Connect with us

BUSINESS

HARTA AFACERILOR din ROMÂNIA. Care sunt cele 5 judeţe care nu adună, ÎMPREUNĂ, o cifră de afaceri mai mare decât PETROM

Published

on

Companiile înregistrate în Bucureşti generează 35% din cifra de afaceri totală a firmelor din România şi adună 32% din numărul total de angajaţi din mediul de business Capitala şi alte nouă judeţe sunt singurele „centre“ din România unde cifra de afaceri a companiilor depăşeşte 5 mld. euro anual (un rezultat cel puţin egal cu cifra de afaceri a Petrom – cea mai mare companie locală), în timp ce alte zece judeţe nu reuşesc „să adune“ un business de 1,5 mld. euro (similar cu cifra de afaceri a magazinelor Kaufland), arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului, scrie Ziarul Financiar.  Cu o rată a şomajului de peste 10%, un salariu mediu net care nu ajunge la 1.400 de lei, cu mai puţin de 30.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mică de 1,5 mld. euro în companii, judeţe precum Mehedinţi, Teleorman sau Vaslui nu contează în economia românească. afaceri

Polarizarea economiei româneşti este la apogeu. Mehedinţi, Botoşani, Vaslui, Caraş- Severin şi Covasna au afaceri de doar 5 mld. euro pe an, de aproape zece ori mai mici decât cele mai bogate cinci judeţe: Argeş, Timiş, Cluj, Braşov şi Prahova, care au împreună 47 mld. euro. Bucureşti şi Ilfov adună afaceri de 100 mld. euro.

Capitala şi nouă judeţe din centrul şi vestul ţării generează 70% din cifra de afaceri a companiilor din România – 155 mld. euro, în timp ce economia altor 17 judeţe nu trece de 2 miliarde de euro anual, adică un rezultat cumulat care abia ajunge la 10% din rulajele businessului local, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

„Peste tot în lume există regiuni mai bogate şi mai sărace, există o economie polarizată, dar mai există şi strategii de ţară şi la nivel de regiuni. La noi însă nimănui nu-i pasă. Primarii, prefecţii sau şefii consiliului judeţean au viziuni limitate şi sunt preocupaţi de «câţi bani avem de cheltuit şi cum putem să-i cheltuim» şi nu de atragerea de investiţii“, a explicat Matei Păun, CEO al BAC Investment.

În Mehedinţi, judeţul cu cel mai redus număr de companii – puţin peste 4.000 – şi unde cifra de afaceri a firmelor nu ajunge nici măcar la un miliard de euro, zece dintre cei mai mari angajatori sunt instituţii de stat precum Protecţia Copilului, Spitalul Judeţean, Ambulanţa sau Direcţia Silvică, iar cea mai mare companie din judeţ – Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – a intrat în insolvenţă.

Mehedinţiul are o populaţie stabilă de 265.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011, astfel că angajaţii din companii reprezintă mai puţin de 10% din numărul de locuitori. Datele transmise ZF de către Registrul Comerţului arată că peste 620.000 de companii erau înregistrate în 2012 în judeţele din România, iar cifra lor de afaceri era aproape de 230 mld. euro. În aceste firme lucrau peste 4 milioane de salariaţi.

Companiile înregistrate în Bu­cureşti generează 35% din cifra de afaceri totală a firmelor din România şi adună 32% din numărul total de angajaţi din mediul de business.

Ultimele cinci judeţe în topul puterii economice au afaceri de zece ori mai mici decât primele cinci

„Sunt zone în România care după anii ’90 nu au reuşit să se ridice deloc, nu au reuşit să prindă din urmă nici măcar economia din judeţe vecine şi cred că sudul este cel mai afectat din acest punct de vedere. Dacă sunt mai multe companii şi instituţii de stat, atunci judeţul este mai sărac decât cel în care domină mediul privat“, spune Aliz Kosza, un executiv care a condus companii precum MOL, Orkla Foods sau Fabryo şi care deţine în prezent propria firmă de consultanţă.

În Mehedinţi, judeţul cu cel mai redus număr de companii – puţin peste 4.000 – şi unde cifra de afaceri a firmelor nu ajunge nici măcar la un miliard de euro, zece dintre cei mai mari angajatori sunt instituţii de stat precum Agenţia pentru Protecţia Copilului, Spitalul judeţean, Ambulanţa sau Direcţia Silvică.

Cea mai mare companie din judeţ după cifra de afaceri, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, cu 3.600 de angajaţi şi afaceri de 636 mil. lei (142 mil. euro) în 2012, a intrat în insolvenţă anul trecut, iar pe locurile doi şi trei sunt companii de pe piaţa deşeurilor, potrivit datelor Registrului Comerţului.

„Pe mine situaţia din Mehedinţi mă îngrijorează pentru că este un judeţ cu deschidere, au potenţial în turism şi cu toate astea nu se întâmplă nimic“, a mai spus Kosza. Mehedinţiul nu este pe ultimul loc doar în clasamentul cifrei de afaceri pe judeţe, ci şi într-un top al vânzărilor de maşini noi, doar două autoturisme fiind livrate în tot anul 2013 în acest judeţ.

Mehedinţiul are o populaţie stabilă de 265.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011, astfel că angajaţii din companii reprezintă mai puţin de 10% din locuitorii judeţului.

Situaţia însă nu este singulară. Nici Botoşaniul (412 mii de locuitori), Vasluiul (395 de mii de locuitori), Caraş-Severinul (295.000) sau Covasna (210.000) nu stau mai bine, afacerile companiilor din aceste judeţe fiind de numai 1,1 mld. euro, în timp ce numărul de angajaţi din firme nu trece de 40.000, respectiv o pondere între 10 şi 20% din populaţie.

„Peste tot în lume există regiuni mai bogate şi mai sărace, există o economie polarizată, dar mai există şi strategii de ţară şi la nivel de regiuni. La noi însă nimănui nu-i pasă. Primarii, prefecţii sau şefii consiliului judeţean au viziuni limitate şi sunt preocupaţi de „câţi bani avem de cheltuit şi cum putem să-i cheltuim“ şi nu de atragerea de investiţii“, a explicat Matei Păun, CEO al BAC Investment.

Companiile cu sedii în Bucureşti generează o treime din businessul local, iar podiumul este completat de Ilfov şi Argeş – economie dominată de Dacia. Importanţa unei companii mari, de talia Dacia, în structura economică a unui judeţ se va vedea în 2013 şi în datele statistice ale Doljului, unde Ford a ajuns la 2 mld. euro potrivit datelor ZF, rezultat care va sălta şi judeţul în top zece economii locale ale României. Venirea americanilor la Craiova nu a generat însă bunăstare într-un oraş în care şomajul era în decembrie aproape de 10%, printre cele mai ridicate din ţară, iar salariul mediu net era de 1.555 de lei, astfel că doljenii ar trebui să muncească (la venitul actual) peste şapte ani ca să-şi permită un Ford produs la Craiova, economisind 50% din salariu.

În Vaslui şi Harghita sunt cele mai mici salarii medii nete din România (mai puţin de 1.200 de lei în decembrie 2013), iar rata şomajului este de 10,5%, respectiv 7%. La polul opus, cel mai mic şomaj este în judeţul Timiş, unde apropierea de graniţa cu Ungaria, nivelul ridicat de pregătire şi investiţiile producătorilor de componente auto au dus şomajul la mai puţin de 2%.

„Infrastructura e cheia pentru a atrage investiţii într-o anumită zonă. Niciun investitor nu vine să facă o fabrică dacă ulterior îi ia câteva zile să transporte produsele către o altă ţară“, mai spune Kosza.

Datele transmise ZF de către Registrul Comerţului arată că peste 620.000 de companii erau înregistrate în 2012 în judeţele din România, iar cifra lor de afaceri era aproape de 230 mld. euro. În aceste firme lucrau peste 4 milioane de salariaţi.

IT&C

UiPath, primul ”unicorn” românesc, este pe cale să devină cel mai valoros start-up din lume în domeniul inteligenţei artificiale

Published

on

© UiPath

UiPath, „unicornul” fondat de antreprenori români, este pe cale să devină cel mai valoros start-up în domeniul inteligenţei artificiale din întreaga lume.

„Unicornul” IT românesc UiPath se află în discuții cu investitorii pentru o nouă rundă de finanțare care ar putea duce la dublarea valorii sale – între 6 și 7 miliarde de dolari, potrivit Business Insider, relatează Digi24.

Compania ar urma să primească între 300 și 400 de milioane de dolari, ceea ce l-ar face cel mai valoros start-up de inteligență artificială.

La o evaluare de 7 miliarde de dolari, UiPath ar depăși compania chineză SenseTime care este în prezent cel mai valoros start-up de inteligență artificială din lume. SenseTime a fost evaluat ultima dată la 4,5 miliarde de dolari, după o rundă de finanțare din luna iunie a anului trecut.

Cu sediul în Statele Unite şi prezentă în 19 ţări, UiPath se află în plin proces de expansiune. Doar anul trecut, compania a deschis birouri în 11 ţări.

Anul trecut, UiPath a devenit primul „unicorn” înfiinţat de antreprenori români, adică a atins valoarea de un miliard.

Tot în 2018, compania românească UiPath, specializată în Enterprise Robotic Process Automation (RPA) și primul unicorn românesc, a fost inclusă de prestigioasa publicație Financial Times în top-ulEurope’s 100 digital champions”.

În prezent, peste 1500 de companii și agenții guvernamentale din întreaga lume folosesc instrumentele UiPath.

Continue Reading

BUSINESS

Compania Black Sea Oil&Gas anunță că a luat decizia de a investi în producţia de gaze din Marea Neagră

Published

on

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a luat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră.

„Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuşi restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe şi contribuţii suplimentare recent introduse, precum şi a oricăror restricţii privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiţie viabilă, cât şi pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”, se arată în comunicatul companiei.

Potrivit Agerpres, anunţul vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute şeful companiei, Marc Beacom, declara, potrivit Reuters, că BSOG a primit autorizarea Ministerului Energiei pentru efectuarea lucrărilor offshore necesare pentru începerea producţiei de gaze naturale din perimetrul XV Midia, dar a avertizat că noile taxe ar putea afecta dezvoltarea acestui proiect.

De asemenea, anunțul vine după ce compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a precizat marți că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage vastele resurse offshore ale României.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

Continue Reading

BUSINESS

OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative

Published

on

Mediul legislativ actual din România nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiţie în Marea Neagră, în contextul în care, în ultimele luni, s-a observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate, fapt ce sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri, afirmă reprezentanţii OMV Petrom, într-un comunicat.

“Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore. Legea privind activităţile offshore a intrat în vigoare la jumătatea lunii noiembrie 2018. La sfârşitul anului 2018, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114, introducând măsuri care afectează mai multe sectoare. Printre aspectele principale care afectează activitatea noastră se numără stabilirea de preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică pe o perioadă de trei ani, precum şi majorarea contribuţiei financiare aplicate cifrei de afaceri din activităţile de gaze naturale şi energie electrică. Actualmente, suntem în curs de evaluare a impactului asupra operaţiunilor noastre, deoarece legislaţia secundară încă nu a fost emisă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres și Digi24.

Potrivit sursei citate, în privinţa riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie.

“În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, afirmă compania.

În ceea ce priveşte zăcămintele din Marea Neagră, în opinia reprezentanţilor OMV Petrom, mediul legislativ actual nu oferă “premisele necesare pentru o decizie de investiţie în valoare de câteva miliarde”.

“Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate şi vom continua dialogul cu autorităţile pentru a înţelege calea de urmat”, afirmă reprezentanţii companiei, subliniind că: “instabilitatea recentă privind mediul de reglementare ne-a determinat să ne revizuim planurile de investiţii de creştere, în timp ce căutăm claritate în legătură cu climatul investiţional din România. Planificăm investiţii de circa 3,7 miliarde de lei pentru 2019, în principal în Upstream. Prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream şi estimăm că vom limita declinul producţiei medii zilnice la circa 5% faţă de 2018, excluzând optimizarea portofoliului”.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending