Connect with us

INTERNAȚIONAL

Hanoi, capitala care timp de două zile va fi în lumina ”reflectoarelor internaționale”. Kim Jong Un a ajuns în Vietnam unde va participa la al doilea summit cu Donald Trump

Published

on

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ajuns marți în Vietnam, după o lungă călătorie cu trenul de-a lungul Chinei, fiind întâmpinat cu covorul roșu, salutat de copii agitând drapele și o gardă de onoare în uniformă albă, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Înainte de întâlnirea cu președintele Donald Trump care este așteptat tot astăzi la Hanoi pentru a participa la summit-ul care va avea loc miercuri și joi, tânărul dictator dorește să vadă reușitele modelului socio-economic vietnamez, fiind prima vizită oficială a unui lider al Coreei de Nord la Hanoi, după ce acum 55 de ani, adică în noiembrie 1964, bunicul lui Kim Jong Un, Kim Il Sung, efectua a doua vizită în Vietnam unde se întâlnea cu președintele de la acea vreme, Ho Chi Minh, informează corespondentul Les Echos pentru Asia, citat de Adevărul.ro.

Alegere Vietnamului drept gazdă a celui de-al doilea summit dintre cei doi președinți pare una stranie, dar în spatele acestei decizii se află motive întemeiate, unele dintre ele simbolice.

La fel ca Singapore, statul unde a fost organizată în luna iunie a anului trecut prima reuniune dintre președintele SUA și liderul nord-coreean, și Vietnam are legături diplomatice cu Statele Unite și Coreea de Nord. Phenianul are o reprezentanță diplomatică la Hanoi, reporterii sugerând că Kim Jong Un vede în modelul economic și politic vietnamez un bun exemplu, informează Deutsche Welle.

În luna noiembrie a anului trecut, o delegație nord-coreeană condusă de ministrul de Externe Ri Yong Ho a efectuat o vizită oficială la Hanoi pentru a se întâlni cu membri ai guvernului vietnamez. În cadrul vizitei respective, vicepreședintele și ministrul vietnamez de Externe Pham Binh Minh le-a spus omologilor săi că salută evoluțiile pozitive din Peninsula Coreeană și că dorește ca statul său să împărtășească experiențele evolutive socio-economice.

Vietnam – un model ”demn de urmat”

Vietnam și Coreea de Nord au stabilit relații diplomatice în anul 1950. În pofida faptului că evoluția acestora nu a fost mereu lină și că cele două state au avut puncte divergente privind comerțul, Hanoi a continuat să mențină legăturile cu Phenian. ”Studenți nord-coreeni urmează cursuri în Vietnam unde învață modelul economic vietnamez, iar în 2010 Vietnamul a găzduit discuții confidențiale între Coreea de Nord și Japonia cu privire la reuniunile de familie”, a spus Carl Thayer, profesor emerit la Universitatea New South Wales.

Alegerea capitalei Hanoi are și o încărcătură simbolică. În 1986, Vietnamul se afla într-o situaţie aproape catastrofală. ”Deschiderea şi reforma erau la acea vreme o necesitate“, îşi aminteşte profesorul Carl Thayer, de la Universitatea din New South Wales, Australia. La 11 ani de la cucerirea Sudului de către trupele comuniste din Nord, care a pus capăt la trei decenii de război contra francezilor, apoi contra americanilor, această ţară din Asia de Sud-Est era secătuită şi complet izolată. Ajutorul financiar al Uniunii Sovietice, unul dintre puţinii săi aliaţi, începea să se diminueze. ”Exista o inflaţie nebună, magazinele erau goale“, spune Carl Thayer. ”Vietnamul era foarte agricol, mult mai puţin industrializat decât este Coreea de Nord în prezent“, completează Stephen Nagy.

Inspirându-se din reformele economice lansate în China de Deng Xiaoping, Partidul Comunist Vietnamez a lansat cu prudenţă propria revoluţie, numită ”doi moi“ (reînnnoirea), care presupunea trecerea de la o economie centralizată şi de stat la una de piaţă dominată de marile grupuri publice.

Pe măsură ce societăţile de stat se trezeau cu subvenţiile reduse şi se vedeau nevoite să respecte conceptul rentabilităţii, întreprinderile străine erau invitate să investească în Vietnam, mai ales în zonele industriale dedicate exportului.

În 30 de ani de ”doi moi“, Vietnamul a cunoscut o creştere a PIB-ului în medie cu 6,7% pe an. Concomitent, a ieşit din izolare. În 2000, Bill Clinton devenea primul preşedinte american care efectua o vizită de stat la Hanoi de la izbucnirea războiului între cele două părţi. Şapte ani mai târziu, Vietnamul adera la Organizaţia Mondială a Comerţului. După 11 ani de la acest moment, Vietnamul reușea să încheie acordul de investiții cu Uniunea Europeană, care elimină toate taxele vamale aplicate mărfurilor coemrcializare între cele două părți.

O alegere care îi mulțumește pe toți

Pentru președintele american Donald Trump, Vietnam reprezintă, de asemenea, un loc care îi asigură confortul politic. Liderii guvernului vietnamez au avut întâlniri oficiale atât cu predecesorul actualului lider de la Casa Albă, Barack Obama, cât și cu Donald Trump.

În luna mai a anului 2017, premierul vietnamez Nguyen Xuan Phuc a fost primit de Trump la Casa Albă, gest urmat de o vizită a președintelui american al Hanoi, tot în acel an. Statele Unite sunt, de asemenea, un partener comercial important pentru Vietnam.

Donald Trump ar putea să ofere ”binecuvântarea” pentru ca Vietnamul să devină mentor economic al Phenianului, iar pentru Kim Jong Un Hanoi ar putea reprezenta un model atrăgător: obținerea unui succes economic fără a renunța prea mult la controlul politic, având în același timp o bună relație cu Statele Unite, dar și cu Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

BRAZILIA

Coronavirus: Twitter a sterș două postări ale președintelui brazilian Jair Bolsonaro care puneau la îndoială măsurile de izolare a populației

Published

on

Twitter a şters duminică două postări de pe contul oficial al preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro, în care acesta a pus sub semnul întrebării măsurile de izolare decise în contextul combaterii epidemiei de COVID-19, motivând că acestea “au încălcat regulile” reţelei de socializare, informează luni AFP, potrivit Agerpres.

Şeful statului brazilian a publicat pe contul său trei videoclipuri în care apărea întâlnindu-se cu oameni pe străzile capitalei Brasilia, contrar instrucţiunilor transmise de propriul său guvern pentru a evita răspândirea COVID-19.

În aceste videoclipuri, preşedintele brazilian putea fi văzut discutând cu locuitori, comercianţi şi simpatizanţi pe străzile capitalei sau în exteriorul reşedinţei prezidenţiale.

Două dintre aceste trei videoclipuri au fost şterse, iar în locul lor Twitter a postat o notă prin care îşi explică decizia.

“Twitter a anunţat recent la nivel mondial că îşi consolidează regulile pentru a ţine cont de conţinutul care ar putea contraveni liniilor directoare de sănătate publică provenind din surse oficiale şi care ar putea creşte riscul transmiterii COVID-19”, a explicat Twitter într-un comunicat.

Jair Bolsonaro continuă să minimalizeze riscurile epidemiei COVID-19, pe care a descris-o ca fiind o “gripa uşoară” şi a criticat dur măsurile restrictive puse în aplicare în diferite state de autorităţile locale, în special de guvernanţii statelor Sao Paulo şi Rio de Janeiro, cele mai afectate de epidemie.

“Această izolare, dacă continuă astfel, cu numărul (persoanelor care vor ajunge) în şomaj nu peste mult timp, vom avea o problemă foarte gravă, care ne va lua ani întregi să o rezolvăm”, a declarat Bolsonaro într-una din postările video. “Brazilia nu se poate opri, dacă se opreşte, devenim Venezuela”, a adăugat şeful statului.

Brazilia înregistrează peste 4.200 de cazuri confirmate cu noul coronavirus și 136 de decese.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

NATO

NATO, despre cele 90 de tone de echipamente medicale transportate în România: Forțele aliate sunt în prim-planul luptei împotriva coronavirusului

Published

on

© NATO

Al doilea zbor NATO cu 45 de tone de echipamente medicale achiziționate de România din Coreea de Sud a ajuns sâmbătă la București, a scris secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pe contul său de Twitter. Într-un comunicat, NATO afirmă că prin aceste misiuni “forțele armate aliate joacă un rol de prim-plan în lupta împotriva coronavirusului.

Ministerul Apărării Naționale din România a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea a două misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a 90 de tone de echipament medical de la Seul la București.

Echipamentele, constând în alte 200.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Sitiluații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

Primele 45 de tone de echipament medical, constând în 100.000 de combinezoane de protecţie, achiziţionate de statul român din Coreea de Sud, au ajuns joi pe Aeroportul Otopeni. Următoarele 45 de ani, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecție au ajuns sâmbătă la București.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, alături alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending