sâmbătă, 18 mai, la Milano, în jurul liderilor francez Marine Le Pen şi italian Matteo Salvini, cu o săptămână înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, a comunicat joi formaţiunea franceză Adunarea Naţională (RN, fostul Front Naţional), transmite AFP, preluat de Agerpres.

În Piaţa Domului din Milano, şase formaţiuni vor fi reprezentate de şefii lor: Adunarea Naţională de Marine Le Pen, Liga de Matteo Salvini, PVV olandez de Geert Wilders, Volia (Bulgaria) de Vesekin Mareşki, SPD ceh de Tomio Okamura, iar Sme Rodina slovac de Boris Kollar.

Alternativa pentru Germania (AfD), care ar putea aduce 11 eurodeputaţi în Parlamentul European, va fi reprezentată de eurodeputatul George Meuthen, din partea FPOe austriac va fi prezent Harald Vilimski, membru al PE, iar pentru Vlaams Belang flamand, eurodeputatul şi fostul preşedinte Gerolf Annemans.

Pentru Partidul Popular danez va fi prezent europarlamentarul Andres Vistisen, pentru EKRE (Estonia) va participa vicepreşedintele Jaak Madison, iar pentru Adevăraţii Finlandezi, vicepreşedinta Laura Huntasaari.

În ultimii ani a existat o resurgență a partidelor populiste în multe părți ale Europei, care se duc la alegeri cu mesaje similare legate de identități naționale amenințate, pericolele migrației și reafirmarea suveranității naționale.

Promisiunea lui Salvini de a  reforma UE într-o ‘Europă a bunului simț’ este pe placul multor partide radicale de dreapta, care au în comun mai multe obiective, printre care limitarea migrației și sporirea puterii de decizie a guvernelor naționale. Cu toate acestea, există și diferențe de opinie între aceste partide în probleme-cheie, precum piața liberă sau alocarea banilor de la bugetul comunitar, însă cea mai marea problemă asupra căreia populiștii de dreapta din UE sunt divizați rămâne relația cu Rusia.

Pentru multe partide naționaliste și de extrema dreaptă, sprijinul pentru Rusia este un efect secundar natural al antiamericanismului și al sentimentului anti-UE. De asemenea, multe partide se bucură de înclinația Kremlinului în favoarea păstrării intacte a valorilor tradiționale și cred în mod eronat că președintele Vladimir Putin este un lider etno-naționalist. Există, de asemenea, sugestii privind sprijinul sau finanțarea sub acoperire a Rusiei pentru partidele de extremă dreapta din Europa. 

Salvini l-a lăudat pe Putin și a purtat chiar și un tricou pro-Putin în timpul unei sesiuni a Parlamentului European. Marinul Le Pen, care și-a raliat partidul la blocul lui Salvini, a declarat că anexarea Crimeei de către Rusia a fost legitimă. Partidul său a luat un împrumut de la o bancă rusă și, cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din Franța, în 2017, ea s-a întâlnit cu liderul rus la Kremlin.

Pentru alți naționaliști, în special cei din Scandinavia și statele baltice, Rusia este o amenințare strategică care trebuie combătută agresiv.

,,Suntem foarte îngrijorați de agresiunea Rusiei. Un urs rănit este periculos”, a declarat Anders Vistisen, membru al Partidului Popular danez,  luna trecută, la Milano, în paralel cu lansarea coaliției naționaliste a lui Salvini. El a călătorit la Milano pentru a se alătura blocului, însă nu a insistat pe politica pro-rusă a noului său aliat, citează The Guardian.

De asemenea, formațiunea politică EKRE din Estonia, un partid de extremă dreapta care face parte din coaliția de guvernare, a declarat că se va alătura blocului lui Salvini, însă partidul este în totalitate anti-rus. În plus, Jaak Madison, deputat în parlamentul estonian și candidat în alegerile pentru  Parlamentul European, a declarat săptămâna trecută că cea mai bună politică referitor la Rusia este de a cădea de acord pentru a nu fi de acord, relatează BBC.

,,Noi înțelegem poziția lor. Ei nu au 25%  ruși în populația lor și nu au 50 de ani de ocupație”, a spus el. Cu toate acestea, politicieni din alte partide din Estonia au atacat EKRE pentru găzduirea lui Le Pen în parlamentul estonian al începutul acestei săptămâni. În acest sens, mișcarea EKRE de a se apropia de un politician considerat pro-rus ar putea fi periculos din punct de vedere electoral pentru un partid naționalist într-o țară care este profund suspicioasă față de Rusia, relatează ERR.

Partidele populiste de dreapta sunt în ascensiune în Europa. Ele dețin puterea în Italia, Ungaria, Polonia și Austria și, potrivit sondajelor, vor obține scoruri importante la alegerile europene din mai. Problema lor a fost până acum coordonarea la nivel european și găsirea unei voci comune: exact problema pe care Salvini speră să o rezolve în acest weekend.

Partidele populiste europene sunt în prezent împărțite în trei grupuri distincte în Parlamentul European: Europa Națiunilor și Libertății, de care aparține Lega lui Salvini; Conservatorii și Reformiștii Europeni și Europa Libertății și a Democrației Directe.

Potrivit prognozelor actuale, partidul lui Salvini ar urma să obțină 28 de mandate europene, față de doar cinci câștigate la alegerile din 2014. AfD ar putea crește de la un singur eurodeputat la 13 (AfD a avut mai mulți deputați europeni, dar aceștia au părăsit partidul din 2014 încoace). Dar aceste două formațiuni trebuie să convingă și alte partide europene să li se alăture dacă doresc cu adevărat să domine agenda Parlamentului European, potrivit Deutsche Welle.

În acest sens, Salvini încearcă să-i atragă de partea sa pe premierul ungar Viktor Orban și pe șeful partidului PiS care guvernează Polonia,  Jaroslaw Kaczynski. Cele două formațiuni nu par încă dispuse să treacă oficial în tabăra populiștilor, deși formațiunea lui Orban Fidesz a fost suspendată recent din grupul popularilor europeni, informează The Guardian.

În ceea ce-i privește pe polonezi, Kaczynski are îndoieli cu privire la o alianță apropiată cu orice politician pro-rus, inclusiv Viktor Orbán, care îl admiră pe Salvini. Există însă posibilitatea ca liderul ungar să se poate alătura noului bloc dacă partidul său Fidesz va fi dat afară din Partidul Popular European de centru-dreapta după alegerile europene, relatează sursa citată.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending