Connect with us

U.E.

Guy Verhofstadt, editorial despre ”recuperarea sufletului Europei”: Cazul Laurei Codruța Kövesi este un exemplu perfect că Europa are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a-și apăra valorile

Published

on

©️ Guy Verhofstadt/ Facebook

Laura Codruța Kövesi, fostul șef al biroului anti-corupție din România și candidat pentru o poziție care îndeplinește un rol similar la nivelul UE, face acum obiectul unei campanii de scandal și a acuzațiilor penale. Cazul ei este un exemplu perfect că Europa are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a-și apăra valorile”, scrie Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și liderul ALDE din Parlamentul European, într-un editorial în Project Syndicate în care face un apel la ”lupta împotriva corupției pentru a recupera sufletul Europei”.

Guy Verhofstadt este cunoscut pentru poziționările sale cu privire la România. Acesta solicită de ceva vreme excluderea ALDE România din ALDE european, în timp ce a criticat poziția Guvernului României de a împiedica numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european și a avertizat forțele politice din România că îndreaptă țara noastră spre o posibilă activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

În editorial, Verhofstadt face referire la blocajul la care s-a ajuns în procesul de numire a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, criticând impasul în tratative dintre Parlamentul European, care o susține pe Kövesi, și Consiliul, prezidat de România în aceste șase luni, dar care are un alt candidat.

Viitorul României ca o democrație liberală prosperă depinde acum de poporul său. (…) UE a fost odată privită ca un bastion al speranței pentru cei care trăiesc sub tiranie, despotism și cleptocrație. Este timpul să recuperăm acea manta. Kövesi, curajoasă și extrem de eficientă în lupta împotriva corupției în România, a arătat ce poate realiza o persoană, împuternicită prin lege. UE trebuie să o susțină pe ea și pe tot ceea ce aceasta reprezintă. Lupta împotriva corupției în România și în alte părți este o luptă pentru sufletul Europei”, a mai adăugat liderul liberalilor europeni.

Editorialul lui Guy Verhofstadt este disponibil aici.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care va fi format după alegerile europene din 23-26 mai.

Impasul în aceste tratative a fost confirmat prin cele trei runde succesive de tratative încheiate fără niciun rezultat, la 20 și 27 martie, respectiv la 4 aprilie. Ca urmare a voturilor din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European, Laura Codruța Kövesi a devenit candidatul susținut de co-legislativul european, conform unei scrisori transmise de președintele Antonio Tajani către Consiliul UE, iar echipa de negociere formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT) a fost mandatată să susțină această poziție.

De celalaltă parte, candidatul preferat al Consiliului Uniunii Europene este procurorul francez Jean Francois Bohnert, pentru care ambasadorii celor 23 de țări implicate în înființarea EPPO și-au manifestat susținerea într-un sistem de vot prin acordare de puncte, trei pentru cel mai bun candidat, și unul pentru cel mai slab. În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat de 1 milion de euro pentru compensarea Aeroportului Timișoara

Published

on

© Aeroportul Internațional Timișoara/Facebook

Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat în valoare de 1 milion de euro pentru a compensa Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara  pentru daunele cauzate de pandemia de coronavirus, potrivit unui comunicat

Comisia Europeană a decis că subvenția directă românească de aproximativ 4,8 milioane RON (aproximativ 1 milion EUR) către Aeroportul Timișoara este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Măsura are drept scop compensarea aeroportului pentru pagubele suferite din cauza focarului de coronavirus.

Datorită măsurilor pe care România le-a implementat pentru a limita răspândirea coronavirusului începând cu 16 martie 2020, companiile aeriene care operează pe Aeroportul Timișoara au trebuit să-și reducă treptat zborurile programate, până la încetarea operațiunilor de zbor din 25 martie 2020, ceea ce a cauzat pierderi operaționale pentru aeroport. Măsurile restrictive au fost ridicate, iar operațiunile de trafic aerian au fost reluate abia la 17 iunie 2020.

Scopul sprijinului public notificat de România, care ia forma unei subvenții directe, este de a compensa Aeroportul Timișoara pentru pierderile suferite ca urmare a suspendării zborurilor din cauza focarului de coronavirus în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 și 16 iunie 2020.

Comisia a evaluat măsura prevăzută la articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a compensa anumite companii pentru daunele cauzate direct de situații excepționale, cum ar fi focarul de coronavirus.

Comisia a constatat, astfel, că măsura va compensa daunele legate direct de focarul de coronavirus. De asemenea, a constatat că măsura este proporțională, întrucât compensația prevăzută nu depășește ceea ce este necesar pentru a compensa prejudiciul. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării: 33 milioane de euro, mobilizate pentru nevoi de urgență

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării și mobilizează 33 milioane de euro pentru nevoi urgente de asistență medicală și echipamente și pentru protecția infrastructurii critice după explozia devastatoare din portul Beirut, potrivit unui comunicat referitor la discuția telefonică de joi dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Hassan Diab, prim-ministrul Libanului.

Potrivit sursei citate, liderul european a exprimat condoleanțele și sprijinul acordat de UE Libanului în fața catastrofei devastatoare care a lovit orașul Beirut și țara în ansamblu. 

 În acest sens, a fost trecută în revistă asistența acordată deja de UE, care include în special:

  • desfășurarea a peste 100 de pompieri specializați în operațiuni de căutare și salvare, cu vehicule, câini și echipamente medicale de urgență, inclusiv prin Crucea Roșie Libană;
  • oferta de echipe suplimentare, în special pentru detectarea substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare;
  • o navă militară dotată cu port-elicopter pentru evacuare medicală și echipament medical și de protecție
  • activarea sistemului de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta la evaluarea daunelor.

Pe lângă aceste eforturi, Comisia mobilizează peste 33 de milioane de euro pentru primele nevoi de urgență, asistență medicală și echipamente, precum și pentru protecția infrastructurii critice. Comisia va avea în vedere sprijin suplimentar în funcție de evaluarea nevoilor umanitare în curs de desfășurare.

De asemenea, cele două părți au discutat despre sprijinul pe termen lung pe care UE îl poate oferi pentru a ajuta în procesul de reconstrucție a țării.

În acest sens, președintele Comisiei a subliniat posibila mobilizare a experților și a echipamentelor pentru a contribui la evaluarea gradului de deteriorare a infrastructurii și la gestionarea substanțelor periculoase precum azbestul și alte substanțe chimice. Acest lucru poate fi important pentru structurile civile, dar și pentru reabilitarea Portului Beirut.

Mai mult, von der Leyen a subliniat că Executivul Europen este pregătit să exploreze modul în care UE poate să stimuleze relațiile comerciale cu Libanul în acest moment dificil, în special sub forma facilitării comerciale și vamale preferențiale.

Președintele a oferit, de asemenea, sprijinul UE pentru a realiza o evaluare completă a nevoilor pentru reconstrucția orașului și recuperarea țării, precum și sprijin în discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, care ar putea ajuta la deblocarea unui sprijin economic suplimentar.

Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană acordă o mare importanță unității și stabilității Libanului, care sunt cu atât mai importante astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru regiune. Ea a subliniat că acest moment tragic pentru Liban ar trebui să fie prilejul de a uni toate forțele politice în jurul unui efort național pentru a răspunde multor provocări cu care se confruntă țara. De altfel, Uniunea Europeană va susține Libanul în acest demers, a asigurat aceasta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending