Connect with us

BUSINESS

Harghita ar putea deveni primul județ din România fără presă în limba română

Published

on

Singurul ziar editat în limba română din județul Harghita, “Informația Harghitei”, riscă să-și înceteze apariția din cauza dificultăților financiare, toate demersurile întreprinse pentru salvarea publicației soldându-se cu eșecuri. Astfel, cei aproape 40.000 de români care trăiesc în județul situat în inima țării nu vor mai avea acces la informație locală, iar consecințele unui asemenea fapt nu sunt conștientizate de cei care ar putea veni în ajutorul lor, scrie Agerpres.

11Redactorul-șef al ziarului, Mihail Groza, care lucrează în această redacție de 42 de ani, povestește cu amărăciune că ziarul a ajuns la doar trei apariții pe săptămână și un tiraj de aproximativ trei mii de exemplare zilnic și spune că fiecare ediție ieșită de sub tipar reprezintă acum o victorie pentru micul colectiv de jurnaliști. Lipsa finanțării este generată de faptul că piața de publicitate este împărțită etnic și nu poate susține nici măcar un singur ziar românesc, în vreme ce în județ funcționează peste zece ziare, posturi de televiziune și radio în limba maghiară.

“Motivul pentru care am ajuns în această situație este legat de lipsa finanțării, ținând cont că vorbitorii de limba română reprezintă doar 13 la sută din populație. Dintr-un județ și așa mic, acest 13 la sută, nu poate susține ziarul nici într-un caz. Și piața de publicitate este împărțită etnic, e normal. Și atunci, singurele căi de supraviețuire au fost reducerea aparițiilor pe săptămână și reducerea personalului”, a explicat Mihail Groza pentru AGERPRES.

De la 36 de angajați câți avea înainte de 1989, ziarul are acum opt angajați cu tot cu șofer, contabil și conducerea redacției. Jurnaliști care scriu efectiv sunt doar patru și mai dau o mână de ajutor și foștii angajați, acum pensionari. Redactorul-șef spune că atât angajații, cât și colaboratorii fac mai mult ‘muncă patriotică’, iar el cumulează, într-un mod “aproape ridicol”, funcțiile de redactor șef, redactor șef adjunct, secretar de redacție, manager, președinte de fundație și… secretară.

Implicațiile absenței oricărui ziar local editat în limba română ar putea avea consecințe asupra întregii populații românești din județul Harghita. ‘Dacă ziarul “Informația Harghitei” și-ar înceta activitatea, s-ar înregistra o ruptură dramatică între cetățeni și administrația locală, între cetățeni și instituțiile statului și puținii români care trăiesc în județ nu vor putea ajunge la informațiile de utilitate publică”, a spus Mihai Groza.

În plus, populația română locuiește mai mult în mediul rural, iar comunicarea electronică nu este încă o obișnuință.

“Comunicarea electronică nu suplinește totul, pentru că trebuie să ai o comunicare sistematică între instituțiile administrației locale și comunități, de altă natură decât cea personală. Administrația comunică, există și un feedback din partea populației, se reglează anumite lucruri care trebuie să funcționeze. Să ne referim la publicitatea care trebuie făcută pentru proiecte europene, pentru cele locale, pentru finanțări, relația ANAF-ului cu publicul, anunțuri de licitații, fermierul care trebuie să fie informat de diferite subvenții etc. Ar fi o prăpastie efectivă între cetățeni și administrație și între cetățeni și informația care parvine de la instituțiile statului, pentru că nici presa centrală nu are la noi pătrunderea care trebuie, în absența difuzorilor”, a mai spus Mihail Groza.

De altfel, o altă mare problemă a ziarului este imposibilitatea de a fi difuzat la timp în zonele din nordul județului, locuite de români, din cauză că nu există o firmă care să se ocupe de acest aspect, după ce compania de distribuție a presei scrise RODIPET a dispărut. “RODIPET s-a vândut, așa cum s-a vândut, unor arabi, care l-au devalizat pur și simplu și la ora actuală în toată țara este un dezastru în privința difuzării presei scrise. Nu se mai poate ajunge, de pildă, în zona Toplița, zona de nord, care este zonă românească, nemaivorbind de localitățile mai îndepărtate — Bilbor, Corbu, Tulgheș, aflate la 100-145 de kilometri de Miercurea Ciuc. Am găsit o așa-zisă soluție prin care ziarul ajunge acolo în jurul orei 11.00, în loc să fie dimineața, când, conform obișnuinței, lumea cumpără ziarul. Este o nenorocire cu difuzarea presei’, punctează Mihail Groza.

Dificultățile cu care se confruntă publicația “Informația Harghitei” au fost aduse periodic în atenția politicienilor, s-au făcut zeci de demersuri pentru finanțarea singurului ziar românesc din județ dar, după cum spune redactorul-șef, nicio instituție a statului nu a răspuns corespunzător cererilor și nu pare interesată de această temă.

“Problema asta e adusă în atenție de ani de zile. Am avut discuții directe și cu miniștri și cu tot felul de persoane cu anumite responsabilități. Reacția este următoarea: în primul moment se cer hârtii, pe urmă se cer hârtii, apoi se cer iarăși hârtii, apoi constați că au trecut șase luni și se cere încă un vraf de hârtii și apoi nu se mai aude absolut nimic. Cam asta este relația noastră cu instituțiile statului”, spune Mihail Groza.

Conducerea redacției a făcut demersuri inclusiv ca fundația care editează ziarul să fie declarată de utilitate publică, pentru ca să poată cere finanțare, dar după ce s-au trimis “tone de hârtii” la Ministerul Culturii, proceduri care au durat trei ani, s-a comunicat recent că cererea este prea veche, că unele documente au expirat și procesul trebuie reluat. Ceea ce ar însemna “încă cel puțin doi ani”, spune redactorul-șef.

Instituțiile statului nu sunt interesate și nu răspund corespunzător pentru că nu înțeleg situația și nu își dau seama de consecințe?, vine întrebarea firească. “S-ar putea să nu înțeleagă, să nu aibă soluții, să nu aibă legislație, să nu aibă voință de a rezolva, se adună toate din foarte multe părți și o soluție nu s-a găsit până la ora actuală”, răspunde Mihail Groza, care și-a pierdut optimismul că lucrurile s-ar putea schimba în bine.

“Nu sunt optimist pentru că lucrurile merg prost în continuare. Dacă piața de publicitate merge slab și creșterea economică nu se vede deloc, altă soluție nu există pentru supraviețuirea presei scrise. Da, probabil că ăsta va fi viitorul: primul județ din România fără presă de expresie română va fi Harghita”, spune redactorul-șef, care adaugă: “Să scoatem ziarul a devenit o chestiune interesantă: e atât de greu, că fiecare lună parcă ar fi o mare victorie și astfel devine incitant”.

“Informația Harghitei” are o istorie zbuciumată, diferită de a celorlalte cotidiane locale din țară. A luat ființă în data de 23 februarie 1968 și era unul dintre puținele ziare din perioada comunistă al cărui nume nu avea conotații politice. Mihai Groza își amintește că numărul de cititori era mare și, în ciuda cenzurii și a problemelor cunoscute din acea vreme, jurnaliștii puteau avea satisfacții profesionale. “La început, fiind un ziar de stat, erau circa 36 de angajați, avea format mare, apărea de șase ori pe săptămână și se lucra destul de mult. Era interesant și atunci, cu hibele și satisfacțiile pe care ți le oferea meseria în acea perioadă. Tirajul, pe vremea aceea, era de 7.000-8.000 de exemplare zilnic. Erau destul de mulți cititori de limbă română atunci, pentru că se construiau, practic, toate orașele dintr-o dată: Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplița, Odorheiu-Secuiesc, se construiau fabricile, blocurile. Atunci când se începea un proiect, veneau mii de oameni care începeau să construiască și care citeau, pentru că nu exista altă posibilitate de informare’, afirmă redactorul-șef al ziarului.

După Revoluția din 1989, decidenții de atunci au schimbat numele ziarului în ‘Adevărul Harghitei’, fără a avea o justificare reală, crede Mihai Groza, ci doar din spirit de imitație. Lucrurile nu aveau să rămână însă așa, pentru că în 2007, după ce ziarul “Adevărul” a fost preluat de omul de afaceri Dinu Patriciu, micul ziar din Harghita a trecut printr-un proces lung, la capătul căruia a fost nevoit să revină la vechiul nume, cel de ‘Informația Harghitei’. ‘După ce Patriciu a preluat “Adevărul de București”, a început o canonadă juridică cu toate ziarele din țară care aveau în titlu, într-un fel sau altul, cuvântul ‘adevărul’. În cazul Harghitei demersul a fost absolut nejustificat, pentru că ei aveau aici doar 16 abonamente, noi nu le luam cititorii. Și pentru asta a început acest proces cu ceea ce era, pe atunci, un colos economic. Dar pentru că legea era de partea lor, își înregistraseră titlul, a trebuit să cedăm și am revenit la Informația Harghitei’, a explicat redactorul-șef al ziarului. Pentru ca ziarul să nu mai treacă printr-o situație similară, numele “Informația Harghitei” a fost înregistrat la OSIM și nu mai există riscul ca cineva să-l revendice.

Mihai Groza spune că ziarul a trecut prin perioade grele încă din 1989, întrucât în Harghita Revoluția s-a transformat rapid într-un șir de revendicări etnice și orice relatare obiectivă despre evenimentele de atunci nu era pe placul etnicilor maghiari. “A fost greu chiar începând din 89, pentru că aici, spre surpriza multora, Revoluția, care în restul țării avea un caracter democratic, cu hiatusurile și poticnelile de rigoare, aici a primit cu totul altă turnură, a început să devină o revoluție etnică, pro-ungaristă de-a dreptul. Nu a mai contat aproape deloc esența Revoluției sau natura problemelor care se discutau la București sau Timișoara. Totul a început să se axeze pe separatism, în special pe separatismul școlar. A fost o perioadă cumplit de grea”, a relatat Mihail Groza.

După evenimentele de la Târgu Mureș din martie 1990, la sediul redacției “Informația Harghitei” a avut loc o demonstrație la care au participat câteva sute de persoane care îi acuzau pe redactori că nu susțin revendicările maghiare. Mihai Groza își amintește că în fruntea manifestanților s-a aflat chiar un fost angajat al redacției, Jancsi Kiss, care fusese corespondent al ziarului “Scânteia” și a cărui sarcină principală era scrierea articolelor despre “frăția româno-maghiară”.

“Pe lângă faptul că erau destul de amenințători, dar asta era temperatura zilei, voiau niște lucruri stranii. Unele dintre acuzele care ni s-au adus erau că nu susținem suficient revendicările maghiare, cele de natură etnică, că nu schimbăm modul de percepere al istoriei, adică nu redăm istoria adevărată, care ar fi istoria în viziune maghiară. Trebuia să ne apucăm să traducem din lucrările istoricilor maghiari, care în optica demonstranților redau istoria adevărată, plus lucruri care nu aveau absolut nicio tangență cu rolul nostru, cum ar fi să determinăm RadioTeleviziunea să se ocupe de revendicările maghiare”, povestește redactorul-șef Mihai Groza. La sediul redacției a avut loc, în ziua respectivă, o discuție cu circa 30 de reprezentanți ai manifestanților și, până la urmă, tensiunile s-au stins încet-încet și situația s-a calmat.

La 25 de ani de la Revoluția din 1989, situația ziarului ‘Informația Harghitei’ este dramatică și apariția sa mai este posibilă doar datorită entuziasmului unor jurnaliști care continuă să creadă că oamenii au dreptul să fie informați și că presa scrisă de expresie românească nu trebuie să dispară din acest județ.

IT&C

Analiză Bitdefender. Principalele ameninţări cibernetice în 2019: Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare

Published

on

Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile avansate asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare reprezintă principalele ameninţări cibernetice în 2019, au avertizat, luni, specialişti din cadrul producătorului român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate cibernetică se aşteaptă anul viitor:

1. Supremaţia de altădată a ransomware

Anul 2018 a confirmat, din nou, că cea mai profitabilă formă de malware din istorie rămân ameninţările de tip ransomware. Deşi specialiştii în securitate informatică semnalează numeroase infecţii zilnic, vestea bună este că expansiunea ransomware a încetinit, ajungând chiar să stagneze în ultimele luni. La asta a contribuit nu doar tendinţa criminalilor informatici de a se orienta spre furtul de putere de calcul pentru minarea de monedă virtuală, ci şi apariţia unor soluţii de securitate construite special cu scopul combaterii ransomware. Deşi în 2019 vor apărea noi versiuni, unele chiar mai complexe şi mai greu de depistat, pagubele cauzate nu vor depăşi nivelul înregistrat în acest an.

2. Dispozitive tot mai puţin inteligente

Specialiştii în securitate informatică anticipează mai multe atacuri care exploatează dispozitivele smart. Chiar dacă legiuitorii lucrează la o modalitate de reglementare a industriei Internet of Things (IoT), atacatorii vor continua să facă bani din vulnerabilităţile identificate în diverse gadgeturi, precum monitoare de bebeluşi, camere de supraveghere şi aparate electrocasnice. Nici dispozitivele medicale nu sunt ferite, implanturile controlate prin wi-fi ar putea fi ţinta primului atac informatic din istorie care să le oprească funcţionarea. Deşi pare un scenariu de film, amintim că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney a solicitat în 2013 medicilor să dezactiveze funcţia wireless din stimulatorul cardiac ca să reducă riscul de a-i fi pusă viaţa în pericol.

Tot în sfera IoT, producătorii vor migra treptat dinspre conexiuni wi-fi către LTE şi dinspre ipv4 spre ipv6. Deşi această schimbare promite sporirea securităţii acestora, cel mai probabil va deschide noi căi de atac dat fiind că e un teren complet străin pentru universul IoT.

3. Atacurile asupra macOS, în creştere

Cota de piaţă crescândă a Apple în segmentul terminalelor desktop va determina atacatorii să construiască noi forme de malware care să infecteze Mac-uri, tendinţă deja vizibilă în telemetria internă a Bitdefender. Datele arată nu doar ameninţări construite în mod special pentru macOS, dar şi mecanisme şi unelte specifice acestui sistem de operare menite să uşureze câştigurile financiare ale răufăcătorilor după infectarea victimei.

4. Infecţii fără fişier

Atacurile care speculează seturile de comenzi tip macro din soluţiile Microsoft Office vor fi momeala perfectă pentru victime uşor de păcălit de către răufăcători în diverse scheme de inginerie socială. În plus, ameninţările livrate fără fişier vor deveni tot mai frecvente.

5. Aplicaţii nedorite şi minat de monedă virtuală

Aplicaţiile potenţial nedorite, inclusiv adware, nu prezintă un risc deosebit, însă nu sunt nici pe departe inofensive. De exemplu, utilizatorii pot descărca o aplicaţie aparent legitimă, fără să ştie că poate masca şi mineri de monedă virtuală sau chiar malware. Specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca atacatorii să introducă aplicaţii de minat inclusiv în browsere web – precum exemplul recent când atacatorii au injectat astfel de instrumente în reclamele afişate pe YouTube.

6. Calul troian din dispozitive şi programe

Cercetătorii vor aloca resurse considerabile ca să analizeze eventualele instrumente de spionaj ascunse în dispozitive încă din faza de producţie, carenţele din hardware, dar şi felul în care pot fi exploatate erori similare din programe software.

7. Ameninţări avansate destinate băncilor

Sectorul financiar-bancar va deveni ţinta preferată a dezvoltatorilor de ameninţări persistente avansate (APT), urmând direcţia stabilită de gruparea infracţională Carbanak, responsabilă de ravagii în infrastructurile băncilor, mai ales prin mailuri înşelătoare trimise către angajaţi cu roluri cheie. Carbanak a sustras sute de milioane de dolari de la bănci şi clienţii acestora.

8. Ecourile GDPR încep să se audă

Efectul intrării în vigoare a noului regulament privind protecţia datelor personale va fi reducerea scurgerilor de informaţii de la companii şi, deci, mai puţine breşe de amploare care să ţină prima pagină a ziarelor. Organizaţiile vor limita mult mai bine incidentele de securitate într-un amplu efort de a reduce cuantumul potenţialelor amenzi, de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

9. Imixtiuni în alegerile din Europa

Anul alegerilor europarlamentare va atrage interes deosebit pentru atacuri informatice sponsorizate de entităţi statale asupra sistemelor de votare, dar şi pentru propagandă pe reţelele de socializare şi alte forme de imixtiune. Considerate altădată scenarii conspiraţioniste, evenimentele din ultimii doi ani arată că guvernele străine ar face orice ca să influenţeze rezultatele alegerilor din ţări unde au interese strategice.

10. Ţinte mobile pentru fintech

Serviciile financiare accesate mai ales prin terminale mobile, o piaţă în continuă dezvoltare ce câştigă tot mai mulţi adepţi, vor contura direcţia spre care se îndreaptă infractorii informatici. Pe măsură ce companiile din fintech vor administra mai mulţi bani în numele clienţilor, ameninţările informatice dezvoltate pentru acest sector vor creşte în complexitate.

 

 

.

Continue Reading

BUSINESS

Consiliul Investitorilor Străini: Companiile cu capital străin din România angajează 1,3 milioane de oameni

Published

on

Companiile cu capital străin din România angajează 1,3 milioane de oameni, aproximativ 26% din numărul total de angajați. Cifra este aproape egală cu numărul persoanelor angajate în sectorul public, se arată în datele publicate de Consiliul Investitorilor Străini. Nu există familie în România care să nu cunoască pe cineva care lucrează într-o companie străină, potrivit sursei citate. 

Investițiile străine au fost de câteva miliarde de euro în fiecare an, ele variind în funcție de sănătatea economiei locale sau globale. Valoarea cea mai ridicată a investițiilor a fost atinsă în preajma aderării României la UE când aceasta s-a ridicat la 8-9 miliarde de euro pe an. Investițiile străine sunt comparabile ca dimensiune cu banii atrași din fonduri europene, reprezentând o resursă indispensabilă pentru dezvoltarea țării. 

În România investițiile străine vin în special din țările membre ale Uniunii Europene acestea fiind și cei mai importanți parteneri comerciali (Germania, Franța, Austria, Olanda).

Județele cu cele mai multe investiții străine sunt Arad, Brașov, Cluj, Prahova, Sibiu, Timiș și zona București-Ilfov care este cea mai atractivă pentru investitorii străini.

Foto: Consiliul Investitorilor Străini – FIC

Standardul de viață a fost calculat pe baza a trei indicatori: PIB pe locuitor, salariul mediu net lunar și ponderea populației ocupate în total populație. Fiecare dintre cei trei indicatori a fost împărțiți în 5 intervale, utilizând valoarea mediană, și astfel i s-a alocat un indice de la 1 la 5 (unde 1 reprezenta valoarea cea mai mică și 5 valoarea cea mai mare). Ulterior indicilor li s-au alocat ponderi. Standardul de viață = (0,4*indice PIB/locuitor + 0,4*indice salariu mediu net + 0,2*indice pop.ocupată). Aceeași metodologie a fost utilizată și pentru intensitatea investițiilor, doar că în cazul acesteia au fost utilizați ca indicatori de referință ponderea salariaților din companiile cu capital străin în total populație ocupată și ISD pe locuitor. În ianuarie va fi publicată analiza completă ce cuprinde cifrele pe fiecare județ.

.

Continue Reading

BUSINESS

Consiliul Județean Ilfov selectează administrator pentru incubatorul de afaceri Ilfov Business Hub

Published

on

ANUNŢ – PROCEDURĂ DE SELECȚIE

Servicii de administrare a incubatorului de afaceri Ilfov Business Hub

În atenţia operatorilor economici interesaţi:

  1. Autoritatea contractantă: Consiliul Județean Ilfov, cu sediul în strada Gheorghe Manu, nr. 18, sector 1, București, cod poștal 010446;
  2. Obiectivul: “Servicii de administrare a incubatorului de afaceri Ilfov Business Hub”;
  3. Fondurile necesare pentru “Servicii de administrare a incubatorului de afaceri Ilfov Business Hub”sunt cuprinse în Lista Obiectivelor de Investiții din anul 2018, Capitolul 51.02.71 – Autorități executive – C. Achiziții de bunuri și alte cheltuieli de investiții.
  4. Valoarea estimativă fără T.V.A.:1.420.000 Lei;
  5. Mod de selecție: în temeiul Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri și a Regulamentului din 01.02.2017 de selectare și numire a administratorului incubatorului de afaceri, în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică, potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri (Anexa 2);
  6. Documentație ataşată: Procedura de selecție administrator incubator de afaceri, Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, Regulamentul de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri, în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică, potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 102/2016;
  7. Criteriul de atribuire: Conform grilei de evaluare;
  8. Data și ora limită de depunere a dosarelor de selecție: 20.12.2018 ora 12.00;
  9. Adresa la care se transmit dosarele de selecție:

Dosarele cu documentația solicitată în vederea seleției  administratorului incubatorului de  afaceri se va transmite la adresa Consiliului Județean Ilfov menționată la punctul 1.

  1. Alte informații privind obiectivul de investiții:

Consiliul Județean Ilfov a obținut Titlul de Incubator de afaceri în data de 27.12.2017 conform Legii nr. 102/2016 și este valabil pentru o perioadă de 10 ani.

Pentru clarificări sau solicitări de informații suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de mai sus sau telefonic la numărul: 0751.291.472.

Persoane de contact: Remus TRANDAFIR – Director Executiv – Direcția Absorbție Fonduri Interne și Internaționale, telefon: 0751.291.472.

 

 

.

Continue Reading

Trending