Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Hahn: Aprobarea Acordului de Parteneriat dintre România şi UE depinde de calitatea documentului, nu e o cursă între state

Published

on

hahn teodoroviciAprobarea Acordului de Parteneriat dintre România şi UE depinde de calitatea documentului, a declarat, marţi, comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn, care a precizat că nu există indicii că acesta nu ar fi bun.

“Au fost făcute multe eforturi şi pot confirma că în 2013 România nu a pierdut niciun euro din fondurile structurale (alocate)”, a declarat Hahn, după o întrevedere, la Bruxelles, cu ministrul Fondurilor Europene.

Oficialul a precizat că a fost informat că Bucureştiul va transmite draftul oficial al Acordului de Parteneriat în prima jumătate a lunii februarie, mai devreme decât alte state membre.

“Am fost informat că România va transmite draftul oficial (al Acordului de Parteneriat – n.r.) în prima jumătate a lunii februarie, ceea ce înseamnă mai devreme decât marea majoritate a statelor membre. Acest lucru este vababil şi pentru programele operaţionale. Cred că suntem pe drumul bun privind noua perioadă de programare”, a declarat Hahn.

Comisarul pentru politică regională a susţinut că există încă o serie de provocări pentru toate statele membre privind noile condiţii şi strategii.

“Trebuie să recunosc că multe dintre ele (statele membre – n.r.) au dificultăţi în a ţine cont de această nouă abordare privind realizarea de strategii sau de condiţionalităţi ex-ante. Desigur, este un exerciţiu foarte solicitant pentru multe state membre, dar este unul extrem util, întrucât le ajută să aibă o imagine mai clară despre zonele spre care investiţiile ar trebui îndreptate într-un anumit stat, România de exemplu”, a explicat Hahn.

Totodată, Hahn a negat informaţiile potrivit cărora CE a respins vreun draft de Acord de Parteneriat. “Am făcut, dacă vreţi, acest exerciţiu anul trecut pentru a nu pierde prea mult timp în vederea ajungerii la un acord asupra Acordului de Parteneriat în 2014. (…) Nu s-a respins, aşa cum s-a relatat, niciun draft, am făcut comentarii aşa cum am făcut şi în cazul altor state membre”, a spus Johannes Hahn, întrebat de informaţiile privind prima variantă a AP trimis de România.

Oficialul european a precizat că semnarea AP depine de calitatea documentului.

Nu este o cursă, nu trebuie să fii primul sau să-l adopţi cât mai repede, calitatea este cea care contează (…) Dacă documentul are calitatea necesară, şi nu există indicii că nu ar fi cazul, atunci s-ar putea întâmpla destul de repede”, a spus Johannes Hahn, întrebat când va fi semnat AP cu România. Acesta a adăugat că CE are ca obiectiv semnarea AP cu toate statele membre până la sfârşitul lunii iunie, potrivit Mediafax.

“Am avut un dialog informal constant cu serviciile Comisiei Europene pentru elaborarea acestui document, pe care dorim să îl finalizăm în perioada imediat următoare pentru a-l transmite Comisiei. România este obligată să se grăbească în finalizarea documentelor de programare, fără a face rabat de la calitatea acestora, pentru a folosi cât mai repede sumele alocate de UE. Tocmai pentru îndeplinirea acestui scop, România a început devreme dialogul informal cu Comisia, timp în care a transmis un document consultativ şi o primă versiune a viitorului document de programare. Subliniez că aceasta a fost o etapă premergătoare, în care România a intrat din dorinţa de găsi din timp o abordare comună în privinţa documentelor de programare. Doar trei din 28 de state membre au trimis oficial Acordul de Parteneriat. Conform ultimelor informaţii, Comisia şi-a propus să aprobe documentele tuturor statelor membre până la sfârşitul primului semestru al acestui an”, a declarat la randul sau  ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a întâlnit marţi, 21 ianuarie, la Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională. Discuţiile dintre cei doi oficiali au vizat pregătirile pentru perioada de programare 2014-2020, dar şi măsurile necesare pentru accelerarea absorbţiei în actualul exerciţiu financiar multianual 2007-2013, pentru care România poate solicita decontarea cheltuielilor efectuate până la data de 31 decembrie 2015.

Surse: Mediafax.ro, RCE

COMISIA EUROPEANA

Aplicația turistică pentru telefoane mobile, “Nature in Hand”, este realizată de ONG-uri din România și Bulgaria cu o finanțare europeană în valoare de 511.696 de EURO

Published

on

Aplicația turistică pentru telefoane mobile “Nature in Hand” a fost dezvoltată de trei organizații nonguvernamentale din Bulgaria și România în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră între cele două țări, notează themayor.eu.

Aplicația funcționează ca navigator și oferă informații actualizate și utile despre siturile naturale și atracțiile turistice din regiunile Bulgariei Montana, Vidin, Vratsa, Pleven și din județele Dolj, Mehedinți și Olt din România. Aplicația inovatoare urmărește să fie în beneficiul cetățenilor din ambele țări, precum și al tuturor potențialilor turiști. Funcția de aplicație permite planificarea viitoare a traseului, precum și partajarea rutei preferate. Aplicația mobilă poate fi descărcată complet gratuit și poate fi utilizată fără acces la Internet.

Proiectul include de asemenea 21 de panouri de informare în 14 așezări din Vidin și Vratsa. Acestea oferă un traseu cu repere din zonă și un cod de descărcare pentru aplicația mobilă. Ca parte a proiectului, s-au desfășurat și șase exerciții de formare de două zile.

Proiectul “Rețeaua pentru utilizarea durabilă a patrimoniului natural și a resurselor în regiunea transfrontalieră” este implementat în cadrul programului INTERREG România – Bulgaria și are o durată de 24 de luni. Finanțarea proiectului este în valoare de 511.696 de euro livrate de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu: Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro. Investiția în domeniul medical rămâne o prioritate

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene/ Facebook

Una dintre priorităţile României rămâne investiţia în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, formare profesională şi screening, şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu presa ce a avut loc la Bruxelles, informează Agerpres.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro, însă această sumă este încă în negociere.

“Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România. Acum ea este încă în negociere, negociere care, sperăm, să păstreze aceleaşi cifre mai mari pentru România, buget mărit pentru România – 30 de miliarde de euro pe zona de coeziune doar. Noi, acum, vara asta, începem să schiţăm viitoarele programe operaţionale şi în ele detaliem deja exact domeniile pe care vrem să ducem banii, priorităţile – sănătate, screening, formarea medicilor, reabilitarea blocurilor, că mai vrem în continuare termoficare – şi atunci în acest proces, când scrii programele, le scrii în ţară – sigur, după dezbateri cu ministere, cu toată lumea – dar te duci şi la Comisie şi aici e un dialog în care tu îmi spui de ce e nevoie de a continua investiţia în domeniul respectiv şi dacă şi cum poţi să absorbi banii respectivi, pentru că important este nu numai să identifici nevoia, ci să şi arăţi că îi poţi cheltui în timpul dat.Şi eu am spus celor de la Comisie (Europeană – n. r.) astăzi că una dintre priorităţile noastre rămâne să investim în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, în formare şi în screening şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe sau cele mai bune alocări, ca să spunem aşa, din totalul alocării.Sigur, o ţară primeşte o sumă de bani şi la sfârşitul negocierilor sperăm că se votează ca acea sumă să şi rămână”, a spus Roxana Mînzatu.

Roxana Mânzatu a fost numită recent în funcția de ministru al Fondurilor Europene, după ce fostul ministru, Rovana Plumb, a demisionat pentru a candida la un mandat în Parlamentul European, mandat pe care l-a și obținut în urma alegerilor din 26 mai.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,6 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada de programare 2021-2027, România va beneficia de aproximativ 30,6 miliarde euro, astfel: prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de 17,323 miliarde de euro, prin Fondul Social European (FSE) Plus, de 8,385 miliarde de euro, prin Fondul de Coeziune (FC) de 4,499 miliarde de euro şi prin Programul Cooperare Teritorială Europeană, de 392 milioane de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a obținut finanțări în valoare de 708 milioane de euro prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), asa-numitul Plan Juncker. Vedeți principalii beneficiari

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker a prezentat cele mai recente rezultate, iar proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 708 milioane EURO din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). La rândul lor aceste sume ar urma să atragă investiții suplimentare de 2.8 miliarde EURO.

Potrivit datelor Comisiei Europene au fost aprobate 16 proiecte, finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) cu sprijinul FEI (finanțare totală de aproximativ 561 de milioane EURO și ar urma să atragă investiții de încă 1.4 milioane EUR). Tot prin Planul Juncker au fost aprobate 15 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS (finanțare de 147 de milioane EURO, iar fondurile ar urma să atragă încă 1.5 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 20 235 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie)

Exemple de proiecte sprijinite de Planul Juncker

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare. 

Gaze naturale: TRANSGAZ

Transgaz este societatea națională română de transport de gaze naturale. În cadrul Planului pentru investiții, BEI îi acordă un împrumut de 100 de milioane EUR pentru construcția unui nou coridor european de transport al gazelor naturale. Obiectivul proiectului este de a mări securitatea aprovizionării cu gaze și de a reduce dependența energetică prin diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare. Proiectul beneficiază în același timp de o finanțare de 179 de milioane EUR în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

Ce înseamnă mai exact Planul de investiții pentru Europa, asa-numitul Plan Juncker și de ce a fost realizat:

Ca urmare a crizei economice și financiare mondiale, în UE a scăzut nivelul investițiilor. Sunt necesare eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și pentru a relansa economia în toate statele membre. Dispunem de suficiente resurse, iar acestea trebuie mobilizate în întreaga UE pentru a veni în sprijinul investițiilor. Nu există un răspuns unic și simplu, nu putem genera creștere economică apăsând pe un buton și nu avem la îndemână o singură soluție pentru toate problemele.

Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker, are 3 obiective: să înlăture obstacolele din calea investițiilor; să ofere vizibilitate și asistență tehnică pentru proiectele de investiții; să utilizeze mai eficient resursele financiare. Planul se sprijină pe 3 piloni:

  • În primul rând, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care furnizează o garanție UE pentru mobilizarea investițiilor private. Comisia lucrează împreună cu partenerul său strategic, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).
  • În al doilea rând, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții, care oferă asistență tehnică și o mai mare vizibilitate oportunităților de investiții, contribuind astfel la transpunerea în practică a propunerilor de proiecte de investiții. Platforma constituie o asociere cu Grupul BEI.
  • În al treilea rând, îmbunătățirea mediului de afaceri prin eliminarea obstacolelor de reglementare din calea investițiilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending