Am primit un puternic mesaj de susținere din partea SUA pentru agenda de reforme inițiate de autorități, a declarat vicepremierul și ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, într-un comunicat. 

În marja reuniunii Consiliului ministerial al OSCE, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a avut o întrevedere cu șeful diplomației americane Antony Blinken.

„Am fost bucuros să primesc mesajul puternic de susținere din partea Statelor Unite ale Americii pentru agenda de reforme inițiate de autorități.” – a spus ministrul Nicu Popescu.

În cadrul întrevederii, șefii celor două diplomații au discutat subiecte ce țin de dezvoltarea și consolidarea relațiilor moldo-americane pe diverse domenii de interes reciproc în cadrul Dialogului strategic, necesitatea de a relansa grupurile de lucru sectoriale în domeniul justiției și a statului de drept, comercial-economic, securității energetice.

Forward looking meeting w/ @SecBlinken: 🇺🇸 has been one of 🇲🇩’s most reliable partners in our reform path. Agreed to focus on strengthening our Strat dialogue & relaunch joint WG in justice, economy, energy & security. Appreciated 🇺🇸 role in 5+2 negotiations format. pic.twitter.com/xCdYiIU2JB

— Nicu Popescu (@nicupopescu) December 2, 2021

Totodată, diplomații au efectuat un schimb de opinii cu privire la situația curentă în regiunea Europei de Est, precum și evoluțiile recente pe dosarul transnistrean. În context, vicepremierul Nicu Popescu a mulțumit interlocutorului său pentru sprijinul Statelor Unite ale Americii în formatul de negocieri 5+2.

„Am remarcat utilitatea asistenței și expertizei americane în consolidarea instituțiilor democratice, lupta împotriva corupției de nivel înalt, avansarea reformei justiției, și îmbunătățirea climatului investițional.” – a menționat vicepremierul Nicu Popescu.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis miercuri un mesaj de Ziua Națională a României, invitându-i pe oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să meargă “spre viitor împreună”.

“De Ziua Națională a României, mulțumim pentru prietenie și pentru toate lucrurile bune pe care le-am făcut și le vom face împreună! Ne leagă trecutul istoric, ne leagă cultura comună și limba română, iar în față avem un viitor care poate să ne apropie și mai mult. O vom face prin oamenii care și-au găsit rostul pe o parte ori alta a Prutului, prin investiții reciproce, prin drumuri și poduri“, a scris Sandu, pe Facebook.

“Dragă Românie, de ziua ta, îți doresc să rămâi puternică și generoasă. Să fii o voce distinctă în lume și în Europa unită, și un model de țară pentru care democrația și bunăstarea oamenilor sunt fundamentale. Să mergem spre viitor împreună“, a adăugat ea.

Maia Sandu a mai transmis și un mesaj de “La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!”.

Un mesaj de Ziua Națională a României a fost transmis și de premierul Republicii Moldova. Natalia Gavrilița a afirmat că se bucură să trăiască “într-o epocă în care construim poduri și viitor european acolo unde anterior era sârmă ghimpată și înstrăinare”.

Mesaje aniversare au venit pentru România și din partea partenerilor europeni și transatlantici. Astfel, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a subliniat “parteneriatul de lungă durată” dintre România și Statele Unite ale Americii și salutând angajamentul ferm al României față de apărarea păcii și libertății. 

Mesaje de felicitări au fost transmise și de Comisia Europeană, președintele Consiliului European și președintele grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Aflată într-o vizită oficială la Bruxelles, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, s-a întâlnit marți cu omologii săi din Georgia și Ucraina,  în cadrul „Trio-ului asociat al prim-miniștrilor”, întâlnire ce a avut loc cu doar două săptămâni înainte de Summitul Parteneriatului Estic.

Alături de omologii săi din Ucraina, Denys Shmyhal, și Georgia, Irakli Garibashvili, premierul Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Charles Michel, președintele Consiliului European, în vederea „reconfirmării mesajului politic comun în ajunul Summitului Parteneriatului Estic”

„Am prezentat Președintelui Consiliului European obiectivele comune de cooperare atât în perioada de până la Summit-ul PaE din decembrie, cât și după acest eveniment. Un subiect aparte l-a constituit pregătirea către summit și negocierile asupra Declarației Comune. Am menționat că evenimentul este de o importanță majoră pentru Republica Moldova și mi-am exprimat încrederea că acesta va impulsiona și va avansa dialogul cu țările din PaE pe mai multe domenii – digitalizare, energie, conectivitate, precum și gestionarea situației epidemiologice”, a scris Natalia Gavrilița, pe Facebook.

În context, prin discursul său susținut la Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului Estic, eveniment care are loc cu doar două săptămâni înainte de summitul acestei inițiative, Charles Michel a declarat că „UE va sprijini toate inițiativele menite să creeze mai multe sinergii și mai multă cooperare între parteneri – inclusiv între cei trei parteneri asociați: Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Acest lucru va contribui la abordarea provocărilor comune și va deschide calea către o creștere durabilă și stabilitate politică, utilizând toate instrumentele existente pentru a sprijini societățile lor, în timp ce își urmăresc aspirațiile europene, și va încuraja coordonarea între parteneri și Bruxelles”. 

Mai mult, în cadrul vizitei oficiale, Natalia Gavrilița a  avut o întrevedere și cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen. Împreună cu omologii săi aceasta a reconfirmat mesajele comune în vederea oferirii unui nou impuls dialogului politic și cooperării sectoriale și economice în cadrul Declarației Comune a Summitului Parteneriatului Estic de la mijlocul lunii decembrie la Bruxelles.

„La ședință am discutat aspecte practice în ceea ce privește realizarea Planului european economic și de investiții al UE pentru Parteneriatul Estic. Suntem aici pentru a discuta despre modul în care voința politică și determinarea a trei parteneri asociați pot fi folosite pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri, prin apropierea țărilor noastre de UE. Ne dorim o cooperare eficientă, în special în domeniile care contează cel mai mult pentru oameni. Vorbim despre eliminarea plăților de roaming cu UE, reducerea costurilor tranzacțiilor bancare internaționale, recunoașterea certificatelor de vaccinare, și consolidarea securității energetice”, a mai spus ea.

În urma întrevederilor Trio-ului asociat al prim-miniștrilor cu conducerea de vârf a Uniunii Europene, Natalia Gavrilița a participat la o conferință de presă unde a prezentat principalele concluzii ale vizitei.

„Datorită Parteneriatului estic, țările noastre au devenit mai apropiate, relațiile noastre cu UE au avansat și au devenit mai profunde, iar dialogul – mai structurat. Nu este un secret pentru nimeni că am avut și eșecuri, dar acum nu mai putem privi în urmă. Destinația noastră este clară. Drumul către Summitul Parteneriatului estic ar trebui să rămână axat pe lansarea unei declarații politice puternice și de perspectivă”, a declarat premierul, potrivit unui comunicat de presă. 

Aceasta a subliniat că schimbările politice recente din Republica Moldova nu au făcut decât să întărească „dorința țării  de a se integra în continuare în UE”.

Cetăţenii noştri au dat un mandat puternic guvernului şi parlamentului actual pentru a repune Moldova pe o calea reformelor ambiţioase, conduse de angajamentul nostru solid faţă de valorile şi standardele UE. Ne concentrăm toate eforturile pe reformele mult așteptate, cum ar fi reforma justiției, combaterea corupției, consolidarea instituțiilor, reformarea economiei, investițiile în transformarea digitală și ecologia. De asemenea, suntem recunoscători pentru ambițiosul Plan economic și de investiții propus de Comisie în această vară și pentru sprijinul financiar al UE în general”, a punctat Natalia Gavrilița. 

Potrivit acesteia, Trio-ul Asociat prioritizează obiective concrete, care vor fi abordate și în cadrul viitorului Summit. În finalul mesajului său, Natalia Gavrilița s-a declarat convinsă că munca grea și reformele îndrăznețe trebuie să rămână prioritățile acestui efort comun.

„Ca Trio, nu putem reuși decât cu sprijinul UE. Astfel, continuăm să milităm pentru un angajament mai puternic al UE în regiunea noastră”, a spus ea. 

„Ne dorim un dialog politic mai profund, o mai bună integrare economică și sectorială. Sperăm la o cooperare mai strânsă, în special în domeniile care contează cel mai mult pentru cetățenii noștri și au potențialul de a aduce transformări pozitive în viețile lor: reducerea costurilor de roaming, simplificarea și reducerea costurilor pentru tranzacțiile bancare transfrontaliere, eventual prin aderarea la zona unică de plată euro”, a conchis premierul Republicii  Moldova.