Premierul Ludovic Orban afirmă că, anul acesta, din cauza pandemiei, când românii sunt nevoiţi să marcheze Ziua Naţională fără parade, defilări şi alte evenimente intrate în tradiţie, este un bun prilej de reflecţie asupra exemplelor de unitate din istoria noastră, adăugând că prin “coeziune şi unitate” putem depăşi acest moment, care poate fi privit ca “unul crucial al destinului nostru”.

“Ziua Naţională a României, chiar dacă o sărbătorim atipic anul acesta din cauza restricţiilor impuse de pandemie, rămâne la fel de importantă pentru noi, prin rolul pe care Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 l-a avut pentru desăvârşirea statului naţional. Au trecut 102 ani de atunci, timp în care au fost şi perioade de grea încercare, pe care românii le-au depăşit uniţi în atingerea unor idealuri sau depăşirea unor situaţii de criză. Astăzi, când ne vedem nevoiţi, din cauza pandemiei, să marcăm Ziua Naţională fără parade, defilări şi alte evenimente intrate în tradiţie, este un bun prilej să reflectăm, poate mai mult decât am făcut-o în anii trecuţi, asupra exemplelor de unitate din istoria noastră”, afirmă Ludovic Orban în mesajul său remis de Guvern.

Premierul adaugă că actualul context poate fi privit ca “un nou moment crucial al destinului nostru”, care poate fi depăşit cu bine dând dovadă de “coeziune şi maturitate socială”.

“Ne emoţionează semnificaţia acestei zile, în care sunt adunate toate sacrificiile românilor pentru afirmarea naţională şi stăruinţa unui popor de a deveni o naţiune de sine stătătoare, independentă, aducând toate teritoriile româneşti în interiorul aceloraşi graniţe. Să privim, însă, acest context ca pe un nou moment crucial al destinului nostru, pe care îl putem depăşi cu bine dând dovadă de coeziune şi maturitate socială. Doar prin eforturile noastre unite putem salva vieţi şi învinge virusul, doar prin convergenţa tuturor energiilor din societate putem reveni cât mai curând la normalitate, pentru ca apoi să deschidem o nouă cale către modernizarea României”, subliniază Orban.

Şeful Executivului îşi încheie mesajul cu credinţa că următoarea Zi Naţională a României îi va găsi pe români cu bine.

“La mulţi ani, România! La mulţi ani, dragi români, iar următoarea Zi Naţională a României să ne găsească pe toţi cu bine şi să o sărbătorim din nou aşa cum se cuvine!”, conchide Orban.

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a afirmat marți, cu ocazia unui mesaj transmis de Ziua Națională, că “1 Decembrie ne aduce aminte de istoria noastră zbuciumată, de modul în care am știut să ne păstrăm ființa națională chiar şi în cele mai dificile momente”.

Într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, Ciucă subliniază că “1 Decembrie este şi un moment de bilanț, un moment în care ne gândim la viitor, la viitorul României, la ceea ce vrem pentru copiii şi tinerii noștri”.

“Rememorarea datei de 1 Decembrie 1918 ne obligă pe toți sa privim responsabil la ceea ce facem pentru România. Gândurile mele se îndreaptă spre memoria acestor suflete care au crezut în România Mare și au considerat că nimic nu este puțin pentru a reda libertatea românilor în a-și hotărî propriul Destin. Destin care astăzi ne arată că România este pe drumul cel bun. Prin și cu Oamenii ei”, a scris Ciucă.

Ministrul apărării a avut un mesaj special și pentru corpul Armatei Române.

“Dragi militari, sunt mândru de întregul corp al Armatei, de militarii care se află în teatrele de operații, de militarii care participă la misiuni pe teritoriul național, de medicii militari și civili care au dovedit încă o dată că sunt elită, de studenții și liceenii militari care s-au implicat în acțiuni de voluntariat, de veteranii de război care au spus celor mai tineri poveștile de pe front. Un gând bun și de recunoștință pentru familiile militarilor, cărora le transmit să rămână unite ca până acum”, a spus Ciucă.

“Dragi români, vă mulțumesc că sunteți responsabili. Mesajul pe care Armata României îl transmite astăzi este unul puternic: ne îndeplinim misiunile asumate, depășim împreună orice obstacol! România, fii puternică!”, a conchis el.

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că Guvernul este într-un parteneriat solid şi puternic cu preşedintele, care are scopul de a creşte influenţa României în deciziile la nivel european, menţionând că o lungă perioadă oficialii europeni s-au obişnuit să aibă “numai surprize neplăcute” din partea fostelor guverne ale ţării noastre, dar de un an de zile lucrurile s-au schimbat.

“Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri. Din păcate, o lungă perioadă de timp, din România singurele lucruri bune şi singurele informaţii pozitive care veneau către partenerii noştri europeni veneau din partea preşedintelui României. Oficialii europeni s-au obişnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. De un an de zile, lucrurile s-au schimbat şi Guvernul contribuie alături de preşedinte în a face surprize frumoase partenerilor noştri europeni. Suntem într-un parteneriat extrem de solid şi puternic, care nu are alt scop decât acela de a creşte influenţa României în deciziile care se iau la nivel european, decizii care sunt în interesul general al cetăţenilor Uniunii Europene şi, de asemenea, de a putea fructifica toate oportunităţile care sunt puse la dispoziţia României în conceptul european”, a afirmat Orban, la lansarea proiectului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Orban a spus că nu este indiferent cine va câştiga alegerile, susţinând că cei care au guvernat înaintea PNL “aproape că nu şi-au dorit să folosească fondurile europene”, informează Agerpres.

Ludovic Orban a menţionat că nu există om care să nu poată beneficia de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene.

“Efortul de a transforma România în bine, de a dezvolta, de a moderniza România va trebui să fie un efort al ansamblului întregii societăţi pentru că merită. Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene, indiferent că este vorba de un întreprinzător, este vorba de un reprezentant al unei profesii liberale, indiferent dacă este vorba de un angajat sau de un om care îşi caută un loc de muncă, indiferent dacă este vorba de un angajat în sectorul public al cărui venit depinde de dezvoltarea economică a ţării, indiferent dacă este vorba de un părinte sau un bunic a cărui pensie poate creşte numai pe baza creşterii numărului de angajaţi şi pe baza creşterii salariului mediu în economie”, a subliniat Ludovic Orban. 

Citiți și Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Klaus Iohannis: Este un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.