Președintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni cu comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin context în care a punctat importanța menținerii alocărilor pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună în viitorul buget al UE și găsirea de soluții la provocările actuale din domeniile competitivității, apărării și securității.

“La întâlnirea cu comisarul european Piotr Serafin am subliniat importanța menținerii rolului și alocărilor pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună în viitorul buget al UE, încercând în același timp să găsim soluții pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniile competitivității, apărării și securității”, a scris Ilie Bolojan pe platforma X.

In the meeting with EU Commissioner @Piotr_Serafin, I underlined the importance of maintaining the role and allocations for the Cohesion and Common Agricultural Policies in the future EU budget, while working to find solutions to address the current challenges in the areas of… pic.twitter.com/wcCq8DLGIe

— Ilie Bolojan (@Bolojan) April 24, 2025

Vizita comisarului european în România face parte dintr-un turneu în cadrul statelor membre ale UE, având ca scop discutarea viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada post-2027, în vederea alinierii perspectivelor naționale la prioritățile strategice ale Uniunii. Această abordare are ca obiectiv adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune și să aducă beneficii concrete tuturor cetățenilor europeni.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Ilie Bolojan a explicat că, din perspectiva României, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii trebuie să fie simplificat și suficient de flexibil pentru a răspunde unor eventuale evoluții neprevăzute și pentru a asigura susținerea financiară a obiectivelor de dezvoltare ale României și ale Uniunii. Totodată, a subliniat importanța adaptării bugetului UE la condițiile specifice ale statelor membre.

Președintele interimar a pledat pentru menținerea rolului politicilor tradiționale în arhitectura viitorului buget al UE, inclusiv pentru menținerea Politicii Agricole Comune ca o politică separată, cu un buget consistent și venituri echitabile pentru fermieri.

De asemenea, șeful statului s-a referit la importanța consolidării finanțării sectorului de apărare europeană în viitorul buget al Uniunii, evidențiind necesitatea unei abordări robuste care să răspundă noilor provocări geopolitice și de securitate. A susținut, în acest sens, o distribuție adecvată a fondurilor de apărare, cu prioritate pentru statele de frontieră, mai expuse riscurilor geopolitice, pentru a se asigura securitatea și reziliența Uniunii Europene.

Comisarul european Piotr Serafin a reafirmat angajamentul Comisiei Europene față de o proiecție financiară ambițioasă și bine adaptată provocărilor viitoare, care să continue să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea și să răspundă provocărilor în materie de securitate și apărare în toate statele membre. De asemenea, a subliniat că simplificarea și flexibilizarea sunt obiective importante în arhitectura viitorului buget al UE.

O altă componentă a vizitei comisarului european Piotr Serafin în România o reprezintă vizitarea unor proiecte realizate prin utilizarea fondurilor europene la Oradea, ca model de bune practici. Aceasta reprezintă o oportunitate de a explora modul în care România a beneficiat de resursele europene pentru a susține diferite proiecte de dezvoltare și de a evidenția rolul și beneficiile concrete pe care politica de coeziune le are pentru comunitățile locale.

Comisia Europeană prezintă o propunere de integrare în legislația UE a Acordului internațional de referință privind biodiversitatea în afara jurisdicției naționale (BBNJ), care urmărește să protejeze oceanele, să combată degradarea mediului, să combată schimbările climatice și să reducă pierderea biodiversității. 

Potrivit comunicatului oficial, acest lucru va ajuta, de asemenea, statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare în sistemele lor naționale.

Semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în numele Uniunii Europene, în septembrie 2023, acest acord – cunoscut și sub denumirea de Tratatul privind marea liberă – va contribui la atingerea obiectivelor și țintelor stabilite în Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Aceasta include protejarea a cel puțin 30 % din oceane până în 2030 și creșterea partajării beneficiilor din resursele genetice și din informațiile digitale privind secvențele.

Deși legislația UE este deja aliniată în mare măsură la părți semnificative din BBNJ, directiva propusă va ajuta statele membre să pună în aplicare toate părțile acordului. Directiva se axează pe următoarele dispoziții ale Acordului BBNJ, menținând în același timp sarcina de reglementare la un nivel minim:

• Zone marine protejate pe scară largă vor fi stabilite în apele internaționale pentru a conserva viața marină.
• Înainte de aprobarea activităților în apele internaționale, statele membre vor trebui să evalueze impactul potențial al acestora asupra mediului marin (prin evaluări ale impactului asupra mediului). Acest proces de evaluare ar trebui să asigure transparența, responsabilitatea, participarea largă a publicului și condiții echitabile pentru toate părțile implicate și să evite sarcinile inutile.
• Cercetătorii din UE, în special cei care colaborează la nivel transfrontalier cu privire la resursele genetice marine, vor fi sprijiniți prin facilitarea partajării resurselor genetice. Acest lucru va asigura distribuirea echitabilă a beneficiilor generate de resursele genetice marine și de informațiile digitale privind secvența, în conformitate cu Fondul Cali al COP16.

„Prin această propunere, ne asigurăm că toate țările UE colaborează pentru a pune în aplicare Tratatul privind marea liberă, demonstrând angajamentul nostru real de a proteja biodiversitatea. În urma discuțiilor de succes privind biodiversitatea din cadrul COP16, luăm măsuri concrete pentru a ne îndeplini angajamentele internaționale. Oceanul nostru trebuie protejat și arătăm astăzi că acest lucru se poate face într-un mod simplificat, consecvent și direct”, a declarat Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu.

Directiva propusă astăzi va promova buna guvernanță și sustenabilitatea oceanelor, în conformitate cu viitorul Pact european privind oceanele.

De asemenea, va simplifica și armoniza procesele administrative și va asigura condiții de concurență echitabile în UE.

Propunerea de integrare a Acordului privind biodiversitatea în afara jurisdicției naționale în legislația UE va fi discutată acum de Parlamentul European și de Consiliu.

Acordul BBNJ va intra în vigoare la 120 de zile după ce 60 de țări au ratificat și prezentat documentele de ratificare. UE se angajează să ratifice Acordul BBNJ înainte de Conferința ONU privind oceanele, care va avea loc la Nisa, în iunie 2025.

Directiva propusă astăzi va trebui să fie în vigoare înainte ca acordul BBNJ să intre în vigoare.

Comisia Europeană propune o revizuire cuprinzătoare a normelor UE privind siguranța rutieră și înmatricularea vehiculelor pentru drumuri mai sigure și îmbunătățirea calității aerului în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit unui comunicat al executivului european, noile norme vor lua în considerare prezența tot mai mare a vehiculelor electrice și se vor adapta la tehnologiile emergente.

Acestea vor introduce inspecții îmbunătățite, inclusiv inspecții tehnice periodice pentru vehiculele electrice și sistemele avansate de asistență a conducătorului auto, inspecții anuale pentru autoturismele și furgonetele mai vechi, precum și metode avansate de testare a emisiilor pentru detectarea vehiculelor cu emisii ridicate în vederea reducerii poluării cu particule fine.

În plus, Comisia propune introducerea înmatriculării digitale a vehiculelor și a certificatelor de testare periodică, simplificarea schimbului transfrontalier de date și protejarea cetățenilor împotriva activităților frauduloase, cum ar fi falsificarea odometrului.

De asemenea, inspecțiile tehnice periodice vor fi facilitate pentru cei care locuiesc temporar într-o altă țară a UE.

”UE s-a angajat ferm să reducă cu 50% numărul de decese și răniri grave pe șosele până în 2030. Inițiativa de astăzi marchează un pas înainte major în ceea ce privește siguranța drumurilor noastre, curățarea aerului și facilitarea vieții cetățenilor. Prin modernizarea normelor noastre privind inspecția tehnică, utilizăm cele mai recente tehnologii, consolidăm aplicarea și ne asigurăm că acestea țin pasul cu realitățile în continuă evoluție ale mobilității”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru Transport.

Modificările propuse reflectă angajamentul UE pentru o mobilitate sigură și durabilă, asigurând în același timp libera circulație a persoanelor și a mărfurilor. Între 2026 și 2050, se estimează că aceste propuneri vor salva aproximativ 7 000 de vieți și vor preveni aproximativ 65 000 de răniri grave.

În acest scop, Comisia propune revizuirea a trei directive: privind inspecția tehnică periodică (ITP) a vehiculelor, documentele de înmatriculare a vehiculelor și inspecția rutieră (RSI) a vehiculelor comerciale.

Provocările vehiculelor nesigure și învechite

Propunerea de astăzi vizează vehiculele nesigure, care contribuie la accidente, decese și vătămări. Normele actuale, actualizate ultima dată în 2014, trebuie să țină pasul cu progresele tehnologice, cum ar fi sistemele de asistare a șoferului și prezența tot mai mare a vehiculelor electrice pe șosele, subliniază Comisia Europeană.

În plus, vehiculele foarte poluante și zgomotoase, deși sunt relativ puține la număr, sunt responsabile pentru o parte disproporționată a emisiilor nocive. Normele actuale nu abordează suficient poluarea aerului și zgomotul, mai arată executivul european.

Parcul auto în curs de învechire crește, de asemenea, riscul de fraudă cu odometrul (de exemplu, modificarea odometrelor pentru a face vehiculele să pară că au un kilometraj mai mic decât cel real). Combaterea acestei fraude necesită norme actualizate. Procedurile învechite și neutilizarea tehnologiei moderne împiedică punerea în aplicare și cooperarea transfrontalieră.

Principalele elemente ale noilor norme

Măsurile propuse astăzi includ următoarele:

• Adaptarea testelor la vehiculele noi: Inspecții tehnice periodice pentru vehiculele electrice și noi teste pentru sistemele electronice de siguranță, inclusiv testarea integrității software a sistemelor relevante pentru siguranță și emisii.
• Noi teste privind emisiile: Detectarea vehiculelor cu emisii ridicate, inclusiv a celor care au fost modificate, utilizând metode avansate pentru particule ultrafine și NOx.
• Combaterea fraudei: Înregistrarea citirilor odometrului în bazele de date naționale pentru schimbul transfrontalier al istoricului odometrului.
• Inspecții anuale: Pentru autoturismele și camionetele mai vechi de zece ani.
• Digitalizarea: Emiterea de certificate electronice de înmatriculare a vehiculelor și de testare periodică și schimbul de date prin intermediul unei platforme comune pentru a simplifica procesele administrative.
• Recunoașterea reciprocă a certificatelor de inspecție tehnică periodică: Asigurarea recunoașterii transfrontaliere a inspecțiilor tehnice periodice efectuate în alt stat membru pentru autovehicule timp de șase luni.
• Îmbunătățirea guvernanței datelor: Simplificarea accesului la datele tehnice ale vehiculelor pentru centrele de testare.

Propunerile vor fi acum examinate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare.

Odată convenite, Comisia va pregăti actele delegate și de punere în aplicare necesare pentru anumite aspecte ale punerii în aplicare a normelor.