Connect with us

INTERNAȚIONAL

Haos în Republica Moldova. Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcţia de preşedinte și a dizolvat Parlamentul. Președintele intermar Pavel Filip convoacă alegeri anticipate pentru 6 septembrie

Published

on

Pavel Filip, care a preluat funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova, după suspendarea lui Igor Dodon, a anunțat printr-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook că dizolvă Parlamentul și convoacă alegeri anticipate pentru data de 6 septembrie, cerând, în același timp, demisia președintelui Dodon.


UPDATE 14.54. Premierul desemant, Maia Sandu, a lansat duminică un apel funcționarilor publici, cerându-le acestora să reia luni lucrul și a promis că va fi desființat ”controlul politic asupra instituțiilor”. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament, Maia Sandu a subliniat că ”trecerea pașnică a puterii depinde acum de voi, de loialitatea față de lege și cetățeni, Vă îndemn să susțineți eforturile noului Guvern legitim”.


”Ţara noastră trăieşte acum timpuri de cumpănă. Fosta guvernare oligarhică nu doreşte să plece benevol de la putere şi încearcă să vă implice în jocurile ei murdare. De aceea, este important să conştientizaţi că trecerea paşnică a puterii depinde acum de voi. Încrederea oamenilor în instituţii și în propria țară depinde acum de loialitatea voastră faţă de Lege şi cetăţeni!”, a mai spus Maia Sandu.

UPDATE 12.51.  Președintele Igor Dodon, într-o scurtă conferință de presă în Parlament, a reafirmat că nu va dizolva legislativul, cum cere Partidul Democrat, anunță Unimedia.info. „Poziția noastră susținută și de partenerii străini este data de 9 iunie. Ieri a fost termen legal pentru deciziile care s-au adoptat. Premize pentru dizolvare deja nu sunt. Niciun fel de alegeri anticipate” a declarat Dodon, care a mai anunțat că în cîteva ore vor fi adoptate o serie de decizii în noul Parlament, care ar urma să clarifice situația.

Între timp, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde sunt adunaţi sute de susţinători ai Partidului Democrat, mulţi aduşi organizat, după cum relatează presa de la Chişinău, începe mitingul pro-guvernarea PD, potrivit Radio Europa Liberă. Au venit, înconjuraţi de bodyguarzi, liderul PD, Vlad Plahotniuc, şi vicepreşedintele democraţilor Pavel Filip.

UPDATE. 12.04. Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, în pofida anunțului făcut de Pavel Filip privind dizolvarea Legislativului de la Chișinău și convocarea alegerilor anticipate pentru 6 septembrie, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită ieri în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM, potrivit Digi24. 

”Parlamentul Republicii Moldova constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare antipopulară care a pierdut încrederea cetățenilor și comunității internaționale și, în loc să cedeze pașnic puterea, a decis să meargă la destabilizarea situației. Venim cu un apel către toți angajații instituțiilor de stat și structurilor de forță de a nu executa instrucțiunile ilegale. Să treacă de partea poporului și a instituțiilor legitime. Parlamentul Republicii Moldova declară în afara legii Guvernul precedent Filip și cere Partidului Democrat să îndepărteze mercenarii din instituțiile statului. Solicităm tuturor cetățenilor țării să nu cedeze în fața provocărilor și să nu participe la acțiunile violente și ilegale organizate de Plahotniuc și aliații săi. Contăm pe înțelepciunea celor vizați că nu vor duce țara în abisul confruntării civile”, se spune în declaraţia citită de Maia Sandu de la pupitrul Parlamentului.

Pavel Filip, care a preluat funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova, după suspendarea lui Igor Dodon, a anunțat printr-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook că dizolvă Parlamentul și convoacă alegeri anticipate pentru data de 6 septembrie, cerând, în același timp, demisia președintelui Dodon.  

”Clasa politică este compromisă pentru că nu a reușit timp de trei luni de zile să formeze un guven. Unele partide au preferat să se bată pentru funcții în loc să discute ce ar trebui să facă pentru cetățeni. Poporul este cel care are dreptul de a decide cine mai merită mandatul de deputat. Astăzi, puterea nu mai este deținută de nicio formațiune politică. Astăzi, puterea în Republica Moldova este deținută de cetățeni Cel mai democratic instrument sunt alegerile. Atunci când am intrat într-o criză politică, trebuie să le oferim posibilitatea cetățenilor să ne judece”, a declar Pavel Filip, după ce a semant decretul de convocare a alegerilor anticipate.

În urma anunțului, preşedintele Igor Dodon a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook prin care spune că singura opţiune este ”mobilizarea externă şi internă, presiunea şi rezistenţa dură la uzurpatori”.

„Pasul disperat de a profita de Curtea Constituţională controlată pentru a ucide în continuare puterea. Singura cale de ieşire este mobilizarea externă şi internă, presiunea şi rezistenţa dură la uzurpatori …”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Curtea Constituțională l-a suspendat din funcție, în urma unei sesizări făcute de un grup de deputați ai Partidului Democrat, pe preşedintele Igor Dodon. Decizia a fost luată după ce acesta a ignorat deciziile instituţiei şi nu a dizolvat Parlamentul, deşi acesta nu alesese un guvern în timpul prevăzut de lege. Aseară, Legislativul a votat un nou premier, pe Maia Sandu, un nou Executiv şi o rezoluţie care declară Republica Moldova ”stat capturat”.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova, controlată de oligarhul Vlad Pahotniuc, a decis, duminică, suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar.

În urma suspendării din funcţie, preşedintele Igor Dodon a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook prin care critică Partidul Democrat şi se cere ajutorul comunităţii internaţionale.

„Din câte vedem, Partidul Democrat nu intenţionează să transmită pe cale paşnică puterea majorităţii parlamentare legitime şi guvernului legal. Şi aceasta, în pofida faptului că procesele de ieri din parlament şi noul guvern format au fost susţinute de majoritatea cetăţenilor şi au fost recunoscute de partenerii noştri externi din Vest şi din Est. În această situaţie, noi nu avem o altă soluţie decât să ne adresăm comunităţii internaţionale cu îndemnul de a deveni intermediari în procesul de transmitere paşnică a puterii şi/sau să îndemnăm poporul Moldovei la o mobilizare fără precedent şi ieşirea la proteste paşnice”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

Președintele Igor Dodon a înnoptat aseară pe teritoriul ambasadei Federației Ruse care se află în Chișinău. Dodon a dormit în hotelul ambasadei care se află pe teritoriul diplomației de la Moscova.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

UE ar trebui să continue să discute cu China despre provocările globale, cum ar fi schimbările climatice și crizele din domeniul sănătății, exprimându-și în același timp îngrijorarea cu privire la încălcările sistemice ale drepturilor omului, au transmis deputații europeni miercuri, în cadrul unui raport în care își exprimă viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China. 

Într-un raport adoptat joi, cu 570 de voturi pentru, 61 împotrivă și 40 de abțineri, Parlamentul European subliniază șase piloni pe care UE ar trebui să construiască o nouă strategie pentru a relaționa cu China: cooperarea în ceea ce privește provocările globale, angajamentul privind normele internaționale și drepturile omului, identificarea riscurilor și vulnerabilităților, construirea de parteneriate cu parteneri cu opinii similare, promovarea autonomiei strategice și apărarea intereselor și valorilor europene.

Nu trebuie să fim naivi atunci când avem de-a face cu China. În timp ce China este un partener comercial important, este, de asemenea, un rival sistemic care reprezintă o provocare pentru modul nostru de viață și pentru ordinea mondială liberală. Câștigurile economice nu ar trebui să ne facă orbi la agenda politică ambițioasă a Partidului Comunist Chinez, la politica externă tot mai asertivă și la represiunile sale în Xinjiang și Hong Kong. Trebuie să ne apărăm valorile și interesele prin dobândirea unei autonomii strategice europene în domenii precum comerțul, digitalul și securitatea și apărarea”, a declarat raportorul Hilde Vautmans (Renew Europe, Belgia) după vot.

Abordarea provocărilor comune, inclusiv a pandemiilor emergente

Textul propune continuarea cooperării UE-China în ceea ce privește o serie de provocări globale, cum ar fi drepturile omului, schimbările climatice, dezarmarea nucleară, combaterea crizelor sanitare globale și reforma organizațiilor multilaterale.

Deputații europeni solicită, de asemenea, ca UE să colaboreze cu China pentru a îmbunătăți răspunsul la bolile infecțioase care ar putea evolua în epidemii sau pandemii, de exemplu prin cartografierea riscurilor și sisteme de avertizare timpurie. Ei cer Chinei să permită efectuarea unei anchete independente privind originea și răspândirea COVID-19.

Fricțiuni comerciale, relațiile UE cu Taiwan

Parlamentul subliniază importanța strategică a relației UE-China, dar precizează că procesul de ratificare a Acordului global privind investițiile (CAI) nu poate începe până când China nu ridică sancțiunile împotriva deputaților europeni și a instituțiilor UE.

De asemenea, deputații își reiterează apelul către Comisie și Consiliu de a progresa în ceea ce privește un acord de investiții al UE cu Taiwan.

Dialog și acțiune împotriva încălcărilor drepturilor omului

Condamnând încălcările sistemice ale drepturilor omului în China, deputații europeni solicită un dialog regulat între UE și China privind drepturile omului și introducerea unor criterii de referință care să măsoare progresele înregistrate. Discuțiile ar trebui să includă încălcările drepturilor omului în Xinjiang, Mongolia interioară, Tibet și Hong Kong.

În plus, Parlamentul regretă coerciția chineză împotriva companiilor europene care au tăiat legăturile lanțului de aprovizionare cu Xinjiang din cauza îngrijorărilor privind situația muncii forțate din regiune. Parlamentul solicită UE să sprijine aceste companii și să se asigure că legislația actuală a UE interzice efectiv ca firmele implicate în abuzurile din Xinjiang să opereze în UE.

5G și combaterea dezinformării chinezești

Deputații europeni subliniază necesitatea de a dezvolta standarde globale cu parteneri cu vederi similare pentru tehnologiile de generație următoare, cum ar fi rețelele 5G și 6G. Companiile care nu îndeplinesc standardele de securitate trebuie să fie excluse, spun ei. În cele din urmă, raportul solicită ca Serviciul European de Acțiune Externă să primească un mandat și resursele necesare pentru a aborda operațiunile de dezinformare chinezești, inclusiv crearea unui grup operativ StratCom dedicat Orientului Îndepărtat.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro

Published

on

© Comisia Europeana/ Twitter

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, menită să sprijine statele membre să facă față impactului economic și social cauzat de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acordul din luna iunie la care au ajuns cele două instituții cu rol de co-legislator a fost adoptat cu 652 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

© European Parliament

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Printre măsurile care vor beneficia de finanțare din acest fond se numără sprijinul acordat întreprinderilor, comunităților locale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea cetățenilor UE pentru reintegrare.

Deputații europeni s-au asigurat că cheltuielile efectuate între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2023 vor fi acoperite de acest fond. Propunerea Comisiei a limitat perioada de eligibilitate la perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 31 decembrie 2022.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, negociatorii celor două instituții cu rol de co-legislator au stabilit care va fi metoda de alocare a acestor fonduri: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

Irlanda va fi de departe statul care va beneficia de cea mai mare finanțare din acest fond, suma destinată fiind de peste un miliard de euro, urmată de Țările de Jos (aproximativ 810 milioane de euro), Franța (aproximativ 670 de milioane de euro), Germania (aproximativ 590 de milioane de euro) și Belgia (aproximativ 350 de milioane de euro).

România se află în aceeași categorie cu Grecia, Malta și Slovenia, țara noastră primind 39,4 milioane de euro.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Australia, SUA și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță de securitate pentru contracararea Chinei în regiunea Indo-Pacific

Published

on

© The White House/ Flickr

Australia, Statele Unite și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță trilaterală de securitate, care prevede inclusiv un efort comun pentru a ajuta armata australiană să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară, într-o încercare aparentă de a contracara China, informează AFP, preluat de Agerpres.

Liderii celor trei țări au dezvăluit miercuri alianța – denumită AUKUS -. Aceștia au subliniat că submarinele vor fi alimentate cu energie nucleară, dar nu vor transporta arme nucleare.

Împreună, în mod virtual, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un „pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea.

„Recunoaștem cu toții imperativul de a asigura pacea și stabilitatea în regiunea Indo-Pacific pe termen lung”, a declarat Biden de la Casa Albă. „Trebuie să fim capabili să abordăm atât mediul strategic actual din regiune, cât și modul în care acesta ar putea evolua, deoarece viitorul fiecăreia dintre națiunile noastre – și chiar al lumii – depinde de faptul că o regiune a Indo-Pacificului liberă și deschisă rezistă și înflorește în deceniile următoare”, a mai spus președintele american.

Cei trei lideri nu au menționat explicit China în remarcile lor de miercuri.

La scurt timp după anunț, un purtător de cuvânt al ambasadei chineze din Washington DC a declarat că cele trei țări ar trebui „să se debaraseze de mentalitatea lor de Război Rece și de prejudecățile ideologice”, au relatat Wall Street Journal și agenția de știri Reuters.

Purtătorul de cuvânt a denunțat acțiunile pe care le-a numit „blocuri excluzive” care vizează interesele altor țări.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CHINA25 mins ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN44 mins ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța45 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda1 hour ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac2 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

MAREA BRITANIE2 hours ago

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia, SUA și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță de securitate pentru contracararea Chinei în regiunea Indo-Pacific

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D23 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending