Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat astăzi, 30 iulie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Decretul de desemnare a Nataliei Gavrilița la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Potrivit șefului statului, Natalia Gavrilița are la dispoziție două săptămâni pentru a constitui echipa și pentru a elabora programul de guvernare, pe care să-l prezinte Parlamentului.

„Am toată încrederea că Prim-ministrul desemnat va veni cu o echipă integră și profesionistă, și că maximum în două săptămâni Republica Moldova va avea un nou Guvern, care să însemne și un nou început pentru țară. Oamenii așteaptă schimbări în bine și pentru aceasta este nevoie de acțiuni ferme și de decizii competente, care să pună în prim-plan interesul cetățeanului”, a transmis Maia Sandu pe pagina de Facebook. 

Republica Moldova va avea un nou Guvern după ce s-au desfășurat peste Prut, în urmă cu trei săptămâni, alegeri anticipate, în urma cărora partidul PAS al Maiei Sandu a ieșit câștigător.

Fost ministru al finanţelor în guvernul condus de Maia Sandu (8 iunie-14 noiembrie 2019), Natalia Gavriliţă fusese propusă de două ori în februarie pentru funcţia de prim-ministru de către preşedintele Republicii Moldova în ideea respingerii candidaturii sale de către majoritatea parlamentară condusă de socialiştii lui Igor Dodon pe fondul bătăliei duse de Maia Sandu pentru declanşarea alegerilor legislative anticipate, potrivit Agerpres.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în derulare cinci proiecte pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui pod la Ungheni, a transmis luni ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

“Reabilităm podurile de peste Prut şi construim unul nou. Îmbunătăţim prin infrastructură legăturile dintre România şi Republica Moldova! Compania de drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanţate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Unul dintre proiecte este Podul de la Galaţi – Giurgiuleşti, pe DN 2B, construit în 1949, cu o lungime de 125 de metri.

Execuţia lucrărilor a pornit în iulie şi se va încheia peste 9 luni.

Proiectul vizează: consolidare grindă cu zăbrele; sablare şi vopsire tablier; reparare placa de beton armat care susţine calea pe pod; refacere cale pe pod şi trotuare; schimbare parapete pietonale şi de siguranţă; refacere rampe de acces; protejare picioare pod cu un dig de piatră brută.

Celelalte poduri ce vor fi reabilitate sunt Podul de la Albiţa – Leuşeni, pe DN 24B, Podul de la Sculeni, pe DN 24, Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A (la acest pod CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfăşura pe modelul Podului de la Galaţi – Giurgiuleşti).

În ceea ce priveşte Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni, proiectarea este deja în derulare. “Studiul de fezabilitate pentru pod este finalizat, iar, după ce obţinem acordul de mediu aflat în procedură, lansăm licitaţia de proiectare şi execuţie”, a adăugat ministrul.

“Accesul peste râul Prut devine astfel mai uşor şi mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetăţenilor României şi cei ai Republicii Moldova. O infrastructură modernă este cheia ridicării şi dezvoltării economice a regiunilor care sunt deservite de ea”, a subliniat Drulă. 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat toleranţă zero faţă de corupţie în discursul său susținut în noul Parlament de la Chișinău, care s-a reunit luni în prima sa sesiune de constituire, şi le-a atras atenția deputaților că „ordinea trebuie să înceapă din legislativ”, informează Agerpres.

„După atâtea eșecuri, măcar acum după 30 de ani să construim un stat pentru oameni, nu pentru găști. Este timpul unei adevărate revoluţii în felul în care este guvernată ţara. Cu cetățeanul pus cu adevărat în centrul efortului de guvernare și cu politicieni și instituții servind interesul public”, a transmis Maia Sandu.

În același timp, ea a salutat votul cetăţenilor Republicii Moldova care au optat pentru democraţie şi un parlament onest, pentru că „au continuat să creadă în puterea fiecărui vot, în pofida dezamăgirilor în decursul a trei decenii”.

„Este timpul unei adevărate revoluţii în felul în care este guvernată ţara. Vrem să vedem un Parlament în care să respecte procedurile. Legile trebuie propuse pentru consultare publică, oamenii încurajaţi să-şi expună opinia, iar experţii chemaţi să contribuie”, a adăugat aceasta.

Președinta a menţionat că principala prioritate rămâne lupta împotriva corupţiei. „Din acest moment declar toleranţă zero faţă de orice act de corupţie. În lupta cu corupţia, Parlamentului îi revine un rol foarte important. Votul de pe 11 iulie trebuie să fie auzit şi de cei care trebuie să stea la straja legii, de judecători şi de procurori. Acest vot masiv vă priveşte în cel mai direct mod”, a punctat Maia Sandu.

În cadrul discursului său, Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova se află în față unor provocări majore, deoarece a fost lovită recent de pandemia de COVID-19 și de criza economică.

„Moldova se confruntă de decenii cu sărăcie, corupție și migrație. O mare parte a oamenilor și în special tinerii nu mai au încredere în posibilitatea unui viitor bun acasă. Pleacă, fără gândul de a se întoarce. Ca să rezolvăm aceste probleme trebuie să facem eforturi enorme cu toții și să gestionăm mai bine resursele pe care le avem și generând resurse noi prin investiții și crearea de locuri de muncă”, a mai spus ea. 

Referitor la Consiliul Audiovizualului, Maia Sandu le-a transmis parlamentarilor că se pronunţă pentru o instituţie care să sancţioneze manipularea şi dezinformarea. În ceea ce priveşte viitorul guvern, ea a subliniat că aşteaptă de la acesta un nou model de dezvoltare economică. 

Uniunea Europeană a salutat rezultatele alegerilor din Republica Moldova și se declară pregătită să susțină “toate eforturile de a avansa pe calea reformelor mult așteptate. Cetăţenii Republicii Moldova şi-au demonstrat angajamentul pentru democraţie şi statul de drept la alegerile legislative anticipate, acordând un mandat clar şi puternic Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), partid pro-reformă, pregătit să înceapă punerea în aplicare a agendei ambiţioase a preşedintelui Maia Sandu, se arată într-o declarație a Uniunii Europene emisă după scrutinul din Republica Moldova.

Reamintim că după procesarea tuturor voturilor exprimate în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie din Republica Moldova, PAS a acumulat 52,8% din voturi (63 de mandate), Blocul comuniştilor şi socialiştilor (BeCS) – 27,17% (32 de mandate), iar Partidul Şor – 5,74% din voturi (6 mandate).

La alegerile parlamentare anticipate au participat 1,447 milioane de alegători sau 48,41% din totalul votanţilor înscrişi pe listele electorale. Peste hotare au votat peste 212.000 moldoveni. Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenţi electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale şi un candidat independent.

Pragul electoral pentru o formaţiune politică este de 5%, pentru un bloc electoral – 7% şi pentru candidaţii independenţi – 2%.